Dezoligarhizarea Moldovei, discutată la Summitul PaE

În perioada 21-22 mai, la Riga, Letonia, liderii UE şi cei ai statelor membre ale Parteneriatului Estic (PaE) se întrunesc pentru a discuta succesele, dificultăţile şi planurile de viitor. Deşi iniţial, în 2009, PaE a fost lansat în condiţii egale pentru cele 6 state (R. Moldova, Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaijan şi Belarus), nicio ţară nu a ajuns să respecte toate obligaţiile asumate, ca să poată solicita aderarea la UE.R. Moldova rămâne singura ţară care a semnat cel mai complex act de Asociere cu UE, implementând şi regimul fără vize. Totuşi, Moldova ar fi avut posibilitatea să realizeze obiective mai multe şi mai complexe, spun experţii, referindu-se la acţiunile prea incerte legate de combaterea corupţiei şi de reformarea organelor de drept.Summitul este calificat drept o întrunire care va stabili cooperarea diferenţiată cu statele membre, întrevederea liderilor de state la nivel înalt fiind precedată de două mari evenimente de consultare a societăţii civile şi a reprezentanţilor mass-media, în cadrul cărora sunt formulate cerinţe complexe pentru statele PaE.

Obligaţiile Guvernului faţă de UE, analizate de societatea civilă

  1. Moldova, fiind la unele capitole cea mai avansată, a dat semne de regres în ultimul an, în special la combaterea corupţiei. La Riga, reprezentanţii societăţii civile şi ai presei, în discuţie cu reprezentanţii UE, s-au referit în special la problema oligarhizării mediului de afaceri şi a presei, dar şi la aplicarea selectivă a justiţiei şi la impunitatea funcţionarilor corupţi. „Guvernarea nu-şi respectă promisiunile. După furtul miliardelor, a ieşit la iveală nivelul la care aceste crize din stat „se rezolvă” şi că de fapt sunt doar aparenţe că am evoluat în implementarea reformelor în justiţie”, a declarat pentru ZdG Ion Guzun, membru al grupului consultativ de ONG-uri din cadrul PaE.Petru Macovei, director al API, a declarat în cadrul evenimentului de la Riga că oligarhizarea presei e cea mai mare provocare pentru independenţa presei din R.Moldova.Jerzy Pomianowski, director executiv al European Endowmen for Democracy (EED), susţine că, în R. Moldova, dezoligarhizarea pare a fi un obiectiv-cheie.

Proprietarii media din Moldova – în atenţia Comisarului CE

Nils Muizniekis, comisarul CoE pentru drepturile omului, a declarat pentru ZdG că accesul la informaţie şi libertatea presei sunt drepturi fundamentale, iar opacitatea proprietarilor de instituţii media trebuie combătută. „Atunci când nu sunt cunoscuţi proprietarii instituţiilor de presă, nu se cunoaşte nici unde merg banii din publicitate, iar libertatea presei în acest context poate suferi mult,” a spus comisarul Muizniekis pentru ZdG.Vaira Vike-Freiberga, ex-preşedintă a Letoniei, membră a Grupului pentru libertate şi pluralism mediatic în UE, ne-a declarat că oligarhizarea este o provocare serioasă pentru societate, dar mai ales pentru mass-media. „În ţările conduse de oligarhi, presa are mereu probleme”, afirmă Freiberga, adăugând că libertatea presei e un element care vorbeşte despre progresele unei societăţi. „Transparenţa şi deschiderea Guvernului şi a clasei politice faţă de presă e primul pas. Aici, în Letonia, politicienii indică în declaraţia de avere inclusiv o bicicletă veche, şi e corect. O altă latură a problemei e că noi cerem ca şi presa să fie transparentă, să cunoaştem cine sunt proprietarii instituţiilor media”, a mai declarat Freiberga.

 

Propaganda rusă – în statele cu presă autohtonă slabă

Un studiu realizat recent de EED arată că în toate cele 6 state ale PaE, dar şi în statele baltice, televiziunea rusă e foarte extinsă, iar propaganda actualului regim de la Moscova a luat mari proporţii.O analiză a conţinutului canalului 1 rusesc (Pervii Kanal) pentru o zi arată că emisiunile şi ştirirle abordează următoarele subiecte: haosul din Ucraina – 3 ore, războiul II mondial – 2 ore, situaţia economică din Rusia – mai puţin de 1,5 ore, situaţia din Crimeea – 1 oră, zonele separatiste – circa o oră, în imp ce situaţia internă din Federaţia Rusă e abordată doar în 28 de minute pe parcursul unei zile. Acest mod de a prezenta distorsionat situaţia externă şi internă a afectat credibilitatea televiziunii, crescând interesul cetăţenilor pentru presa de alternativă.Jurnalişti din toate statele PaE au confirmat că televiziunile retransmise din Rusia acoperă o mare parte din spaţiul TV al acestor state. Potrivit EED, circa 40% dintre cetăţenii statelor ex-sovietice consumă activ presă rusă, chiar dacă nu sunt vorbitori nativi ai acestei limbi. Potrivit aceluiaşi studiu, în Moldova peste 20% din cetăţeni utilizează activ presă de limba rusă, în timp ce alte 20% sunt consumatori pasivi de presă de expresie rusă, iar peste 50% nu consumă presă rusească.itter0

Alina RADU, alina.radu@zdg.md .21 May 2015