Iliescu se dezlănţuie contra Antenei 3 şi acuză voalat că Dan Voiculescu a furat banii Securităţii
de Andrei Pricopie
Fostul preşedinte Ion Iliescu – politician acuzat de crime împotriva umanităţii – s-a dezlănţuit la adresa Antenei 3, postul fondat de Dan Voiculescu, declarat oficial colaborator al Securităţii, după emisiunile TV pe tema Revoluţiei din 1989.
În emisiunile respective, s-a discutat despre banii negri ai Securităţii comuniste.
Potrivit ziare.com, în ultima perioadă, postul Antena 3 a prezentat zilnic subiectul moştenirii dictatorului Nicolae Ceauşescu. Joi, într-o emisiune, Serghei Mizil, fiul liderului comunist Paul Niculescu Mizil, a acuzat că banii fostei Securităţi comuniste au ajuns la noua Putere instalată după Revoluţie, în frunte cu Ion Iliescu.
Redăm mai jos postarea lui Iliescu de pe blogul personal, intitulată „3, ANTENA 3”:
Mă uit, cu nedumerire, la spectacolul oferit de A 3 seară de seară, şi nu înţeleg ce vrea să transmită, prin invitaţii săi la emisiunea „Sinteza Zilei”, domnul Mihai Gâdea. O fi o racordare la conţinutul noii revoluţii culturale, aud că-i zice „cancel culture”, „cultura anihilării”. O fi o încercare de reanimare a audienţei. Nu am cum şti, şi, să fiu onest, nici nu ţin să ştiu prea multe despre acest tip de politică editorială.
Nu aş fi reacţionat public dacă, folosind această ocazie, emisiunea nu ar fi încercat să anuleze adevărul despre evenimente din timpul şi imediat de după schimbarea de regim din decembrie 1989. Şi, discret, lucrurile se îndreaptă către „Noi? Nu ştim nimic despre banii lui Ceauşescu! Poate Iliescu, el i-a luat!”
La 22 decembrie 1989 s-a schimbat un sistem politic, totalitar, opresiv, care eşuase în a oferi o viaţă decentă, şi demnă, românilor. Nu s-a dizolvat un stat. Banii statului au fost administraţi de exact aceleaşi instituţii care îi administrează şi acum. Nu sunt administraţi de Iohannis, cum nu au fost administraţi nici de mine, nici de Emil Constantinescu sau de Traian Băsescu. Există BNR, există Minister de Finanţe.
Faptul că acest maraton de emisiuni a început cu interviul dat presei româneşti, până la urmă de stat, fiind vorba despre televiziunea publică, de generalul Pacepa, mă face să mă gândesc că toată povestea asta este expresia unui soi de răfuială între rămăşiţele unor grupări din fostele servicii de securitate. Treaba lor, are cine să judece lucrurile astea, şi să ţină lucrurile sub control. Din păcate, acum se discută despre banii negri ai serviciilor secrete din epocă, bani care nu au fost sub controlul formal al statului. Era bine să se fi putut face transparente aceste lucruri. Dar unde sunt ele transparente?
Îl dezamăgesc pe domnul Gâdea: banii ăia despre care vorbesc invitaţii săi nu sunt la mine. Dar poate să încerce la o adresă mai aproape de A 3. Dacă îl interesează subiectul cu adevărat…
Reacţia istoricului Mădalin Hodor
Bineînţeles că Ion Iliescu are dreptate. Ştie foarte bine.
O singură observaţie. Ăia nu erau banii lui Ceauşescu. Că nu erau din veniturile lui. Erau banii pentru care milioane au făcut foamea, au stat în întuneric ca şobolanii şi în frig.
Ce au furat securiştii după decembrie 1989 au fost banii noştri. Aşa. Să nu existe vreun dubiu.
A. Şi.
1. În februarie 1990 când a fost lichidată ICE Dunărea s-au găsit 20 de dolari, 15 franci şi nişte mărunţiş în valută exotică. ICE Dunărea a realizat conform propriului bilanţ din anul 1988 câştiguri de 850 milioane dolari. În 1989 se preconiza depăşirea cifrei. Cugetaţi un pic la ideea asta. Si mai cugetaţi ceva. Circa 200 milioane de dolari erau contracte realizate de ICE Dunărea în 1989, dar banii urmau să vina la începutul lui 1990. Au venit, n-au mai venit? Cine ştie?
2. Cel care semnează documentul de control financiar la ICE Dunărea şi constată că totul e ok se numeşte Mugur Isărescu. Poate vă suna cunoscut numele. Atunci nu era încă ce este astăzi. Dar urma să fie.
