Evrei nebuni sau evrei abjecți?

IATA CINE SUNT ADEVARATI TERORISTI!!

http://stop-cip.blogspot.ro/2013/06/sri-cere-expulzarea-opt-persoane.html

Satanizati!

http://www.ushmm.org/

v-a reciclat AMERICA din stalinisti sau sovietici sau ,,anti-fascisti,, sau alte denumiri- ati devenit ,,anticomunisti,, voi marii ,,luptatori ai democratiei,,

ATI CALCAT IN PICIOARE CONSTITUTIA AMERICANA<in numele luptei ,,anti-teroriste,, care e tot o forma SOVIETICA de propaganda,ca voi ati DEZERTAT DE LA KREMLIN la prabusirea URSS direct in CASA ALBA!

iar america v-a primit,pentru care merita o flegma in gura!

R STEIN
MICHAEL BONDHEIMER
PETRICA CLEJ cu aia mica!

si altii,sforaie,trag din tigara,injura.

Dar ia ascultati ce zice CONATIONALUL VOSTRU EVREU, patriotul ION VARLAM,patriot roman!

http://www.youtube.com/results?search_query=ion+varlam&oq=ion+varlam&gs_l=youtube.3..0.1395.3348.0.3514.14.9.2.2.2.0.176.1050.4j5.9.0…0.0…1ac.1.11.youtube.nQdbwoneY2E

Mai Coja, prostovanule rasist, nu ti-e rusine si nu ti-e mila de studentii pe care te faci ca ii educi? Ei merita educatie, nu jegul rasismului pe care il scuipi la fiecare cuvant, nesimtitule nevertebrat! Esti o rusine pentru societate, si poluezi societatea umana, dumneata nu esti „dascal”, asa cum ai avea obligatia morala sa fii, ci un bou rasist, un ignorant, si un falsificator de date. Oare institutul la care te faci ca predai stie de porcariile pe care le scrii in articole si despre cum vorbesti despre evrei? Poate este cazul sa afle, se vor bucura sa iti citeasca articolele, impreuna cu cei de la CNCD, ii voi ajuta sa iti citeasca balivernele, smintitule rasist ce esti!

Domnule Profesor,
Aşa cum ştiţi am intrerupt postarea ideilor mele pe forum, deranjat de aşazi-sa democraţie pe care o toleraţi, permiţând unora precum “Cineva” să maculeze un mediu de informare istorică.
Faptul că aceşti sceleraţi atacă şi lezează demnitatea românilor iar dvs. le acceptaţi prezenţa, m-a pus deseori în dificultate, preferând distanţarea de comentarii. Poate fi un joc, în care noi aceia care credem în patriotismul dvs. să intrăm cu bună credinţă, iar denigratorii să fie activişti năimiţi în sprijinul eforturilor pe care le faceţi. Desigur, aceasta este o supoziţie şi nu puteţi nega posibilitatea ei, atât timp cât există semne ale unui joc la două capete, oricum ar fi, dvs. sunteţi promovat media. Repet, aceasta este o supoziţie personală, a unui om cu convingeri naţionaliste care nu acceptă bătaia de joc şi injuriile fără motiv sau măcar logice.
Redau articolul de mai jos pentru ca “cineva şi toţi ceilalţi paraziţi” ai Poporului român să înţeleagă faptul că pe teritoriul în care trăiesc românii nu încap mizeriile politico-religioase ale scursurilor de pe Planetă. Suntem paşnici şi inteligenţi, vom rămâne aşa pentru că genetic aceasta ne este structura, prin aceasta ne deosebim de celelalte naţii, mai ales de cei care ne asupresc. Şi să nu uite aceştia, versurile lui Eminescu “… cum veniră, se făcură, toţi o apă şi-un pământ”.
Aşa să ne ajute Dumnezeu.

