surena
76 aprobate

surena_surena@outlook.com
92.85.42.202

 

”Decât cu Biden la câștig, mai bine cu Putin la pagubă”
Recunosc că mi-a plăcut titlul și m-am gândit să cuget către mine însumi și să spun câteva vorbe pentru cei iuți la mânie ce cred că adevărul e de partea democrației și chiar cred că Ucraina era o țară ce o luase pe acest drum iar Putin cel Groaznic s-a repezit cu tancurile, rachetele și cizmele Armatei Roșii, deși le-am văzut inclusiv steagul…
Dacă noi românii ce am suflat și în iaurt când a fost vorba de ruși, ce nu am avut încredere în ei nici atunci când eram aliați și de aceeași parte a baricadei am ajuns ca în conflictul din Ucraina să vedem dincolo de absurditatea războiului, a ororile acestuia, a dramei populației ucrainene prinsă în conflictul post sovietic dintre două state ex sovietice, cinice, securiste și oligarhice,faptul că există un sâmbure mare de adevăr în opțiunea militară a Rusiei înseamnă că am început să înțelegem că Împărăția de la Soare Apune e azi precum Împăratul Gol.
Timp de aproape 45 de ani românii i-au așteptat pe americani asta în condițiile în care, paradoxal, cele mai devastatoare bombardamente asupra civililor le-au făcut americanii. Dar, noi, deși eram inamici, știam că nu am vrut războiul cu America pentru că pentru noi America a fost percepută ca un prieten. Noi nu am uitat rolul ei, măreț dealtfel, în Tratatul de la Versailles, Trianon și apariția națiunilor mici și asuprite în Europa. Așa se face că în nicio țară din lume și în niciun război purtat de America prizonierii ei nu au beneficiat de tratamentul pe care la-au avut în România.
După 1991 odată cu colapsul URSS și dominația globală a SUA și a Pax Americana așteptările noastre au fost uriașe. Și nu numai noi am avut asemenea așteptări… lumea întreagă a avut…. America ce a reprezentat cel puțin după 1917 vocea lumii libere și democratice își găsise menirea după dispariția ”Imperiului Răului”, a URSS. Lumea a fost indulgentă și cu Primul Război din Golf atâta timp cât era sub mandat ONU iar SUA nu a invadat Irakul iar deschiderea globală a economiei, avântul noului aer de democrație, de liberă inițiativă a capitalismului sub privirea americană a impulsionat întreaga planetă. Dar, asta era imaginea de la periferia Americii Imperium Mundi.
În interior , în inima Imperiului trecerea de la Războiul Rece la Pax Americana a însemnat pe de o parte, renunțarea la cursa înarmărilor, adică la bani guvernamentali direcționați cu dărnicie, pe de altă parte la concluzia că golul lăsat de URSS nu trebuie umplut de nimeni, că lumea bipolară, în echilibru fragil, trebuie să fie unipolară.
La început SUA s-a comportat ca un veritabil pater familias a ajutat statele CSI cu alimente, medicamente, spitale, ajutor financiar pentru micii capitaliști ca să evite prăbușirea acestora, a găsit soluții de finanțare a.î să ușureze trecerea la capitalism, a privit cu alți ochi inclusiv regimurile comuniste rămase (Cuba, Vietnam, China), a rezolvat dilema nucleară luând ouăle nucleare din Ucraina, Bielorusia, Kazahstan și mutându-le în Rusia prin oferirea de asigurări alături ce celelalte puteri nucleare. Apoi a tolerat regimurile post(neo)comuniste încercând să le convingă să intre în noua ordine mondială, adică în Pax Americana.
Când vorbim de Pax Americana, și având în vedere că America a cochetat mereu cu Res publica Romei care chiar imperială a păstrat aparențele republicane, avem în vedere modelul Pax Romana și nu modelul Pax Mongolica.
Pe măsură ce lucrurile se așezau, banii începeau să circule, în interiorul Imperiului apăreau păcatele capitale:
-mândria ce a început să întunece rațiunea politicii americane
-iubirea de bani, putere, resurse
-desfrânarea acoperită sub fantasma respectării drepturilor omului
