G
171 aprobate
gert.frau@yahoo.com
89.136.113.152
De multe ori, dacă întâlnești în albaneză [c], adică rom.[ț], este foarte rar un fonem nativ limbii lor. E mai degrabă românesc sau tracic (traco-dacic). Au avut legături de sute de ani cu Români din Bosnia în nordul Gheg și apoi cu Fârșeroții care s-au așezat printre Tosci. Apoi Pindenii, Cipanii și ceilalți Aromâni sunt printre primii românofoni stabiliți în munții Macedoniei și Greciei actuale, cu multe sute de ani înainte să coboare și Albanezii în Epir (sec.XII).

Lingviștii lor se grăbesc să-l atribuie unei vechimi considerabile, dinaintea transformării africatelor [ʦ], [ʣ] în fricativele [th] și [dh], dar transformarea asta e foarte veche. Messapica le avea.

Când consoanele dentale erau urmate de vocale anterioare prepalatale (i, e, y) și se palatalizau, albaneza le transformă în spirante (s, z). În preistorie, când aveau un astfel de context fonetic, geminau consoanele la fel ca mai multe popoare indo-europene eliminând [y].

Vezi Alb.pus „puț” din lat.puteus! Deci Lucë, lucë, col (=țol) sunt de fapt românești, probabil împrumuturi de la Românii medievali din Bosnia, care s-au catolicizat în parte, alții s-au islamizat. Cei rămași ortodocși sunt Sârbi acum.
Foarte rar se poate argumenta un [c] albanoid. Nici nu știu dacă e posibil așa ceva.

Curios faptul că în sudul vechii Dalmații au existat una sau două colonii dacofone, apoi pe aceleași locuri apar Români. La fel și în munții Carpați din Slovacia și Moravia. Nu cred într-o romanizare ”in situ”, deși aș fi curios ce s-ar fi ales de niște Daci romanizați în Rodopi sau Bosnia. Era probabil destinul nostru să găsim acele locuri din nou, dar s-a cam terminat.

Aproape de Scodra sunt atestate top.Thermidava sau Zermidava (*Germidava), Εἰμινάκιον cf. Viminacium/Οὐιμινάκιον la Dunăre, apoi tribul Ααούρσιοι (Daursioi la Plinius) sau Daorizi. Daversi apare în inscripţii prin părţile Saloniei, cf.lui Pîrvan. Alte triburi dacofone erau Skirtones (Σκίρτονες) și Sardiōtai (Σαρδιώται). Amintesc de Sardica/Serdica sau Σάρδεις lângă Callatis (Mangalia) cu tema *sard- și de n.pers.Skirtos Dakēsis (< Dakēnsis), un gladiator care a luptat într-o arenă din Tomis (Constanța). Între Narona și Scodra, pe ”Tabula Peutingeriana”, mai apar staţiunile Asamo, Adzizio şi Berzumno, cu fonetism traco-dacic.