Un „pojar” mortal!
Acum 50 de ani, generalul Charles De Gaulle spunea: „Nu trebuie să ne ferim de cuvinte. Este foarte bine că există francezi galbeni, francezi negri, francezi mulatri.Ei sunt dovada că Franţa, conform vocaţiei sale universale, este deschisa tuturor raselor. Dar, cu condiţia ca ei să rămână o mica minoritate. Daca nu, Franta nu va mai fi Franţa. Noi suntem înainte de toate un popor de rasa alba, de cultura greaca şi latină şi de religie creştină. Astea nu sunt poveşti! Ia-ţi văzut pe musulmani? Le-aţi privit turbanele şi djelabalele? Vedeţi bine că nu sunt francezi! Încercaţi să amestecati
uleiul cu oţetul, agitaţi sticla şi după un moment veţi vedea că sunt din nou separate.Arabii sunt arabi, francezii sunt francezi! Credeţi că organismul francez poate să absoarbă zece milioane de musulmani, care mâine vor fi douăzeci de milioane şi poimâine patruzeci? Daca îi integrăm, dacă toţi arabii şi berberii din Algeria vor fi consideraţi francezi, cum îi vom impiedica să vină în metropolă, atât timp cât nivelul de viaţa de aici este atât de ridicat? Satul meu natal nu se va mai numi Colombey – Două Biserici, ci Colombey – Două Moschei!”. N-a mai apucat să vadă cum o mare de steaguri tunisiene, algeriene şi marocane – şi niciun steag francez – îşi tălăzuia bucuria, acoperind Place de la Concorde şi Champs Elysee, în cinstea victoriei în alegeri a unui presedinte ce
intră în Palatul Elisee „purtat pe umeri” de musulmanii care l-au votat în proporţie de 93%(!) – clasa politică franceză „călărind” valul uriaş al imigraţiei musulmane, asemenea unui surfer iresponsabil ce speră să ajungă pe o plajă luxuriantă, unde
probabil, îşi va sfârşi cursa dementă, prăbuşit de val, în „raiul” lui Mahomed. N-a mai apucat să vadă cum, „mâine”, musulmanii îl vor alege pe unul de-al lor. N-a mai apucat să vadă cum uleiul se transformă, treptat-treptat, în oţet! Acum aproape 50 de ani, Enoch Powell – văzând cum naţiunea britanică privea liniştită de pe metereze apropierea uriaşului val de musulmani – a spus : „Este ca si cum ai privi o întreagă naţiune, lucrând de zor la înălţarea propriului rug funerar”. Enoch Powell, unul dintre puţinii care nu a vrut să facă „pasul înapoi”, n-a mai apucat să vadă cum lorzii Mohamed Şheikh şi Nazir Ahmed s-au aşezat pe locurile unde
altădata au stat lordul George Nathaniel Curzon şi alţii asemenea lui; n-a mai apucat să audă cuvintele ministrului „englez ” Şhahid Malik: „In 2009 vom avea 8 deputaţi musulmani, iar în 2014 vom avea 16 deputaţi musulmani. În acest ritm, întreg parlamentul va fi musulman. Sunt încrezător că Primul Ministru, cu voia lui Allah, va fi
peste 30 de ani un prim ministru ce va avea aceeaşi credinţă cu mine.” Cu Ivo Opstelten se încheie lista olandezilor care au fost primarii Rotterdamului în ultimii 200 de ani. Cu marocanul Ahmed Aboutaleb începe lista musulmanilor care vor conduce orasul înfiinţat la 1270 şi în care olandezii de baştină mai reprezintă
încă 55% din populaţie. Faptele s-au inversat. In 1629, olandezul Jan Pieterszoon Coen, îi înfrângea pe musulmani devenind Guvernatorul General al Indoneziei . Astazi , musulmanul Ahmed Aboutaleb îi conduce pe cetăţenii Rotterdamului!