Viața unui evreu american în Israel
de Jack Bernstein

http://www.rbnpress.info/wp/viata-unui-evreu-american-in-israel-de-jack-bernstein/#ixzz2WXNwSC00

Înainte ca Israelul să fi devenit stat în 1948, evreii de peste tot au fost copleșiți cu propaganda sioniștilor ca Israelul va deveni un cămin al tuturor evreilor, un refugiu al evreilor persecutați, va fi o țară democratică care va fi împlinirea tuturor profețiilor.
Eu sunt un evreu ashkenaz care a petrecut 25 de ani în Statele Unite, țara care a oferit evreilor întreaga libertate și șanse de prosperitate, și cu adevărat am prosperat într-atâta încât o parte dintre noi, sioniștii, au câștigat poziții atât de bune încât domină viața politică și financiară în Statele Unite.
Pentru a înțelege povestea pe care sunt pe cale să v-o spun, este necesar ca, mai înainte, să va spun ce este sionismul. Propaganda sionistă a reușit să-i convingă pe americani că sionismul și iudaismul sunt una și aceeași și natura lor este religioasă. Aceasta este o minciună sfruntată. Iudaismul este religie, dar sionismul este o mișcare politică pornită de către evreii ashkenazi din Răsăritul Europei, care au constituit de multă vreme forța principală în propagarea socialism-comunismului. Scopul ultim al sioniștilor este GUVERNUL MONDIAL SUB CONTROLUL LOR. Socialismul și comunismul sunt doar instrumente cu care vor să își atingă scopul. Înainte ca Israelul să fi devenit stat, în 1948, evreii de peste tot au fost copleșiti cu propaganda sioniștilor că Israelul va deveni un cămin al tuturor evreilor, un refugiu al evreilor persecutați, va fi o țară democratică care va fi împlinirea tuturor profețiilor.
Eu sunt un evreu ashkenaz care a petrecut 25 de ani în Statele Unite, țara care a oferit evreilor întreaga libertate și șanse de prosperitate, și cu adevărat am prosperat într-atâta încât o parte din noi, sioniștii, au câștigat poziții atât de bune încât domina viața politică și financiară în Statele Unite.

Am fost o victimă a propagandei sioniste
După războiul din 1967, noi evreii am fost foarte mândri că țara noastră a ieșit mai puternică și învingătoare. Și atunci noi am fost copleșiți cu propaganda. Așa, între 1967 și 1970, circa 50.000 de evrei-americani au căzut victimele acestei propagande și ne-am dus in Israel. Am fost animat și de sentimentul de a putea înfrunta problemele și a face pionierat în folosul fraților mei evrei.Nu am avut momente de emoții când am părăsit Statele Unite, pentru că aveam întoarcerea asigurată prin dubla cetățenie care ni s-a acordat. Noi, evreii, în Statele Unite ne bucuram de acest favor de a putea avea, în același timp, ambele cetățenii, ceea ce alți cetățeni nu au.

Sosirea în paradisul evreiesc
Înainte de a pleca spre Israel am obținut niște aranjamente ca să stau la sora unei cunoștințe, Fawzia Daboul și mătușa ei. Sosit la aeroport în Israel, un autobuz m-a dus la locuința doamnei Daboul. Când am văzut-o pe Fawzia, m-am îndrăgostit de ea imediat. Ea a fost evreica sefardică din Irak căzuta și ea victimă a propagandei sioniste și, astfel, a ajuns în Israel. După două zile de stat la ele, m-am dus să petrec șase luni în kibutzul EinHashofet, unul dintre cele 150 de astfel de comune care funcționează în Israel.
Este important să menționez că sistemul de kibutz din Israel este marxist, adus în Israel din Rusia și Polonia. Aceștia formează acel grup de comuniști numit bolșevici.
Și mai departe doresc să evidențiez, și chiar să subliniez, că aceeași grupă de evrei ashkenazi comuniști-bolșevici care a emigrat în Israel a pus mana pe conducerea sionismului în Israel și,de atunci, domina viața politică a acestei țări.
Înapoi la kibutz. Până în anul 1967, întreaga muncă în kibutz era efectuată de către evrei. De atunci, toate muncile sunt efectuate de arabi contra unui salariu mizerabil și de către voluntari de peste ocean. Membrii kibutz-ului primesc hrană și îmbrăcăminte și o mică sumă de bani pentru alte nevoi. Restul câștigului intră în casieria kibutz-ului. Fiecare din aceste kibutz-uri este afiliat unui partid politic marxist, de la socialist până la îndârjiții de comuniști. După patru luni am fost bucuros să pot părăsi kibutzul cu două luni mai înainte de programare, pentru că vroiam să mă căsătoresc.

