| În răspuns la | Trimis pe | |
|---|---|---|
 Nicu Pîrîu219 aprobate |
În răspuns la Surena.Mai bine să ne bucurăm , din cele 42 de tablouri sau câte or fi fost a fost recuperat unul, aşa, din întâmplare. Nu e nici meritul statului român , nici meritul fostului rege. Pictura „ne-a oferit-o fostul lui ginere, John Kreuger, la sfârşitul lui 2004, când a donat Muzeului de Artă al României tabloul Madona cu Pruncul de Francesco di Marco Raibolini (1450-1517), zis Il Francia. Opera a fost adusă la Bucureşti de Vasile Igna, de la Ambasada română din Berna. Fusese vândută de fostul rege mamei lui John Kreuger, cu mai mulţi ani în urmă.” Vezi : https://mihaipelin.wordpress.com/category/tablourile-coroanei-romaniei/ Link-ul a fost semnalat de Sarmis într-un comentariu. Domnul profesor l-a pus pe prima pagină pe 28 ianuarie 2018 (articolul „MIHAI versus MIHAI. In memoriam Mihai Pelin”), dar fără text, doar link-ul. E drept, e cam mult de citit, dar dacă nu l-ai citit, sigur nu acesta a fost motivul. Merită citit, sunt mai multe articole, dar cel puţin vei înţelege cât de tare te-a minţit regele bunicilor dumitale. La sfârşit ai şi lista cu 41 de tablouri. „STÂNJENITORUL BILANŢ. în cele din urmă, se va constata că regele, cu ocazia plecării la Londra, a scos din ţară 42 tablouri din colecţia Coroanei României. în continuare, expunem numai 41 de titluri, rezervându-ne să-l prezentăm şi pe al 42-lea în secvenţa înscrisă în ordinea cronologică a obţinerii documentului doveditor. Deocamdată este vorba despre: Madona şi pruncul de Francesco Raibolini, zis Francia (1450-1517), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 11, pictură pe lemn, 0,57 x 0,45 m. Apariţia Fecioarei de Rafaelino del Garbo (1475-1530), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 20, pictură pe lemn, 0,44 x 0,30 m. Adoraţia pruncului Iisus de Antonio Allegri (1494.1534), şcoala din Parma, catalog Bachelin poziţia 36, pictură pe lemn, 0,58 x 0,40 m. Provenea din colecţia ducelui Litta din Milano. Răstignirea de Polidoro Caldara de Caravaggio (1495-1543), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 34, pictură pe lemn (?), 0,60 x 0,34 m. Concert de îngeri de Domenico Zampieri (1581.1641), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 46, pictură pe pânză în semiboltă, 0,33 x 0,80 m. Scenă câmpenească de Giorgio Barbarelli, zis Giorgione (1478-1510), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 62 A, pictură pe lemn, 0,33 x 0,75 m. Sfântul Ieronim de Tiziano Vecellio, zis Tizian (1477-1576), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 66, pictură pe pânză, 0,53 x 0,34 m. Replică micşorată a unui tablou din Galeria Balbi din Genova, din care mai există un exemplar ceva mai mare la Muzeul Luvru din Paris. Sfânta Treime de Georges Pencz (1500-1550), şcoala germană, catalog Bachelin poziţia 95, pictură pe lemn, 0,40 x 0,30 m. Marină de Salvatore Rosa (1615-1673), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 79, pictură pe pânză, 1,00 x 1,25 m. Marină de Salvatore Rosa (1615-1673), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 80, pictură pe pânză, 1,99 x 1,25 m. Peisaj de Andrea Locatelli (1660-1741), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 82, pictură pe pânză, 0,45 x 0,59 m. Peisaj de Andrea Locatelli )1660-1741), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 83, pictură pe pânză, 0,45 x 0,59 m. Gloria Sfintei Fecioare de Paolo Caliari, zis Carletto Veronese (1528.1588), şcoala italiană, catalog Bachelin poziţia 70, pictură pe pânză, 0,69 x 0,29 m. Bunul samaritean de Adam Elzheimer (1578-1620), şcoala germană, catalog Bachelin poziţia 98, pictură pe pânză, 0,28 x 0,45 m. Figura şi în catalogul Péreire la poziţia 103. Peisaj de Jean-Henri Roos (1630-1685), şcoala germană, catalog Bachelin poziţia 102, pictură pe pânză, 1.30 x 1,50 m. Hristos în faţa lui Pilat de Hubert Coltzins cel Bătrân (Secolul XV), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 105, pictură pe lemn, 0,32 x 0,24 m. Portretul unui cavaler spaniol de Antoon Mor van Dashorst, zis Antonio Moro (1519 ?-1575), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 108, pictură pe pânză, 1,30 x 0,90 m. Provenea din colecţia ducelui Litta din Milano. Arta inspirată de Amor de Frans Floris (1520 ?