Dacă în 1989 în parlamentul bruxellez nu era niciun musulman, azi, 21,3% din locuri sunt ocupate de musulmani, deputata Mahinur Ozedemir fiind şi prima politiciană din Europa, purtătoare a vălului islamic. Şi guvernul bruxellez se poate mândri că şi-a deschis porţile în faţa musulmanilor-Fadila Laanan şi Emir Kir care sunt deja membri ai executivului. Rusia nu se mândreşte – ca Norvegia – că o musulmană a ocupat funcţia de ,ministru al culturii şi nici că Duma este împănată de musulmani, asemeni Bundestagului sau parlamentului suedez. Vice-premierul rus Dmitri Rogozin
îşi atenţionează critic vecinii: „Spaţiul cultural european este pe cale să fie redus de culturile venite din sud. Berlinul nu a ajuns oare al treilea oraş turc din lume? Dacă vrem să integrăm alte culturi, nu trebuie să ne pierdem propriile valori culturale”.Si…totusi: dacă Berlinul este al treilea oraş turc din lume, atunci Moscova cu ai săi cca. 5 milioane musulmani (Rogozin nu mai spune aceasta), al
catelea o fi ?!….. Si in Rusia musulmanii îşi urmează drumul încercând să umple golul lăsat de prăbuşirea demografică de nestăvilit, studiile ONU arătând că în 2050 Rusia va avea cca. 108 milioane de locuitori (140 milioane azi), dintre care mai mult de 40% vor fi musulmani – iar conducatorii rusi sunt mult mai puţin vocali în interior, decât sunt în exteriorul Rusiei. Si pentru ca totul sa fie clar: „Noi credem că aici suntem la noi acasă. Poate voi sunteţi străinii. Suntem la noi acasă şi vom instaura regulile (Şharia) care ne convin, fie că vă place sau nu. Toate încercările de a ne impiedica vor atrage după ele o ripostă sângeroasă. Vom îneca Moscova în sânge”. Astfel şi-a încheiat avocatul musulman Daguir Khassavov interviul acordat, la oră de maximă audienţă, televiziunii moscovite REN TV. Pavel Odintsov, purtătorul de cuvânt al Curţii Supreme a Rusiei, l-a sfătuit pe avocat „să-şi cântărească mai bine declaraţiile publice”, în timp ce Vsevolod Tchaplin – preşedintele Departamentului Sinodal pentru Relaţiile Bisericii cu Societatea – n-a exclus ipoteza unei legalizări a tribunalelor
islamice: „Nu trebuie să împiedicăm comunitatea musulmană să trăiască după propriile sale reguli”. Prin urmare, nici rusii nu sunt cu nimic mai vrednici decat occidentalii.
Cu totii isi sapa, de zor, groapa propriilor popoare !!!!!!……
.
.
NR – Totul capătă sens dacă introduceți vechea politică milenară anti-ariană, anti-creștină, a evreimii. Ei sunt în spatele migrației musulmane.
SUMMITUL UE-AMERICA LATINA S-A TERMINAT MISERABIL PENTRU EUROPA
De Lya Lulko
Summitul (Conferinta la nivel inalt) UE-America Latină a avut loc la Bruxelles în perioada 17-18 iulie. În loc de criza din Ucraina, latino-americanii au preferat să vorbească despre compensații pentru genocidul popoarelor indigene din America.
Summit-ul UE-CELAC greșit de la început
Washingtonul a implicat Europa în două conflicte (cu Federația Rusă și China), iar Bruxelles-ul caută acum noi aliați. Cu toate acestea, lucrurile nu au funcționat pentru Bruxelles încă de la începutul summitului UE-CELAC (33 de țări din America Latină și Caraibe). Este demn de remarcat faptul că summit-ul anterior a avut loc în urmă cu opt ani.
În primul rând, liderii sud-americani, inclusiv președintele nicaraguan Daniel Ortega și omologul său venezuelean Nicolas Maduro (aliații ruși) au ignorat întâlnirea. Ei au trimis în schimb ministrul de externe și vicepreședintele la Bruxelles (în consecință).
În al doilea rând, discursul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a fost respins imediat din cauza opiniilor contrare la CELAC cu privire la cauzele conflictului din Ucraina.
În al treilea rând, declarația finală nu a fost aprobată în unanimitate din cauza poziției Nicaragua.
Nicaragua a refuzat să semneze chiar și o rezoluție neutră
UE a sperat că investițiile de 45 de miliarde de euro promise (înainte de 2027) îi vor face pe liderii țărilor CELAC mai predispuși la definirea unei „poziții comune asupra Ucrainei”. Cu toate acestea, trei țări (Cuba, Venezuela, Nicaragua) au refuzat să semneze declarația finală care condamna Rusia.
Rezoluția a fost publicată spunând că Nicaragua a refuzat să ratifice documentul care menționa „războiul împotriva Ucrainei”.
Rezoluția publicată a fost destul de neutră în tonul ei:
„Exprimăm profundă îngrijorare cu privire la războiul în desfășurare împotriva Ucrainei, care continuă să cauzeze suferințe umane imense și exacerbează fragilitățile existente în economia globală, constrângând creșterea, creșterea inflației, perturbarea lanțurilor de aprovizionare, creșterea insecurității energetice și alimentare și ridicând riscurile pentru stabilitatea financiară”.