Căsătoria
Ceremonia căsătoriei a fost în stil sefard. Foarte simplă, însă frumoasă. Am fost foarte fericiți, însă pe alte planuri această căsătorie a creat numai probleme. Ziva era sefardică, cum am mai spus, iar eu ashkenaz, și o astfel de căsătorie este considerată mixtă în Israel și stârnește probleme, lumea ridică din sprâncene când aude de ea. Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să știi ce-i deosebește pe sefarzi de ashkenazi.
Propaganda evreiască în America lasă lumea să creadă că un evreu este un evreu, o rasă a unui popor și că acest popor este alesul lui Dumnezeu. Cu problema poporului ales am să mă ocup mai târziu. Deocamdată trebuie să afirm că evreii nu constituie o rasă. Sunt două grupe distincte de evrei, care provin din regiuni foarte diferite, sefarzii din Orientul Apropiat și Africa de Nord, iar ashkenazii din Europa de Răsărit.
Sefarzii constituie grupul cel mai vechi și dacă vreunul este grupul de evrei descris de Biblie, atunci poate fi numai acesta. Ei sunt înrudiți cu arabii, de care-i deosebește doar religia.
Ashkenazii, care acum constituie 90 la sută din totalul evreimii, au o apariție destul de stranie. Conform istoricilor, dintre care mulți evrei, ashkenazii apar în urmă cu vreo 1.200 de ani. Lucrurile s-au întâmplat așa:
La granița de Răsărit a Europei a existat un trib numit Khazari. Pe la anul 740, regele khazarilor și cu suita sa au hotărât să aleagă o religie pentru popor. Au convocat pe reprezentanții celor trei mari religii – creștinii, mahomedanii și iudeii – pentru a-și expune dogmele. Dacă ar fi ales Islamul, i-ar fi supărat pe creștini, și invers, dacă ar fi ales Creștinismul, s-ar fi supărat Islamul, ambele fiind vecine și puternice. Așa au ales Iudaismul, care era mai depărtat și nu-i deranja pe vecini. Alegerea Iudaismului de către khazari a fost mai mult din calcule politice decât din considerații dogmatice.
Cândva, prin secolul al 13-lea, Khazarii au fost alungați de pe locurile natale spre vest și s-au stabilit prin Rusia occidentală și Polonia. Acești khazari sunt numiți acuma evreii ashkenazi, care sunt evrei după religie, nu și de sânge. De-a lungul istoriei, acești ashkenazi ruși și poloni au practicat comunismul și au încercat mereu să-l impună și Rusiei. Din cauza interferenței lor în afacerile guvernamentale ale Rusiei, au devenit obiectul unei persecuții din partea țărilor. Atunci au început să migreze mai mulți către Palestina, către America Latina și un mare număr către Statele Unite.
În 1897, sioniștii au ţinut primul congres la Basel, în Elveţia. Acolo au hotărât înfiinţarea unui stat izraelit şi au început să caute căile. Marea Britanie le-a oferit teren în Africa,însă ei doreau Palestina. Pe atunci, Palestina era locuită de circa o jumătate de milion de arabi şi un număr redus de evrei sefarzi, înrudiţi prin sânge cu arabii, cu care au trăit în armonie de-a lungul secolelor.
Având aleasă Palestina ca patrie a lor, mulţi evrei ashkenazi au început să emigreze spre Palestina. Majoritatea acestora erau adepţi ai comunismului. Când cineva se gândeşte la evrei în legătură cu Israelul, trebuie să facă deosebire între evreii ashkenazi şi sefarzi, pentru că, după cum am mai spus, evreii nu sunt un popor unit. Ei sunt despărţiţi politic, social şi, mai ales, rasial. şi, acum, înapoi la Ziva, care era sefardă, şi la mine, care eram ashkenaz, şi la viaţa noastră în aşa-zisul Israel democratic.

