Text primit de la IO …gereules
Secuii au fost maghiarizati cu forta sau de buna voe asa cum au fost maighiarizati mai mult de jumatate din cetatenii Ungariei.Doua intrebari care pot lamuri multe neintelesuri:
1.Cand au venit ungurii in Europa, secuii vorbeau limba maghiara?
2.De ce localitatea Targu Secuesc nu s-a numit si nu se numeste nici astazi Targu Unguresc?
Cineva, o forta nevazuta a stat si sta inca in coasta neamului secuiesc si le dirijeaza actiunile unele
dovedite a fi impotriva umanitatii. Pacat, asa dispare o natiune harnica si orgolioasa ce putea ramane in istorie pe pagina ei luminoasa.
Nota redacției: După 1990 secuii ai vrut să-și facă un partd. Au fost împiedicați de intrigile UDMR și de colaborarea Iliescu – Domokos Geza. Uniunea Vatra Românească, prin subsemnatul și alți fruntași, au susținut proiectul secuiesc. Nu e tărziu nici acum să apară un lider salvator pentru identitatea secuiască. Îmi ofer serviciile. Știu că secuii mă iubesc. Ca și adevărații evrei.
ion coja
ce se obliga Romania sa aplice cu privire la minoritati. atat si nimic mai mult.
Acel Tratat la care făce referire Trianon-ul era Tratatul Român al Minorităţilor din 9 decembrie 1919. Articolul 11 din acest Tratat al Minorităţilor, la care trimitea Trianon-ul, preciza: „România este de acord să acorde comunităţilor de saşi şi secui din Transilvania autonomie locală cu privire la aspectele şcolare culturale şi religioase”.
deci „să acorde comunităţilor de saşi şi secui din Transilvania autonomie locală cu privire la aspectele şcolare culturale şi religioase”. Deci, nu e vorba de „autonomie” adiministrativa, teritoriala, etnica, deputati, senatori pe criterii etnice, steaguri unguresti etc. Si este vorba de „sasi si secui” si nu de unguri si e vorba de „aspectele scolare”. Si uite la ce aberatii s-a ajuns dupa 1990…
V. Dăncilă: „Comunitatea romă are un rol important în istoria poporului”
Aceste cuvinte vin din partea unei persoane care pare sa fie ancorata in realitatile rrome, altfel vazindu-se lucrurile de la Videle, si altfel de la Bucuresti sau Bruxelles.
Cunoasterea realitatilor rrome au constituit de altfel si unicul atuu al alegerii ministrului de interne, alt atuu putind fi descoperit doar cu ajutorul lui Dragnea.
Asteptam cu interes lucrarea de diploma a d-nei prim ministru, o tema draga din facultate, forarea conductelor de petrol, unde o bibliografie importanta a fost scrisa cu ajutorul contributiei elementelor de etnie rroma, acumulindu-se ani grei de doctorate in institutiile de profil ale tarii.
Alte domenii de studiat: rolul primordial al populatiei romme la dezvoltarea mestesugului fabricarii lacatelor si altor zavoare. rolul esential al populatiei romme la dezvoltarea segmentului firmelor de paza nocturna, al dezvoltarii si organizarii superioare a trupelor de politie. Rolul esential al populatiei romme la dezvoltarea industriei autohtone de insecticide si altor chimicale deparazitante. Despre eroismul pe frontul de acasa a recidivistilor rommi care a condus la deportarea elementelor periculoase in Transnistria nu se prea mai scrie, noroc ca n-au fost lasati soldatii ramani sa faca ei ordine.
Si putem continua cu imensa contributie a asistentei maternale a populatiei romme, precum si a dezvoltarii asistentei sociale din Romania, intr-o perspectiva europeana.
In perspectiva politica, viitoarele bai de multime vor necesita buzunare cusute, populatia romma fiind in avangarda societatii cash-less.
mai dam un text produs Dancilă
V. Dăncilă: „Comunitatea romă are un rol important în istoria poporului”
Comunitatea romă are un rol important în istoria poporului român, a transmis printr-un mesaj premierul Viorica Dăncilă participanţilor la sesiunea de comunicări „Romii: contribuţii la dezvoltarea statului român”, desfăşurată la Muzeul Naţional de Istorie a României.
