Guvernanții și-au arătat arama coclită

2021-03-05T11:22:47+02:005 martie 2021|Doctrină naţionalistă|

REVOLTĂTOR: Deputații din partidele „anticomuniste” ale coaliției de guvernare au respins Proiectul de lege pentru CONDAMNAREA TOTALITARISMULUI COMUNIST şi pentru cultivarea memoriei naţionale antitotalitare

REVOLTĂTOR: Deputații din partidele „anticomuniste” ale coaliției de guvernare au respins Proiectul de lege pentru CONDAMNAREA TOTALITARISMULUI COMUNIST şi pentru cultivarea memoriei naţionale antitotalitare

Recent – pe data de 10 februarie a.c. – Camera Deputaților a respins „Proiectul de lege pentru condamnarea totalitarismului comunist şi pentru cultivarea memoriei naţionale antitotalitare”, după ce acesta fusese adoptat cu o majoritate masivă de Senatul României, în septembrie 2015, când s-au înregistrat 57 de voturi Pentru, 4 voturi Împotrivă şi 8 abţineri.

După cinci ani de „amânare”, proiectul a fost supus votului în Camera Deputaţilor pe data de 10 februarie a.c.. Scorul a fost cu totul surprinzător: deputații din partidele din coaliția de guvernare, PNL, USR-PLUS și UDMR, cu toate că pretind a fi anticomuniști, au votat pentru respingerea proiectului, cu o singură excepție: președintele PNL Ludovic Orban, care a votat împotriva respingerii.

În schimb, PSD, acuzat cu vehemență de aceste partide că ar reprezenta „ciuma roșie”, a votat PENTRU condamnarea totalitarismului comunist. Partidul AUR a votat la fel ca PSD, astfel încât proiectul a fost respins în final cu scorul de 176 la 128.

 

Neînțelegând motivul pentru care deputații au votat exact invers față de cum ne-am fi așteptat, i-am adresat câteva întrebări fostului senator Sorin Ilieșiu, inițiatorul acestui proiect.

Sabina Popescu: Care a fost reacția dvs față de respingerea proiectului?

Sorin Ilieșiu: Realmente nu mi-a venit să cred că deputații Partidului Național Liberal au votat împotriva condamnării totalitarismului comunist și împotriva memoriei naţionale antitotalitare.

Tu, ca deputat PNL, cum poți uita faptul că în anul 1950 ilustrul președinte al PNL Constantin I. C. Brătianu (cunoscut ca Dinu Brătianu), a fost întemnițat de autoritățile comuniste în penitenciarul de la Sighet, la vârsta de 83 de ani (!), fiind supus unui regim de exterminare în urma căruia a decedat după câteva luni, în anul 1951? Mi se pare incredibil și revoltător!

Tu, ca deputat PNL, cum poți uita că fiul celui mai mare om politic român – Ion I. C. Brătianu – eminentul liberal Gheorghe Brătianu, unul dintre marii istorici ai României, membru al Academiei Române, a fost și el arestat la Sighet în 1950 unde a fost reținut abuziv fără să fie judecat, fără să fie condamnat; a fost torturat timp de trei ani, până când a murit (în 1953) la vârsta de 55 de ani; unii spun că a murit spânzurându-se cu un laț făcut dintr-un cearșaf, neputând să mai suporte chinurile la care era supus; alții spun că a murit în timp ce era torturat pentru că nu voia să se dezică public de afirmațiile sale ca istoric referitoare la Basarabia și Bucovina de Nord – „pământ românesc”. «Nu-mi voi trăda ţara; nu pot dezminţi un adevăr istoric şi nimic pe lume nu mă poate justifica să scriu neadevăruri despre istoria românească», le-a spus Gh. Brătianu torționarilor lui, conform celor declarate de vecinul lui de celulă, cardinalul Al. Todea.

Tu, ca deputat PNL, cum poți uita că zeci de mii de liberali au fost victime ale regimului comunist? Se răsucesc în mormânt toți corifeii liberali, făuritori ai Marii Uniri și ai României moderne…

Îl întreb public pe d-l Rareș Bogdan, prim-vicepreședinte al PNL: Cum au putut deputații liberali să voteze împotriva memoriei naţionale antitotalitare, împotriva condamnării crimelor comuniste? …Cu o singură excepție: președintele PNL Ludovic Orban (din păcate nu a reușit să-și convingă colegii să-i urmeze exemplul).

Sabina Popescu: Cum vă explicați această excepție?