Sefarzii sunt cetăţeni de categoria a doua
În primii trei ani de căsătorie a trebuit să locuim împreună cu mătuşa Zivei, atât din cauza lipsei de locuinţe, cât şi din cauza unor consideraţii antagonice de natură rasială.

Locuinţele în Israel se acordă pe următoarea schemă:
* Evreii ashkenazi care au trăit în Israel mulţi ani sunt primii care primesc locuinţă.
* După ei vin evreii ashkenazi care vin din Europa, în mod deosebit dacă ei sunt căsătoriţi cu cei născuţi în Israel.
* Apoi urmează evreii ashkenazi care au venit din Statele Unite, mai ales dacă sunt căsătoriţi cu cei născuţi în Israel.
* Urmează evreii sefarzi ca a patra categorie ca să primească locuinţe, dacă mai rămân disponibile.
* şi ultima categorie este cea a arabilor, a druzilor şi a creştinilor.
Împărţirea serviciilor urmează în aceeaşi schemă.
Eu, ca evreu din Statele Unite, cu toate că eram ashkenaz, am fost pus într-o categorie mai la urmă, pentru că eram căsătorit cu o sefardă, şi asta a fost a doua experienţă amară a mea ca o consecinţă a consideraţiilor rasiale.
Chiar de la începutul sosirii mele în Israel am fost deseori insultat şi mi s-a spus foarte brutal că, noi, evreii din Statele Unite, suntem toleraţi în Israel numai pentru banii noştri. Mi-au spus-o de la obraz: „Noi avem nevoie de banii voştri, nu de voi. Duceţi-vă acasă“. Singurii bineveniţi dintre noi au fost aceia care aveau carnetul de membru al partidului comunist în buzunar şi care erau cam 10.000 din 50.000 care am venit în Israel. Aceştia erau cap de listă în ceea ce privește repartizarea de locuinţe şi servicii, pentru a evidenţia încă o dată caracterul marxist şi rasist al statului Israel. Ceilalţi 40.000 de americani s-au întors, între timp, şi ei acasă.