„Un rol important în istoria poporului român îl are comunitatea romă, cea alături de care românii au convieţuit secole de-a rândul într-o formă paşnică. Această convieţuire a influenţat în mod evident şi viaţa, dar şi cultura celor două comunităţi. Data de 20 februarie reprezintă din 2011 un moment marcant pentru comunitatea romă. În această zi a avut loc în 1856 dezrobirea romilor, aceştia fiind eliberaţi din sclavie în baza actului normativ promulgat de domnitorul Barbu Ştirbey. (…) Chiar dacă robia a fost desfiinţată, reformele guvernelor care au urmat nu au avut în vedere şi integrarea politico-economică a romilor”, se arată în mesajul citit de Dana Varga, consilier de stat în Guvern, potrivit Agerpres.
Premierul a precizat că reprezentanţii clasei politice şi opiniei publice au obligaţia de a se angaja să lupte împotriva discriminării.
„Nu sunt de acord cu prejudecăţile existente, uneori şi în spaţiul public, cu privire la romi, deoarece ei au dovedit că pot să aibă succes într-o lume care adesea le-a fost potrivnică. (…) Personal, consider că nimeni nu ar trebui să sufere din cauza etniei sau din cauza prejudecăţilor nefondate ce se întâlnesc la nivelul comunităţii în care trăim. Instituţiile naţionale precum şi toţi reprezentanţii clasei politice şi opiniei publice au obligaţia de a se angaja să lupte împotriva discriminării şi să îmbunătăţească integrarea persoanelor de etnie romă”, a mai spus premierul în mesajul său.
Consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a apreciat că „romii au îmbogăţit patrimoniul convieţuirii noastre”.
„Acum două zile, la marcarea zilei dezrobirii romilor, am fost martorul participării reprezentanţilor cvasi-totalităţii grupurilor etnice din Parlamentul României. Au văzut în prezenţa şi în mesajele transmise de politicieni şi autorităţi, cel puţin la nivel declarativ, sprijinul acestora pentru o nouă paradigmă a conştientizării şi prezentării valorilor minorităţii rome. (…) Simbolul acestei noi paradigme este considerat a fi înfiinţarea, prin implicarea şi cu sprijinul statului român, a unui muzeu al civilizaţiei şi tradiţiilor rome”, a spus Sergiu Nistor.
Ciprian Necula, preşedintele Asociaţiei Romano ButiQ, a apreciat că dezbaterea reprezintă un eveniment inedit în România.
„Este un eveniment inedit în România, vorbesc despre contribuţia romilor la dezvoltarea statului român, respectiv, dacă ne uităm în istorie, vom vedea care sunt contribuţiile romilor la ceea ce România înseamnă astăzi, nu numai contribuţii eroice, soldaţii morţi pe front, pentru că şi ei sunt de menţionat, dar şi contribuţiile sociale. Imaginaţi-vă ţăranul român fără fierarul rom, nunta românească sau un eveniment public fără lăutarul rom şi multe altele. Avem multe astfel de exemple, dar şi la 1918, fiindcă vorbim de centenar, au fost peste 10 întâlniri în Transilvania prin care romii şi-au arătat loialitatea faţă de statul român, ceea ce a contat foarte mult în procesul de unire a României cu Transilvania. Minorităţile şi-au arătat cam toate sprijinul, iar romii au fost printre primii. În ianuarie au avut loc primele întâlniri locale şi primele declaraţii publice de susţinere a proiectului România Mare. Deci, încă din 1918 romii erau organizaţi, participau la viaţa publică – la nivelul lor – cerând aceleaşi drepturi ca şi astăzi – drepturi de locuire, şanse egale, educaţie”, a declarat Ciprian Necula.
La sesiunea de comunicări au participat ambasadorul Statelor Unite la Bucureşti, Hans Klemm, ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Cord Meier-Klodt, secretarul de stat în MAE George Ciamba, secretarul de stat în Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale Mădălin Voicu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Romi, Daniel Rădulescu.