Sorin Ilieșiu: Cu o zi înainte ca proiectul să fie supus votului, adică pe 9 februarie, i-am scris un SMS d-lui Ludovic Orban cu care sunt prieten de pe vremea când eram membru PNL. Citez din SMS: „Dragă Ludovic, te rog să ne întâlnim ca să vorbim despre adoptarea de către Camera Deputaţilor a Proiectului de lege pentru condamnarea totalitarismului comunist şi pentru cultivarea memoriei naţionale antitotalitare. /…/ În 2015 proiectul a fost adoptat de Senat aproape în unanimitate Proiectul are nevoie de niște amendamente care ar putea fi adoptate de plenul Camere Deputaților pe care te-aș ruga să le propui și să le susții tu. /…/ Dă-mi te rog adresa ta e-mail privată pentru că vreau să îți trimit amendamentele pe care le-am gândit”.

Fac o precizare pentru cititorii EvZ: în 2015, toți senatorii liberali au votat proiectul, cu toate că trecusem la PSD întrucât în februarie 2014 fostul președinte al PNL Crin Antonescu m-a exclus din partid pentru că îi cerusem demisia tocmai din cauza faptului că nu voia să susțină acest proiect. Proiectul a fost votat (în 2015) de TOȚI senatorii liberali când PNL era condus de d-na Alina Gorghiu și de d-l Vasile Blaga.

Sabina Popescu: Dar acum de ce doar Ludovic Orban a votat în favoarea proiectului?

Sorin Ilieșiu:  E peste puterea mea de înțelegere. Cred că prin votul lui excepțional, președintele PNL a vrut să spele rușinea PNL. Nu pot să înțeleg votul tuturor celorlalți deputați liberali, mai ales că în Expunerea de motive a Proiectului de lege am citat din această declaraţie a preşedintelui României Klaus Iohannis făcută în decembrie 2014: „De prea multe ori am arătat că nu am învăţat nimic din istorie, deci nu ne mai putem permite să ignorăm lecţiile trecutului, aşa cum este conştientizarea ororilor pe care comunismul le-a produs în România. /…/ Viitorul democratic al naţiunii române depinde de modul în care ne asumăm un trecut tragic /…/. Avem mereu nevoie de amintire şi reamintire, doar aşa ne putem feri de comunism. /…/ Preşedintele trebuie să vegheze la cultivarea şi protejarea memoriei naţiunii sale”.

Sabina Popescu: Ce poate spune acum preşedintele Iohannis, văzând că tocmai deputații „partidului său” de suflet au votat pentru respingerea memoriei naţionale antitotalitare, pentru respingerea condamnării crimelor comuniste?

Sorin Ilieșiu: Cred că nici nu știe… Dar în zilele următoare îi voi cere public preşedintelui, într-o scrisoare deschisă, să susțină adoptarea acestui Proiect de lege sub forma unei ordonanțe de urgență a guvernului.

Sabina Popescu: Cum vă explicați că absolut toți deputații USR-PLUS, inclusiv președintele USR, deputatul Dan Barna, au votat împotriva Proiectului de lege?

Sorin Ilieșiu: Probabil că e influența neomarxiștilor din USR-PLUS, …întrucât comunismul s-a născut din marxism. E evident că din neomarxism nu se poate naște altceva decât neocomunism, comunismul secolului XXI. Doamne ferește! Dar nu văd o altă explicație.

Sabina Popescu: De ce credeți că și toți deputații UDMR, inclusiv președintele Kelemen Hunor, au votat împotriva Proiectului dvs de lege?

Sorin Ilieșiu: UDMR înseamnă Uniunea Democrată Maghiară din România. O uniune cu adevărat democrată ar trebuie să militeze pentru condamnarea totalitarismului de orice fel şi pentru cultivarea memoriei antitotalitare. Cred că au votat împotrivă ca urmare a apelului meu către dânșii de a renunța la ideea ca ziua de 15 Martie să fie Ziua maghiarilor din Transilvania, întrucât la 15 martie 1848 Proclamația revoluției maghiare a decretat la Budapesta unirea Transilvaniei cu Ungaria cu toate că și atunci românii reprezentau populația majoritară a Transilvaniei. La scurt timp, Dieta de la Cluj, compusă aproape exclusiv din ardeleni maghiari, a decretat și ea unirea Transilvaniei cu Ungaria. La scurt timp, în 3/15 mai 1848 a avut loc Marea Adunare Naţională de pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, la care au participat un mare număr de români care au scandat „Noi vrem să ne unim cu Ţara!” (respectiv cu Țara Românească și cu Moldova). Așa a început revoluția națională din Transilvania care a luat forma unui război româno-maghiar care a durat până în 1849. Armata română era de fapt o armată de țărani conduși de Avram Iancu și de cei patru tribuni ai lui, printre care a fost și străbunul meu (după tată) Ioan Buteanu. Cei doi, Avram Iancu și Ioan Buteanu, au fost colegi la facultatea de Drept de la Cluj.