Cele trei feţe ale Israelului
Din cele spuse până acum rezultă că Israelul este un stat marxist-comunist. Asta ar fi corect într-o anumită măsură, dar Israelul mai are două feţe, şi anume, una fascistă şi alta democrată.
Evreii ashkenazi din Rusia şi Polonia care au emigrat spre Palestina au adus cu ei ideologia marxist-comunistă pe care au aplicat-o aici. Evreii ashkenazi care au venit din Germania, cu toate ca au avut simpatie pentru marxism, ei au încercat, totuşi, să aplice anumite practici ale naziştilor. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, elita ashkenazo-sionistă a evreilor din Germania a colaborat strâns cu autorităţile germane la persecutarea maselor evreieşti. Ei, care sunt bine antrenaţi în Germania lui Hitler, au impus în Israel multe din practicile nazismului.
Pentru a lăsa impresia că Israelul este un stat democrat, Knesset-ul se lasă ales după un stil vechi de alegeri. Aici încetează aşa-zisa democraţie în Israel. Ales este partidul şi nu indivizii care reprezintă partidul, deputaţii. Nu interesează, apoi, care partid vine la putere, care câştigă alegerile, pentru că elita sionisto-marxistă deţine posturile de conducere în toate partidele din Israel şi care sunt toţi uniţi în a ţine marea masă a populaţiei în ascultare.
În schema de organizare a guvernului mondial, misiunea Israelului ar fi de a menţine o stare de conflict permanent în Orientul Apropiat. Unul din mijloacele sigure pentru a provoca astfel de tulburări este războiul. Pentru a promova această stare de conflict permanent trebuie făcută şi educaţia fizică şi spirituală a tineretului în acest scop. Pentru asta, Israelul a adoptat sistemul hitlerist de organizare a tineretului, care se numeşte Gadna. Chiar şi uniforma lor este cea hitleristă, kaki. Ei sunt antrenaţi şi angajaţi în exerciţii paramilitare. Mentalitatea asta militaristă este atât de avansată în tineret încât chiar şi la programele lor distractive, ca picnicuri şi aşezări câmpeneşti, ei iau cu ei puştile mitralieră şi se joacă de-a soldaţii.
Odată terminate cursurile secundare, absolvenţii sunt obligaţi să servească 3 ani în armată (fetele doi ani). Pentru marină şi aviaţie, câte patru ani (fetele trei ani). După ce au terminat cu serviciul militar, ei sunt solicitaşi să intre în Shin Bet, serviciul lor secret, asemănător Gestapo-ului, menit să supravegheze întreaga populaţie şi să urmărească duşmanii marxism-comunismului.
Ca în Germania, toată lumea este obligată să aibă asupra sa în permanenţă cartea de identitate. Odată, pentru că mi-am schimbat jacheta, am uitat carnetul de identitate acasă. Am fost oprit şi mi s-a cerut legitimaţia. Am fost dus la poliţie. Aici mi s-au dat două ore ca să chem soţia s-o rog să îmi aducă carnetul la poliţie pentru că altfel aş fi fost închis fără nici o altă judecată pentru 16 zile.
Asta este o dovadă în plus de cât de poliţienesc este statul Israel, care se pretinde totuşi a fi „democratic“. În Germania nazistă întreaga populaţie a fost supusă regimului hitlerist, dar minoritatea evreiască a fost persecutată de elita evreiască a ashkenazo-sioniştilor, care au colaborat cu Gestapoul în persecutarea maselor de evrei. Mulţi dintre aceşti colaboratori ai Gestapoului au venit, apoi, în Israel şi s-au alăturat celeilalte elite ashkenazo-marxiste venită din Polonia şi Rusia pentru a impune Israelului caracterul marxisto-nazist al Israelului de astăzi, aceşti ashke-NAZI, care reprezintă structura statală a Israelului, un amestec de socialism naţional cu socialism internaţional.

Turiştii în Israel
Turismul este una din sursele mari de venit ale Israelului. Cea mai mare categorie de vizitatori ai Palestinei sunt evreii din America, dar şi creştinii americani sunt mulţi care vor să vadă locurile sfinte şi poporul ales. Mulţi dintre aceşti creştini se întorc foarte impresionaţi de cele văzute şi trăite. Dar aceşti vizitatori nu îşi dau seama că sunt supravegheaţi foarte îndeaproape pentru a nu vedea şi laturile mizere ale Israelului, exact ca în ţările comuniste. Ei sunt cu multă grijă ghidaţi pe rutele prescrise pentru vizitatori, unde li se arată locurile legate de evenimentele religioase, universităţile, livezile de pomi, realizările tehnice, artă şi, ca să le câştige simpatia, le arata şi muzeul holocaustului. Ei sunt ţinuţi, însă, la distanţă de ghetouri, de închisorile cu deţinuţi politici, în care majoritatea sunt arabi-palestinieni şi evrei sefarzi care sunt supuşi celor mai brutale chinuri. Turiştii nu văd nici crimele care sunt destul de frecvente, corupşia şi, mai ales, colaborarea dintre organele de stat şi crima organizată. Ei nu pot vedea structura intimă a statului marxisto-fascist.
Am întâlnit un astfel de turist american care mi-a spus că este copleşit de un sentiment religios de când este în Israel, pământul sfânt. A trebuit să-i răspund: „Încearcă să dai o Biblie unui evreu localnic şi ai să vezi câtă religiozitate şi câtă libertate religioasă există în această ţară. Dacă te vede Poliţia că dai o Biblie unui evreu, vei fi arestat“!
În ceea ce priveşte Muzeul Holocaustului, trebuie să vă spun că holocaustul nu ar fi avut loc dacă:
1. Conducerea sionismului din Germania nu ar fi colaborat cu naziştii, şi
2. Dacă sioniştii din toată lumea nu ar fi convins anumite ţări să refuze acceptarea evreilor din Germania. Sioniştii americani l-au convins pe Roosevelt să închidă uşile pentru evrei refugiaţi care au avut posibilitatea să părăsească Germania.
Şi, apoi, trebuie să adaug că mulţi inşi, dintre care şi evrei, pun la îndoială dacă holocaustul a avut loc, în orice caz, nu a avut loc în dimensiunile care sunt pretinse de către sionişti.