3. Banii nu au fost niciodată în conturi din străinătate. Tot ce era afară erau conturi tranzitorii pentru operaţiuni curente. Sume de ordinul milioanelor de dolari, dar nu sute. Cei care au furat banii au fost cei care au lansat şi perdeaua de fum cu „conturile lui Ceauşescu din străinătate”. Ceauşescu nu avea încredere în băncile străine şi ştia ca prima măsură în caz de ceva era îngheţarea conturilor. Vazuse ce păţise Marcos şi nu era prost. Din 1987 toata valuta fusese vândută şi repatriată. Când a plecat în decembrie de la Snagov a plecat cu 4 milioane de dolari cash.
4. Şi era să uit de Crescent. Care era o căpuşă făcută de Voiculescu şi nişte băieţi deştepţi din DIE. Crescent fura de la iCE Dunărea. Un fel de scecurişti care furau de la securişti şi de la Ceauşescu, care la rândul lor furau de la români. Domnul Voiculescu ar putea spune că a fost un haiduc. Doar că nu dădea banii la saraci. Îi cam păstra pentru el.
Totul a fost minunat de simplu.
#AiciSuntBaniiDumneavoastra
In 1990 presedintele Ion Iliescu i-a inclocuit pe sefii directiilor militare cu esalonul 2 din GRU si asa incepe falsificarea istoriei de dinainte de 1989 in furturi de dosare si in falsificari de acte si de dosare.
Hodor ii e complice lui Ion Iliescu pentru ca acopera furturile de dosare in interesul CIA si pentru imaginea CIA in Romania. Imaginea CIA in Romania se face pulbere cu un singur dosar: capturarea legionarilor parasutati din 1953 intr-un blat intre CIA si Securitate in care legionarii au fost trimisi de CIA la informatori. In acest caz tatal meu ca sef birou informatii a fost arestat si anchetat impreuna cu o echipa de ofiteri si asa se termina si se inchide singura retea de ofiteri prin care detinuti politici erau trecuti Dunarea….
Sunt zeci de dosare care fac imaginea CIA pulbere in Romania si ei au fost in cardasie si se acopera reciproc.
De ce il acopera Hodor pe Ion Iliescu cu sageti pe Dan Voiculescu? pentru ca in 1990 Ion Iliescu a intrat in arhivele Securitatii si asa toata istoria anilor 50 a fost reinterpretata in furturi si in falsificari de dosare pentru ca latura nationala a Securitatii deranjeaza si astazi. E vorba de iredentism si de confruntari pe granita si de incercari de dezintegrare blocate chiar de … Securiate si de tatal meu.
BURSA BURSELOR SE MUTA LA SHANGHAI!
Evenimete cruciale incep sa apara pe scena globala cu o viteza ametitoare ce a naucit déjà pe Globalisti, care isi vad resursele si visele spulberate de necrutatorul val al INTELIGENTEI ARTIFICIALE PUSE IN SLUJBA OMULUI nu a Globalistilor.
“China’s new data exchange has the potential to transform the global economy.”
“Bursa de date a Chinei are potentialul de a transforma economia globala”
https://www.strategy-business.com/article/Tomorrows-Data-Heroes
Cine este campionul Inteligentei Artificiale, atat in quntum computing cat si in quantum comunicatii isi permite sa administreze culegerea si dispersarea de “DATE”, caci informatiile au devenit in ultimul secol parte din reteta de success a “Capitalismului”, alaturi de ceilalti 3 factori remarcati de Adam Smith.
China detine déjà si legea care face ca participarea la banca de date sa fie echitabila si lipsita de fraude si excrocherii, asa cum o avem acum in Bursele occidentale.
Azi 26 noiembrie 2021, zi de mare si revolutionara importanta, a inceput RESETAREA, dar alta decat cea dorita de Clubul de la Davos.
RESETAREA MULTILATERALA, pe care Globalistii nu au vazut-o venind asa curand, este mai avansata tehnologic si mai bine protejata juridic conferind mai multa incredere participantilor, fara elite si fara “alesi” abonati la favoruri.
Daca aceasta banca de informatii v-a putea produce si un program de schimb echitabil al valutelor nationale, cu variatile si surprizele lor la zi, atunci vor deveni inutile si cele 3 criminale Agentii de Rating, care au distrus economiile unor tari ditr-o suflare, care au adus sclavizarea intregii lumi financiare sub semnul Dollarului si a catorva valute “comun acceptate”.
Distributia echitabila a informatiilor si schimbul de marfuri si servicii scos din aria de influenta a valutelor dominante va adduce o perticipare la tranzactiile comerciale in baza principiilor avantajului reciproc, al cooperarii si colaborarii fara amestec in treburile interne si China isi poate permite acum asta, ea este Campioana.