- 1570), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 109, pictură pe lemn, 0,51 x 0,42 m. Glorificarea Fecioarei de Frans Franck (1540-1610), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 110, pictură pe aramă curbată, 0,39 x 0,25 m. Scenă ţărănească de Cornelius Molenear (1540-1591), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 111, pictură pe lemn, 0,22 x 0,19 m. Peisaj de Jan Bruegel (1568-1625), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 112, pictură pe pânză, 0,35 x 0,51 m. Portretul unei tinere femei de Jansz van Mierevelt (1567-1641), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 115, pictură pe pânză, 0,72 x 0,54 m. Flagelarea lui Hristos de Anthonis van Dyck (1599-1641), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 122, pictură pe lemn, 0,57 x 0,43 m. Schiţă de Frans Snyders (1579-1657), şcoala flamandă, catalog Bachelin poziţia 125, pictură pe lemn, 0,22 x 0,29 m. Apariţia îngerului în faţa ciobanilor de la Bethleem de Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1608-1669), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 127, pictură pe aramă curbată, diametru 0,25 m. Cap de bătrân de Rembrandt Harmenszoon van Rijn (1608-1669), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 129, pictură pe lemn, 0,17 x o,12 m. Peisaj de Willem Hensch (1638-1712 ?), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 136, pictură pe lemn, 0,50 x 0,61 m. Peisaj de Jan van Goyen (1596 x 1656), şcoala olandeză, pictură pe lemn, 0,36 x 0,51 m. Vânătoare de de Albert Cuyp (1620-1691), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 142, pictură pe lemn, 0,58 x 0,73 m. Peisaj de Meindert Hobbema (1638-1703), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 143, pictură pe lemn, 0,46 x 0,63 m. Un buchet de de Jan van Huysum (1682.1709), şcoala olandeză, catalog Bachelin poziţia 150, pictură pe lemn ?, 0,23 x o,17 m. Portretul lui Diego Covarruvias de Domenico Theotocopoulos, zis El Greco (1548 ?-1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 161, pictură pe pânză, 1,15 x 0,86 m. Hristos purtând crucea de Domenico Theotocopoulos, zis El Greco (1546 ?-1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 154, pictură pe pânză, 1,10 x 0,66 m. Sfânta Familie de Domenicos Theotocopoulos, zis El Greco (1546 ?- 1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 165, pictură pe pânză, 0,70 x 0,54 m. Hristos îşi ia rămas bun de la Maria de Domenico Theotocopoulos, zis El Greco (1546 ?- 1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 167, pictură pe pânză, 0,23 x 0,20 m. Don Carlos pe cal de Domenico Theotocopoulos, zis El Greco (1546 ?- 1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 168, pictură pe pânză, 1,08 x 0,58 m. Sfântul Sebastian de Domenico Theotocopoulos, zis El Greco (1546 ?-1625), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 169, pictură pe pânză ovală, O,99 x 0,68 m. Adormirea Fecioarei de Francisco Zurbaran (1598-1662), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 174, pictură pe pânză, 0,55 x 0,30 m. Portretul unui general călare de Diego Rodriguez da Silva Velasquez (1599-1660), şcoala spaniolă, catalog Bachelin poziţia 176, pictură pe pânză, 0,33 x 0,29 m. Peisaj de Claude Gellée, zis Le Lorrain (1600-1682), şcoala franceză, catalog Bachelin poziţia 191, pictură pe pânză, 0,19 x 0,25 m. Portretul lui Gluck de Jean-Baptiste Greuze (1725-1805), şcoala franceză, catalog Bachelin poziţia 204, pictură pe pânză ovală, 0,61 x 0,50 m. Cu asta, România a încetat să mai dispună de cea mai importantă colecţie de tablouri de El Greco din afara hotarelor Spaniei.” Ştiu că îţi place să citeşti, încearcă să le citeşti şi pe acestea, dar cu aparatul critic băgat în priză. Nu este chiar aşa de mult dacă te raportezi la «dosarul pe care l-a întocmit avocatul Ripoşanu, împreună cu Comisia guvernamentală, care conţine „atâta material cât să încapă în 18 volume”, aşa cum s-a exprimat un membru al comisiei», deci nu ai de citit cât judecătorii care trebuiau să judece în procesul tablourilor, mutat din State în Elveţia. Sper să vrei. Şi spune dacă ţi se pare că ceva nu este adevărat. Eu ţi-am semnalat textele, fiindcă nici eu nu am urmat, la vremea respectivă, link-ul indicat de colegul Sarmis. (citisem altundeva despre tabloul recuperat şi o mică parte din povestea cu tablourile) Cred că pun şi o poză care să arate că demnitatea regală trebuie însoţită şi de ceva creier. https://ioncoja.ro/wp-content/uploads/2017/08/maita-cu-sok.jpg *
*
Nota redacției: Ciudată această restituire, din partea dlui John Krueger. Ar merita să știm mai mult despre cum a ajuns acest tablou înapoi în România. Dl Vasile Igna a dat explicații publice? Mass media s-a „autosesizat”, așa cum ar fi fost normal? „Casa regală” a fost interpelată de vreo autoritate? N-a considerat că este necesar și obligatoriu să dea niște explicații? Etc.
|
2 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
„Faima nu poate fi stinsă cu un ac” un soldat către Belizarie orb.