Religia
ţara pe care a ridicat-o Israelul şi care mai înainte a fost cunoscută sub numele de Palestina a fost străbătută de Moise, de Iisus Hristos şi de Mahomed. Fiind leagănul marilor evenimente religioase, cu drept cuvânt i s-a spus ţara Sfântă. În consecinţă, unul ar presupune că dacă Palestina a devenit Israel, şi Israelul trebuie să păstreze acel caracter de ţară sfântă. Când Palestina era locuită de arabi palestinieni şi de către evrei palestinieni, între ei a domnit o convieţuire armonioasă. De când au năvălit sioniştii, au transformat Israelul în naţiunea cea mai păcătoasă, în care numai circa 5 la sută dintre evrei sunt religioşi. Singurii credincioşi din Israel sunt arabii mahomedani şi creştinii.

Legile Israelului persecută toate religiile
De exemplu, este împotriva legii să încerci să converteşti un evreu la o altă religie, chiar şi dacă evreul respectiv este un ateu sau un umanist.
Un creştin este lăsat să-şi predice credinţa, dar numai in interiorul unei clădiri, a Bisericii, dar în afara clădirii respective, pe stradă, numai să vorbeşti despre credinţa creştină şi eşti pasibil de o pedeapsă cu 5 ani de închisoare. Dacă dai un Nou Testament unui evreu, poţi primi cinci ani de închisoare.
Chiar şi dacă-i dai un cadou nevinovat unui evreu, ca, de exemplu, alimente etc. poate fi interpretat ca o tentativa de a-l ademeni, de a-l converti.
Acelaşi regim sever se aplică şi mahomedanilor. Problema religioasa este foarte delicată pentru sionişti, pentru că atât evreii, cât şi ne-evreii văd Israelul ca pe o ţară religioasă, cu deplină libertate pentru a-şi practica propria credinţă religioasă. De aceea, sioniştii nu îndrăznesc să persecute religia iudaică, de teama de a nu răscula întreaga opinie în contra lor, încât, deocamdată, o tolerează împotriva voinţei lor.

Poporul ales
Poporul american a fost adus să creadă că evreii sunt poporul ales al lui Dumnezeu. Acest mit a fost iniţiat de un grup de rabini care au luat extrase din Biblie şi le-au interpretat în aşa fel încât să însemne că ei ar fii aleşii lui Dumnezeu. Nu este, însă, straniu ca tocmai cei mai necredincioşi sunt aceia care ţipă sus şi tare că ei ar fi aleşii lui Dumnezeu?
Cineva care a citi critic Biblia ştie că, pe vremuri, Dumnezeu a făcut anumite favoruri evreilor, dar aceste favoruri au fost rezultatul unor convenţii care cuprindeau anumite condiţii. Acestea prevedeau ca evreii trebuie să se supună Cuvântului lui Dumnezeu. Evreii, însă, au încălcat aceste convenţii de multe ori şi L-au respins chiar şi pe Dumnezeu, întorcându-şi faţa către Mamona. Nu trebuie să fii un erudit al Bibliei ca să-ţi dai seama că până şi cei credincioşi şi-au pierdut calitatea de a fi aleşii lui Dumnezeu.

