Uite pe cine l-a oplosit infractorul Aristotel Cancescu – asigurandu-i un post de parlamentar la Brasov!

Dupa ce  nu-l mai primea nimeni in colegiile din tara drept candidat pentru Parlament, premierul „pacalici” Petre Roman a indraznit sa vina deputat la Brasov, Acolo unde si-a aratat malitios buzunarele goale,la celebrul miting de la „Tractorul”cand a anuntat 25.ooo de muncitori ca  fabrica lor trebuie sa-si inchida portile.De ce nu se mai putea construi tractoare la Brasov ,intr-o uzina care in 40 de ani ajunsese la un plafon maxim de productie de 50.000 tractoare pe an (!) ,dintre are doua treimi se exportau in 24 tari?

Pe acest „adversar” populist al Romaniei la adus sa candideze deputat la Brasov Aristotel Cancescu.fost presedinte (infractor) al.C.J , fiul tortionarului comunist din Muntii Fagaras Alexandru Cancescu.Conform unui documentar publicat de „Monitorul de Făgăraș”, la începutul sângeroasei instaurări a regimului prosovietic în România, tatăl președintelui Consiliului Județean Brașov a condus acțiunile de eliminare a grupului de „partizani” din Munții Făgărașului și a susținătorilor anticomuniști din satele făgărășene.  Ofiterul de Miliție Alexandru Căncescu a avut funcția de Șef al Zonei III Lisa cu grad de ofițer sef de Miliție și inspector de zonă. Începând cu anul 1953, adus de la Timisoara unde s-a remarcat prin „fermitate” Căncescu senior a fost răspunzător de toate acțiunile comandate pe zona de scotocire Lisa, Berivoi, Recea,Sambata și care au dus la arestarea a sute de persoane și la uciderea altora. Dar asta e doar un preambul.Noi ne ocupam acum de prietenul politic al Cancescului-junior,si l-am numit pe un tortionar al moralitatii politice,vadit antinational, PETRE ROMAN

Introducerea ,la 11 ani de la Revolutie.- la insistentele Retelei de ONG-uri SOROS – a unei denumiri de etnieinexistenta , rom/rrom, în loc de traditionalul ţigan şi crearea ambiguităţii lexicale – mai ales la nivel internaţional –roma/român şi romanes/româneşte, cu o concluzie „firească“ – România, egal ţara romilor, Rezultatul ofensivei propagandistice a fost „implementata” românilor  după 1990, în cadrul unui program complex dezvoltat de Fundaţia Sörös, cu sprijinul unor membri trecători ai Guvernelor de la Bucureşti. O primă dispută a fost legată de cuvântul „romi“– cu un singur „r“ -, românii fiind prostiţi apoi că acesta va fi înlocuit cu „rromi“, o altă formulă care doar a sporit… debandada lexicală. Este de amintit că în anii 1995 limba cu care Sörös vroia să înlocuiască oficial ţigăneasca primise numele de „romalli“, formă care nici nu se putea declina şi care a fost înlocuită ulterior cu „romani“ şi varianta„rromani“. Apoi, pentru a se apropia de scopurile reale, a fost inventat numele de „romanes“. Confuzia este generală, inclusiv la nivelele academice şi, mai ales, ale autorităţilor din ţările afectate de valul de imigraţie şi/sauinfracţionalitate ţigănească: rom/roma/român cu limba romanes/româneşte, comunitatea Romă cu ţara… România.
Apoi,la insistentele aceleiasi Fundatii Soros cu concursul direct al lui Petre Roman, pe atunci ministru de Externe, s-a realizat oficializarea în cadrul instituţiilor de stat a denumirilor rom/rrom/român, cu titlu obligatoriu, deşi la nivel european aveam doar simple recomandări generale în acest sens, venite din partea Consiliului Europei şi nu a Uniunii Europene.

În acelaşi timp, confuzia rom-român pe plan european a dus până la situaţii ridicole. Astfel, o delegaţie oficială a fost împiedicată să intre într-un stat UE, înainte de aderare, pentru că pe paşaport prescurtarea ţării noastre era ROM. Acest fapt l-a determinat pe secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor de la acea dată,  să solicite primului-ministru Adrian Nastase si presedintelui Iliescu ,schimbarea prescurtării, cel puţin în paşapoartele noastre, ceea ce s-a şi îndeplinit, de atunci aceasta fiind ROU, pe criteriul apartenenţei la spaţiul francofonic!. Însă acest lucru nu se poate realiza în toate domeniile. În multe alte nomenclatoare străine prescurtarea fiind cativa ani  aceeaşi: ROM pana s-a reusit cu mari interventii internationale sa fie re-marcat doar cu RO , fara m.

Prezentăm mai jos Memorandumul lui Roman, care a generat ca această confuzie să se perpetueze până laidentificarea românilor cu romii, indiferent dacă aceştia provin din Rusia, Ucraina ,Bulgaria,Cehia, Ungaria sau multi din fosta Iugoslavie.Ramane Cazul în care personalul Căilor Ferate Franceze avertizează asupra hoţiilor „rromâni”din ternurile express spre Balaton (Hungaria) Coasta Dalmatiei (Croatia) si Sn Stefano (Montenegro), este elocvent.