Rezoluția mai precizează că țările se angajează să facă „eforturi diplomatice menite să realizeze o pace justă și durabilă, în conformitate cu Carta Națiunilor Unite”.
Ucraina nu este singurul teatru de război
Actualul președinte CELAC, prim-ministrul Saint Vincent și Grenadinele, Ralph Goncalves, a subliniat că Ucraina nu este singurul teatru de operațiuni militare sau conflicte armate care ruinează viețile și economiile oamenilor. America Latină are un hotspot similar – Haiti. Ralph Goncalves nu înțelege „importanța globală disproporționată” pe care Occidentul o acordă Ucrainei.
Președintele Hondurasului Xiomara Castro, următorul președinte al CELAC, a cerut participanților la summit să aprobe o rezoluție prin care se cere încetarea blocadei din Cuba. Ea a cerut, de asemenea, încetarea „pirateriei și confiscării activelor” „pentru că toți riscăm să descoperim într-o zi că rezervele noastre în băncile străine au fost înghețate”.
Liderul Hondurasulu a cerut UE să returneze poporului din Venezuela toate bunurile pe care Occidentul le-a confiscat ilegal. Toate „barierele care ne împiedică să normalizăm relațiile noastre comerciale cu țări frate precum Nicaragua” ar trebui, de asemenea, eliminate, a adăugat președintele Honduras.
*
În acest sens, președintele cubanez Miguel Diaz-Canel a remarcat că este îngrijorat de „dorința persistentă (a Occidentului) de a înlocui Carta ONU și dreptul internațional cu așa-numita „ordine internațională bazată pe reguli” care nu a fost nici discutată, nici convenită cu toate statele”.
*
UE încearcă să-și ascundă jefuirea Americii Latine
Potrivit liderului cubanez, mult vorbita asociere strategică cu UE nu există.
„Nici America Latină și nici Caraibe nu au fost o prioritate reală pentru Uniunea Europeană”, a spus Diaz-Canel.
America Latină și Caraibe nu mai sunt curtea din spate a Statelor Unite, a spus el.
„Nu sunt foste colonii care trebuie sfătuite și nu vom accepta să fim tratați ca simpli furnizori de materii prime. Suntem țări independente și suverane, cu o viziune comună pentru viitor”, a subliniat liderul cubanez.
Diaz-Canel a mai spus că „jefuirea colonială și jafurile capitaliste au transformat Europa într-un creditor, în timp ce America Latină și Caraibe au devenit datornici”. Politicile financiare actuale ale UE continuă să creeze obstacole în calea dezvoltării CELAC.
Președintele brazilian José Inacio Lula da Silva a spus că livrările de arme occidentale extind conflictul din Ucraina și distrage atenția lumii de la lupta împotriva schimbărilor climatice.
„Războiul din inima Europei” a exacerbat foamea și inegalitatea în lume și a crescut cheltuielile militare globale, a spus Lula. El a vorbit și împotriva sancțiunilor și blocadelor fără sprijinul dreptului internațional. Occidentul acuză Brazilia că a distrus jungla amazoniană – plămânii planetelor – și amenință Brazilia cu sancțiuni.
Reparații pentru genocidul indian
Latino-americanii au propus consacrarea în rezoluția summit-ului că UE ar trebui să „repare moral, etic și economic prejudiciul cauzat de jefuirea bogăției naționale și exterminarea popoarelor indigene. Ca urmare, rezoluția menționa doar că s-a pus problema reparațiilor, dar discuțiile pe această temă continuă.
America Latină nu vrea să se gândească la Ucraina. Țările din America Latină doresc să-și dezvolte economiile și să implementeze un acord de liber schimb cu UE.
Acordul dintre UE și MERCOSUR a fost încheiat în 2019. Documentul nu a intrat niciodată în vigoare pentru că o serie de țări europene, printre care Germania, au cerut „respectarea drepturilor popoarelor indigene” și protecția pădurilor tropicale. Brazilia a refuzat să semneze declarația în acest sens. Lula consideră aceste teze inacceptabile, deoarece pot limita „reindustrializarea” Braziliei.
America Latină are nevoie de hrană rusească, îngrășăminte și combustibil
UE riscă escaladarea războiului în regiune. Sărăcia și tensiunile sociale cresc din cauza sprijinului necondiționat pentru războiul proxy pe care Statele Unite îl poartă împotriva Rusiei în Ucraina. Țările CELAC nu doresc să participe la acest război deoarece obțin resurse de la Rusia. Popoarelor din America Latină le păsa mai puțin de investițiile UE în economiile lor chiar dacă nu au benzină la benzinării și nici făină în magazinele alimentare.