D-le/Tovarășe/ Cetățene/ Camarad la înjurături Nicu Piriu sunteți prost informat și slab documentat! Doar 42 de tablouri? Mai cercetează monșer pentru că ai pierdut un zero! Sunt 420 de tablouri, 4 garnituri de tren, mașinile date de Stalin plus avionul vaporul și spărgătorul de gheață (nu sunt ghețari în Elveția?) , apoi tot ce era valoros în Palatele de la Peleș și Pelisor și mulți, foarte mulți bani (100000000 dolari aur) și lingouri de aur într-un vagon (vreo 10,5 tone). Nu e tot! În fiecare an Gheorghe Gheorghiu Dej i-a plătit o renta de 5000 de dolari, au mai plătit și sovieticii, atâta timp cât a trăit Stalin,tot 5000 de dolari. Apoi a venit Nea Nicu și a spus:” Regele e sărac și e băiat finuț… mărim alocația la 25000 de dolari pe lună până în 1982″. De ce până în ’82? Pentru că trebuie să mai plătim și datoria tov. Nicu. Ce a făcut regele cu atâta bănet? Distracții prin Las Vegas, Monte Carlo, Singapore și Tokyo (cazinouri, femei, șprițuri).
În fapt, comuniștii nici nu au vrut ca el să plece, ei doreau RP România condusă de Regele Mihai. Groza chiar ii spuse lui Stalin
” Vrem să fim exact ca polonezii în vremea lui Sobieski, adică o Republică condusă de un Rege”. Stalin a spus „Mi se pare corect, și noi suntem o Republică condusă de un Tar”. Regele nu vrut să accepte această propunere onestă a tovarășilor. Conform documentelor aflate la Vatican, l-a chemat pe Nea Nicu și l-a luminat… „Nicule dacă îs Rege, cum mai ajungi tu Președinte? Cum mai trimiți în străinătate 1 mld de dolari avere personală? Pe cine mai împușcă patriotii și cum ajungi Sfânt?” Nea Nicu s-a dumirit… „Ai dreptate Mihăiță! Groza și Dej sunt tâmpiți, Groza vrea și Rege și Regenta și Republică. Păi, nu suntem ca sovieticii cu tar, noi suntem comuniști serioși, nu imperialisti… Mulțam fain pritine! Pe lângă alocație îți mai dau un milion de buzunar, să ai când se deschide cazinoul în Dubai”.
Noroc cu Regele că altfel rămâneam și cu o grămadă de bănet care ar fi ajuns la „băieții deștepți” și cu o Republică Populară condusă de un Rege și cucu Revoluție. Ce mai scria Corvinus? Oda Regelui și Republicii și cum Securitatea destabilizează tara? Nu mai era nicio evoluție, involuție, nu tu stat paralel, nu tu Banat de Teleorman, nu tu baroni. Tu, Nicu Piriu erai tovarăș și comunist și monarhist și pionier bătrân (nu aveai față de promovare pentru că nu erai 100% monarhist) și acum scriai în Gazeta „Totul pentru Rege și RpR” condusă de tov. prof. monarhist Ion Coja. Ce scriai Nicule? O Oda închinată cumpătarii Partidului, Republicii și Regelui, ceva de genul „Doar 42 de tablouri..”
Nota Redacției ” Partidul, Republica și Regele nu trebuie să se limiteze doar la 42 de tablouri, la valoarea Republicii noastre e puțin”
P.S (tot din partea redactorului șef) Propun ca pentru comportamentul deviant, flegmatic la chestiunile serioase, ridicate prin întrebări intelighente, de înaltă ținută morală, Surena (nu merită titlul onorabil și distins de tov.) să fie ignorată . În acest sens rog colegii de partid, de clasă să nu-i mai adreseze întrebări și răspunsuri la replicile deviante, eretice care ies din tiparul educației noastre sănătoase de 73 de ani.
Răspunsul tău demonstrează frustrare, nu suporti sa fii contrazis, esti atat de convins ca le stii pe toate, esti atat de plin de tine ca incerci sa duci orice alta părere in derizoriu.
Pana una alta, nu esti in stare sa răspunzi la obiect la nici una din întrebările puse.
Hai, încearcă, unde au ajuns acele tablouri? Cum au dispărut?