-invidia că pot exista alte sisteme sociale, capitaliste (renan, nipon) sau socialiste (Libia, Irak) superioare capitalismului american aceasta avea să ducă la
-mânia și folosirea forței a războiului mascat sub cele mai bune intenții
– asuprirea aproapelui prin războaie economice, sancțiuni economice în cazul în care ”răzvrătiții” amenințau ordinea impusă de Pax Americana. Astfel, America tolerantă, democratică a devenit intolerantă și asupritoare.
În aceste condiții în care America datorită vanității a dezechilibrat rău lumea, a aruncat-o în haos și a distrus echilibrul bazat totuși pe respect al lumii bipolare de dinainte de 1991, având în vedere că China este preocupată doar de bani și nu de a deveni o contrapondere a Americii devenită o URRA (adică o Uniune a Republicilor Rasiste Americane, rasist față de toți cei care nu acceptă ”adevărul pur” servit sub forma corectitudinii politice), adică varianta soft a URSS, gestul Rusie cu multele și grozavele ei păcate, dar cu spatele bazat pe valorile creștin ortodoxe, al dragostei de țară și valorile ei rusești (chiar blamate) ni se pare mai de înțeles și de acceptat mergând chiar la pagubă-adică decât cu Biden la câștig, mai bine cu Putin la pagubă
Ion Cristoiu spune că America obișnuită cu limbajul vasalilor europeni, nu a înțeles că nu poate discuta cu Rusia, China, India, ultimile cu o civilizație milenară, ca și cum ar vorbi cu România.
Kissinger ce mai are un pic și face secolul spunea că nu mai înțelege nimic din politica externă americană.
Niciodată în diplomația americană, mai ales în perioada războiului rece, dar și după un general al armatei americane nu a spus ”SUA și NATO trebuie să rupă spatele Rusiei”, așa cum a făcut-o analfabetul general Ben Hodges. Asemenea discursuri nu au la bază diplomația și dorința de a rezolva conflictele, dimpotrivă urmăresc războiul. Niciodată diplomația americană nu și-a acuzat omologii sovietici de crime de război pentru că, pe de o parte, știau că deschid cutia Pandorei, pe de altă parte închideai dialogul și găsirea de soluții diplomatice. Ori, după cum spuneau și romanii, pacea este de preferat celui mai drept război.
Astăzi cu Rusia pusă la colț, cu războaie economice, culturale, cu amenințări de asasinate, procese penale internaționale și un adevărat damnatio memoriae Putin cel Groaznic nu are decât varianta războiului. În acest moment îi este indiferent că acesta va fi în Ucraina sau se va extinde. El știe un singur lucru pe care americanii și aliații lui nu-l știu: poporul rus este obișnuit cu suferința, americanii și aliații lui nu știu ce înseamnă suferința pentru că nu au trecut prin înghețul țarist și iadul comunist. Putin cel Groaznic știe că, spre deosebire de americani, poate să citeze oricând toastul lui Stalin din 9 mai 1945 adresat rușilor. Acesta e valabil și atunci ca și azi. Americanii nu au un asemenea discurs și nici nu au în istorie două evenimente majore pentru mentalul colectiv al poporului rus, cum sunt Paris 1814 și Berlin 1945. Inamicul a fost împins de la Moscova ori din apropierea ei , înfrânt, umilit și fugărit până în capitala lui.
Pe 9 mai 2022 la Moscova probabil va fi mare defilare și probabil o surpriză ….cu siguranță lui Biden nu-i va cădea bine.
Cred că majoritatea românilor îi percepem pe americani ca prieteni, acesta este și motivul pentru care suntem critici cu prietenul nostru pentru că din laude nu observă că s-a transformat tocmai în ce a înfierat timp de 80 de ani ca fiind Imperiul Răului.
Despre Rusia nu-mi vine în minte decât citatul lui Iorga: ”cine ți-a făcut o nedreptate nu rămâne cu o datorie față de tine, ci o pierdere față de el însuși”. Având în vedere că vărul Zelenski nu a priceput, este puțin probabil ca vărul cel mare Outin să înțeleagă.
”Decât cu Biden la câștig, mai bine cu Putin la pagubă”