SCHIMBUL DE DATE DIN SHANGHAI PENTRU A ALIMENTA A PATRA REVOLUȚIE INDUSTRIALĂ
– Tranzacționarea transparentă și reglementată a datelor în China contrastează cu gestionarea și recoltarea haotică a datelor în Occident
De David P. Goldman
Noua bursă de date din Shanghai a început tranzacționarea pe 26 noiembrie 2021, în ceea ce ar putea fi unul dintre evenimentele transformaționale ale celei de-a patra revoluții industriale.
Cea de-a 4-a Revoluție Industrială este condusă de date.
Apariția unei piețe eficiente a datelor are implicații la fel de profunde ca înființarea Bursei din Amsterdam în 1601, finanțarea datoriei publice a Americii în 1790 sau finanțarea datoriei războaielor napoleoniene.
Accentul pus de China pe date ca factor de producție se rupe nu numai de teoria economică marxistă, ci și de economia clasică engleză pe care Marx a adaptat-o. Din punctul de vedere al teoriei economice, este poate cea mai anticomunistă inovație a secolului trecut și cu atât mai remarcabilă ca o declarație programatică a Partidului Comunist Chinez.
Maximizarea valorii
Prin transparentizarea colectării și vânzării datelor, Bursa din Shanghai permite companiilor care colectează date să maximizeze valorile afacerilor lor, permițând în același timp cumpărătorilor să utilizeze datele pentru a crește productivitatea afacerilor lor.
Obiectivul este de a pune datele în mâinile antreprenorilor care le pot folosi cel mai eficient – la fel cum piețele de acțiuni și obligațiuni occidentale au alocat economii întreprinderilor care ar putea obține cele mai mari randamente ajustate la risc.
Dacă inteligența artificială (AI) este motorul celei de-a 4-a Revoluții Industriale, “datele” sunt combustibilul său. Sute de milioane de istorii medicale digitalizate și scanări ADN fac posibilă inventarea de noi produse farmaceutice bazate pe IA la costuri fracționate în comparație cu vechile metode de încercare și eroare.
„Orașele inteligente” pot potrivi fiecare pasager și pachet cu un transport, iar comunicațiile 5G fac posibil ca vehiculele autonome să se desfete și să se țeasă prin trafic.
Logistica inteligentă poate muta mărfurile prin porturi automatizate pe camioane autonome și în depozite robotizate unde cipurile încorporate direcționează fiecare articol din comerț către destinație.
Posibilitățile sunt nelimitate, iar câteva dintre ele, în special în automatizarea porturilor se află în stadii avansate de implementare în China.
Dar provocările la recoltarea valorii din date sunt mai complexe decât săparea cărbunelui sau pomparea petrolului.
Există o piață enormă de date în Occident, dar se bazează pe colectarea de date discutabilă și mai mult ilegală, de către giganții tehnologici – care ocultează în mod deliberat tipul de date pe care le colectează de la clienți – și pe o rețea și mai inselatoare de brokeri/agenti de date.
Mediul de reglementare pentru date este aproape inexistent. Acest lucru s-ar putea schimba imprevizibil și drastic. De exemplu, un studiu in “Washington Post” a detectat 5.400 de „trackere de aplicații” care sifonează date de pe iPhone.
Veniturile din brokerajul de date din Occident depășesc 200 de miliarde de dolari pe an, o mare parte din acestea sunt date personale și private. Hackerii au creat un profil fals pe LinkedIn și au obținut istorii complete de căutare pe Internet pentru 3 milioane de germani. Apple și Google recoltează pe ascuns datele utilizatorilor, iar hackerii și-au perfectat software-ul pentru a fura și mai mult.
Inițiativa Chinei este prima încercare din lume de a tranzacționa date în conformitate cu reglementările stabilite cu tranzacții transparente. Dacă va reuși, contribuția sa la eficiența economică va fi comparabilă cu crearea unor piețe de capital bine reglementate în Occident.
Datele, în opinia Chinei, cuprind un factor de producție la egalitate cu terenurile, forța de muncă și capitalul. Biroul Național de Cercetare Asiatică scria în august 2021: „În 2020, Comitetul Central și Consiliul de Stat al Partidului Comunist Chinez (PCC) au adăugat si „datele” pe langa terenuril, forțe de muncă, capital și tehnologiei, ca un nou factor de producție în „sistemul și mecanismul său de alocare pe teren”.
Această creștere a datelor, spune articolul, „indică o viziune pentru o economie viitoare în care datele stimulează dezvoltarea. Într-adevăr, potrivit Academiei Chineze de Tehnologia Informației și Comunicațiilor, o distincție esențială între date și factorii tradiționali de producție este în efectul multiplicator – că datele pot amplifica alți factori de producție, cum ar fi forța de muncă și capitalul, și pot produce câștiguri economice și mai semnificative.”
China are avantaje naturale față de Occident în colectarea de date, în special în domenii critice.