Memorandumul ( de neiertat!) prin care Petre Roman

a transformat românii în romi pe plan internaţional

„Ministerul Afacerilor Externe al României
Nr. D2 / 1094 29.02.2000
Domnului Mugur Isărescu,
Prim-ministru al Guvernului României
Memorandum
De la: Petre Roman, ministru de stat,
Ministrul Afacerilor Externe
Tema: Termenii folosiţi pentru denumirea etniei romilor/ţiganilor
În ultima perioadă, Ministerul Afacerilor Externe a fost confruntat cu o veritabilă campanie declanşată de unele asociaţii de romi pentru reconsiderarea oficială a poziţiei sale în privinţa recomandării pe care a făcut-o prin Memorandumul MAE nr. H03/169, din 31 ianuarie 1995, către primul-ministru, pentru utilizarea, în documentele oficiale, a termenului de «ţigan» în detrimentul celui de «rom», care de-abia începuse să se impună.
Preocuparea pentru acest Memorandum a fost manifestată şi de mediile internaţionale. Reprezentanţi ai Consiliului Europei, ai Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţi Naţionale, precum şi ai organizaţiilor neguvernamentale internaţionale militante pentru drepturile omului au făcut referire, în discuţiile lor cu autorităţile române, la acest document. (…)
Având în vedere cele de mai sus, propunem folosirea, cu precădere, a termenului rrom în corespondenţa MAE, în paralel cu formulele alternative menţionate mai sus (Roma/Gypsies, Roms/Tsiganes, Roma and Sinti) în corespondenţă cu organizaţiile internaţionale care le utilizează.
Această propunere:
– răspunde presiunii exercitate de majoritatea asociaţiilor romilor din România pentru anularea Memorandumului – H(03)169/1995, contribuind la «stingerea» unui conflict artificial şi, mai mult, la construirea unor relaţii, pe baze parteneriale, cu ONG-urile care reprezintă această comunitate etnică;
– este rezultatul consultărilor dintre MAE şi o serie de specialişti în domeniu, organizaţii internaţionale (Consiliul Europei şi OSCE), instituţii naţionale (Departamentul pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale, Ministerul Educaţiei Naţionale, Avocatul Poporului) şi asociaţii ale rromilor.
Semnat: Petre Roman
Ministrul de Externe al României“.

*

P

   Punctul de vedere al lui Teodor Melșcanu in afacerea schimbarii denumirii din tzigan ,in Rom!

Fostul ministru de Externe in Guvernul Vacaroiu, Teodor Meleşcanu, lămureşte contextul în care s-a propus pentru prima dată înlocuirea termenului ttraditional”ţigan” cu cel de „rom”.In 1993, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a recomandat ţărilor membre să folosească în documentaţia oficială termenul „roma” pentru a denumi această comunitate  europeana, spunea Meleşcanu. În acea perioadă, România nu era membră a Consiliului Europei, aşa cărecomandarea nu ne… viza în mod direct. „Noi am avut doar statut de invitat la reuniunea la care s-a votat recomandarea, în condiţiile în care România nici era deja în procedurile de aderare la acest organism. În virtutea acestui lucru, şi România a analizat aplicarea acelei recomandări care făcea ca în documentele româneşti să fie folosit termenul«rom»„, a explicat Meleşcanu.

Propunerea înaintată Consiliului Europei de schimbare a numelui etniei a venit doar din partea organizaţiilor de ţigani din diferite ţări,sponsorizate de afara , care au făcut un lobby intens pentru acest lucru, precizează fostul ministru de Externe.In 1995, Teodor Meleşcanu a înaintat un memorandum către premierul de la acea vreme, Nicolae Văcăroiu, în care preciza că noua denumire a unei etnii, extinsă pe tot continentul va determina confundarea ei cu românii şi România.

Am atras atenţia asupra pericolului de a fi confundaţi, lucru care ne va crea o mare problemă. Pe paşapoartele româneşti exista vocabula «ROM» înaintea numelui titularului paşaportului, care evident venea de la România. Un alt argument pe care l-am expus în memorandum era acela că majoritatea marilor societăţi cu capital de stat conţin în titulatură particula«rom» care s-ar putea astfel deprecia: Tarom, Petrom , Rompetrol , Romsilva, Romarta, Romarm,etc.  (inca, la acea dată companii de stat – n.n.)”, îşi expune Meleşcanu argumentaţia.
Memorandumul nu a fost aprobat de premierul Nicolae Văcăroiu, dar a provocat o campanie de presă virulentă împotriva ministrului si a Guvernului. „Ziarul România liberă a prezentat acel memorandum cu acuzaţia de xenofobie şi rasism. L-au dat în facsimil şi au provocat o anumită presiune publică, dar totul trebuie privit în contextul electoral, pentru că în 1996 erau alegerile”, mai spune Meleşcanu. „Fiecare etnie are dreptul să se numească cum vrea, dar în acest caz riscăm să devenim victima unei confuzii de care şi noi aveam dreptul să ne apărăm”, încheie Meleşcanu, spunând că îşi menţine părerea pe care a expus-o în 1995.