Buteanu, tribun al Legiunii Auraria Gemina, a condus luptele din zona Huedin şi a dezarmat miliţiile maghiare de pe valea Mureşului. În Zărand a ţinut piept invaziei maghiare. A oprit intrarea maghiarilor în interiorul Apusenilor. În aprilie 1849 a avut loc la Mihăileni (între Abrud și Brad) întâlnirea mai multor comandanţi români cu deputatul maghiar etnic român Ioan Dragoş, cu scopul de a negocia o pace propusă de liderul revoluției ungare Kossuth Lajos. Întâlnirea a fost de fapt o cursă din care Avram Iancu a reușit să scape. În schimb, Buteanu a fost arestat de maiorul Hatvani care, după ce a fost înfrânt la Abrud de români, s-a retras spre Ungaria luându-l pe Buteanu legat în lanţuri de afetul unui tun, târât pe drumul până în satul Iosăşel (în județul Arad) unde îl condamnă fără judecată la moarte prin spânzurare (23 mai 1849).

Ca cetățean român eu nu pot accepta ca 15 martie să fie Ziua maghiarilor din Transilvania. I-am propus d-lui președinte al UDMR Kelemen Hunor să opteze pentru 25 Martie, când, în 1881, s-a născut la Sânnicolau Mare genialul compozitor maghiar Béla Bartók, care a învățat românește pentru a putea culege cu fidelitate versurile cântecelor populare românești. A elaborat cea mai consistentă, până în prezent, culegere de texte populare românești: 1.752 de texte, 16.100 de versuri. Bela Bartok a spus: „Socot drept scop al vieţii mele să continui şi să isprăvesc studierea muzicii poporului român. /…/ Ideea mea călăuzitoare este ideea fraternităţii popoarelor, în ciuda tuturor războaielor şi neînţelegerilor”. Nu credeți că o idee bună: 25 Martie, nu 15 Martie (!), Ziua maghiarilor din Transilvania?

Sabina Popescu: Totuși, din asemenea considerente putea UDMR să voteze împotriva proiectului dvs de condamnare a totalitarismului comunist şi împotriva memoriei antitotalitare?

Sorin Ilieșiu: Liderii UDMR sunt foarte supărați pe mine pentru că, în numele urmașilor victimelor genocidul maghiar antiromânesc din Transilvania anilor 1940-1944, le-am solicitat anul trecut, cu ocazia centenarului Tratatului de la Trianon (4 Iunie 1920), ca toți maghiarii să păstreze un minut de reculegere, de regret și de dezavuare față de acel genocid de o cruzime fără precedent în istorie, demn de Cartea Recordurilor Mondiale. Spre dezonoarea lor, liderii maghiari au ignorat apelul.

Menționez că printre victimele de atunci s-au numărat tatăl meu, Victor Ilieșiu, responsabil al paginii culturale a ziarului „Tribuna Ardealului” din Cluj, agresat și scuipat de studenții fasciști maghiari din Cluj, precum și bunicul meu după mamă, Vasile Mureșan, care urma să fie spânzurat în centrul orașului Baia-Mare, în oct. 1944, ca pedeapsă pentru activități antihorthyste, Horthy fiind conducătorul Ungariei fasciste; a scăpat cu viață întrucât armata română a eliberat orașul mai devreme decât estimau ocupanții maghiari.

Să nu uităm că în cei patru ani de ocupație a Transilvaniei de nord de către Ungaria (sep.1940 – oct. 1944), mii de români au fost martirizați pentru „vina de a se fi născut români”; autorii crimelor au fost membri ai armatei maghiare, ai poliției și jandarmeriei maghiare, membri ai unor organizații șovine sau paramilitare maghiare, precum și localnici maghiari.

Uite așa se scrie istoria… Inclusiv istoria respingerii Proiectului de lege pentru condamnarea totalitarismului comunist şi pentru cultivarea memoriei naţionale antitotalitare.

 Sabina Popescu: Credeți că acest proiect de lege mai are vreo șansă?