După cum relatează Biroul Național de Cercetare Asiatică,
Proiectul de lege privind securitatea datelor din China urmărește să valorifice sectorul corporativ în sprijinul obiectivelor de stat. Introduce un sistem național de clasificare a datelor care clasifică datele „în funcție de gradul de importanță pentru dezvoltarea economică și socială; și în funcție de impactul asupra securității naționale, a interesului public sau a drepturilor și intereselor legale ale cetățenilor sau organizațiilor.”
De asemenea, acesta introduce noi cerințe de conformitate pentru ca întreprinderile să efectueze evaluări ale riscurilor de securitate privind datele în conformitate cu schema de clasificare și semnalează intenția de a crea și reglementa piețele interne pentru „tranzacțiile cu date”.
Legea securității datelor, care construiește o clasificare națională de sus în jos a datelor, plasează datele în mod direct în competiția geopolitică cu democrațiile, inclusiv cu Statele Unite. Legea include controlul exporturilor de date și o bază pentru „reciprocitate” împotriva presupuselor „măsuri discriminatorii” împotriva Chinei.
Dacă țările aleg să excludă produsele chinezești, așa cum au făcut in eforturile recente ale SUA, companiile lor s-ar putea afla pe lista neagră chineză. Legea privind securitatea datelor semnalează posibilitatea unor represalii, chiar dacă democrațiile acționează prin mecanisme de examinare a investițiilor pentru a preveni colectarea în masă a datelor cu caracter personal de către companiile chineze.
Unii economiști ai secolului 20 adaugă „antreprenoriatul” ca un al patrulea factor de producție, după observația lui Frank Knight din 1921 că recompensa antreprenorilor pentru acceptarea incertitudinii diferă fundamental de chiria terenurilor sau de revenirea la capital.
Piețele ordonate ale factorilor de producție sunt esențiale pentru eficiența economică. După cum scria economistul peruan Hernando de Soto în 1986, absența titlurilor de proprietate funciară clare este un obstacol uriaș în calea dezvoltării economice a Americii Latine.
Reglementarea ofertelor publice de către Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA și de către entități guvernamentale similare din Vest este esențială pentru încrederea publicului în piețele de capital de risc.
Ceea ce Alexander Hamilton a numit o „datorie publică bine finanțată” a fost fundamentul creșterii enorme a Americii în secolul al 19-lea, iar sistemul datoriei publice stabilit în urma războaielor napoleoniene a sprijinit Revoluția Industrială a Europei.
Acesta este motivul pentru care Bursa pentru schimbul de date din Shanghai poate avea o astfel de importanță.
Controlul Big Tech al datelor în Statele Unite este mai puțin un ajutor decât o piedică în calea productivității, potrivit unui studiu recent al Congresului.
Deși aceste firme au adus beneficii clare societății, dominația Amazon, Apple, Facebook și Google a venit la un preț ….. Aceste firme își exercită dominația în moduri care erodează antreprenoriatul, degradează confidențialitatea americanilor online și subminează vibrația presei libere și diverse.
Rezultatul este mai puțină inovare, mai puține opțiuni pentru consumatori și o democrație slăbită.
Regimul chinei de reglementare a datelor și piețele de date publice este o încercare de a evita experientele americane create de monopolurile tehnologice.
Puterea de lobby a marilor companii americane de tehnologie a blocat efectiv încercările de a le reglementa.
Controlul datelor oferă Chinei o pârghie de putere împotriva eforturilor occidentale de a restricționa accesul Chinei la tehnologia occidentală. Cu timp și efort, orice tehnologie poate fi reprodusă, dar Occidentul, deocamdată, nu poate egala resursele de date ale Chinei.
Sursa: https://asiatimes.com/2021/11/shanghais-data-exchange-to-fuel-fourth-industrial-revolution
Bio: David Paul Goldman (n. 27 septembrie 1951) este un critic musical, economist și autor american, cunoscut mai ales pentru seria sa de eseuri online din “Asia Times” sub pseudonimul Spengler. Pseudonimul este o aluzie la istoricul german Oswald Spengler, a cărui cea mai faimoasă lucrare, “Declinul Occidentului” (1918), afirma că civilizația occidentală era deja pe moarte. Goldman spune că scrie dintr-o perspectivă iudeo-creștină și se concentrează adesea pe factori demografici și economici în analizele sale; el spune că subiectul său decurge „din tema formulată de Franz Rosenzweig: mortalitatea națiunilor și a cauzelor sale, secularismul occidental, anomia asiatică și islamul neadaptabil”.
Este membru washingtonian al Institutului Claremont, senior fellow la London Center for Policy Research și membru al Consiliului de Consilieri al Rețelei Guvernamentale Sino-Israel și leadership academic (SIGNAL).
Traducerea, intro si bio: CD
Urmariti si: “CHINEZII CU DOUA CLASE INAINTEA AMERICANILOR”
– fizicienii chinezi au doua descoperiri cuantice revolutionare