Sorin Ilieșiu: Sunt sigur că va fi adoptat. PNL nu va mai putea ignora nici declarația președintelui Klaus Iohannis, inclusă în Expunerea de motive a Proiectului, în care am inclus și declarația  favorabilă acestui proiect de lege, exprimată de președintele Academiei Române, excepționalul istoric Ioan-Aurel Pop, declarație din care citez câteva fragmente:

„…Contextul politic actual pare să fie, din anumite motive foarte recente, favorabil. Să nu uităm că nu departe de gra­niţele noastre, chiar în interiorul statului românesc Moldova, flutură (pe Nistru) steaguri oficiale roşii cu secera şi ciocanul şi tronează statui ale lui Lenin. /…/ Ameninţarea totalitaristă şi chiar comunist‑totalitaristă nu a trecut! /…/

Din păcate, mulţi români, inclusiv tineri (prost sau tendenţios informaţi), au sentimente de nostalgie faţă de comunism. /…/ Implicarea Academiei Române, ca instituţie, ar putea conferi o garanţie de seriozitate pentru realizarea unui act cu adevărat important, memorabil, edificator şi util. /…/

Nu cred că această condamnare ar fi tardivă în sine, în esenţă. /…/ Este vorba aici despre o chestiune de demnitate colectivă românească, de demnitate naţională. /…/ Beneficiile unui ast­fel de act sincer şi fără avantaje pentru persoane individuale şi grupuri ar fi exclusiv de ordin moral şi spiritual: am privi cu fruntea sus viitorul, ne‑am putea ocupa mai bine de prezent şi am putea considera trecutul drept viaţă trăită şi nu literă moartă. /…/ Paradoxal, actele de acest fel, deşi neagă ceva, conduc la mari afirmaţii colective, la renaşteri, la infuzii de speranţă şi de optimism. Altminteri, totul devine de prisos. /…/

Academia Română este /…/ cel mai important for de cercetare şi de consacrare a valorilor intelectuale din această ţară. /…/ Academia Română – în afara academicienilor – are expertiza necesară /…/ prin instituţiile specializate pe care le are şi care sunt conduse şi formate din oameni credibili, tineri şi relativ tineri. /…/

Regimul comunist din teritoriile care au aparţinut României până în 1940 şi din nou între 1941 si 1944, fiind apoi cucerite şi stăpânite de URSS (1944‑1991) [Basarabia și Bucovina de nord], este parte a istoriei românilor şi trebuie amintit în raportul respectiv./…/

Raportul acesta s‑ar putea impune prin clarita­te, preciziune şi conciziune – care sunt trei caracteristici ale stilului şi trei secrete ale comunicării eficiente – dar mai are nevoie de ceva spre a nu rămâne literă moartă. Are nevoie de un spirit de echilibru, pe fondul fermităţii sale”.

Ca parlamentar al României, nu ai voie să ignori nici opinia președintelui României și nici declarația față de acest proiect a președintelui Academiei Române, ambele incluse în Expunerea de motive a Proiectului, așa cum am mai spus.

Sabina Popescu: În ce constă de fapt, pe scurt, proiectul dvs de lege?

Sorin Ilieșiu: Proiectul prevede adoptarea în Parlament a unui Raport pentru condamnarea totalitarismului comunist şi pentru memoria naţională antitotalitară, elaborat de Academia Română – cel mai prestigios for ştiinţific, autoritate independentă şi neangajată politic. Includerea obligatorie în manualele şcolare de istorie a rezumatului Raportului, adaptată manualelor şcolare, va reprezenta forma cea mai eficientă de cultivare a memoriei naţionale a totalitarismului comunist care a stabilit recordul mondial al criminalităţii, cu peste 100 de milioane de oameni ucişi în numele ideologiei sale. Poporul român a îndurat cel mai se­ver regim comunist din Europa postbelică, sprijinit de cea mai cumplită poliţie politică – Securitatea. În România comunistă a fost înregistrat cel mai mare număr de victime din Europa raportat la numărul populaţiei.

Memoria naţională a totalitarismului comunist este esenţială pentru vi­itorul României. „Dacă vrei să ucizi un popor, suprimă-i memoria” – ne spune Milan Kundera. „Cine îşi uită trecutul, e condamnat să-l repete” – ne previne George Santayana. „Cine uită, nu merită!” – ne avertizează Nicolae Iorga. Putem ierta crimele comuniste, dar, pentru ca acestea să nu se mai repete niciodată, nu avem voie să le uităm.

Adoptarea unui asemenea proiect de lege ar reprezenta o premieră mondială. Sunt  convins că toate țările din Uniunea Europeană care au fost victime ale unor regimuri totalitare de extremă dreaptă, precum Germania sau Italia, sau de extremă stângă, precum Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Bulgaria sau Croația, toate aceste țări vor urma exemplul care trebuie dat de Parlamentul României.

 

Sabina Popescu

Un comentariu

  1. gmbplay 5 martie 2021 la 7:55 pm - Raspunde

    2015 LA SENAT , 2021 LA CAMERA , O LEGE CARE II LASA RECE PE ALESI .

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Go to Top