Violenţă şi teroare
La primul congres al sioniştilor, ţinut în 1897 la Basel, în Elveţia, unul dintre scopurile de atins a fost crearea unui stat pentru evrei în Palestina. La acea epocă, foarte puţini evrei erau în Palestina şi aceia erau aproape toţi sefarzi, care trăiau în bună vecinătate cu arabii. După congresul din Basel au început emigrările spre Palestina ale evreilor ashkenazi şi să cumpere tot ce li se oferea ca teren. Totuşi, prin 1920, abia 2 la sută din suprafaţa Palestinei era în mâinile evreilor. În 1948, anul când a fost declarată Palestina ca stat al evreilor, suprafaţa posedata de evrei era încă sub 6 la sută. Pentru a putea acomoda câţi mai mulţi evrei , ei aveau nevoie de mai mult teren, însă arabii palestinieni refuzau să vândă. Pentru a obţine mai mult teren, sioniştii ashkenazi au recurs la teroare. Primul atac l-au dat asupra localităţii Deir Yassin. În 9 aprilie 1948, două bande de terorişti, Irgun şi Stern, au atacat şi au masacrat peste 250 de persoane, adulţi, femei şi copii. Conducătorul atacului a fost Menachem Begin, cel care mai târziu a devenit prim-ministru. Asupra acestui masacru el a declarat: „Fără acest atac asupra lui Deir Yassin azi nu am fi avut Israelul“.
Acest masacru a băgat groaza în Palestinieni şi au început să fuga din calea lor. Teroriştii sionişti cutreierau satele cu maşini cu megafoane ameninţând populaţia că, dacă nu vor fugii de bunăvoie, masacrul de la Deir Yassin se va repeta.
Au urmat apoi alte masacre:
– Au omorât 60 de palestinieni în Balad Esh-Sheikh.
– Au aruncat în aer 20 de locuinţe în Sa-Sa, omorând 60 de femei şi copii.
– Au omorât un mare număr de femei care lucrau în Mănăstirea Sf. Simion din Ierusalim.
– Au omorât 200 de persoane, majoritatea bătrâni, în satul Ed-Dawayimeh.
– Au omorât 51 de muncitori când se întorceau de la munca câmpului în Kafr Quasem.
Locuitorii creştini din Kaba Bir-im au fost alungaţi, iar locuinţele distruse. Au profanat cimitirul şi au distrus 73 de cruci de morminte. În această vreme, de câteva luni cât a durat teroarea, circa 300.000 de palestinieni şi arabi creştini au fost alungaţi de la casele lor sau omorâţi aceia care refuzau să plece, de către ashkenazii comunişti. După 14 mai 1948, ziua în care a fost declarată înfiinţarea statului Israel, au fost distruse 350 de biserici creştine şi moschei arabe de către teroriştii sionişti.

Sioniştii îşi elimină adversarii
Pentru a-şi atinge scopul, sioniştii nu vor lăsa pe nimeni să le stea în cale. În cursul celui de Al Doilea Război Mondial, sioniştii au colaborat strâns cu naziştii germani, livrând masele evreieşti în lagărele de concentrare hitleriste. Nu a fost deloc o surpriză nici scufundarea vasului „Patria“, care transporta 252 de evrei emigranţi spre Palestina, bănuiți de către sionişti că le sunt adversari. Într-un alt incident din aceleaşi temeri, a fost scufundat vasul „Struma“, fiind omorâte 760 de persoane.
Nici chiar mari personalităţi politice nu au fost imune la atacurile teroriste ale sioniştilor. În 1948, într-un effort de împăcăciune a situaţiei în acea regiune, Naţiunile Unite l-au trimis pe Contele Folke Bernadotte, care vroia să împartă Palestina în două, pentru evrei şi pentru palestinienii arabi. Acest lucru i-a înfuriat pe sionişti şi, sfidând statutul diplomatic, justiţia şi bunacuviinţă, l-au omorat pe el şi pe șoferul sau în drum spre casă pe una din străzile Ierusalimului.
Zeci de milioane de suflete au fost masacrate în Rusia după revolutia comunistă iniţiată şi susţinută de către sionişti. Acum, în Palestina, urmează aceeaşi cale. Pentru a-i alunga pe arabi de la vetrele lor ei au măcelărit nenumărate mii de suflete şi au lăsat fără locuinţe alte câteva sute de mii. Problema se pune: „Câţi arabi vor ucide ei când vor câştiga controlul absolut asupra Orientului Apropiat şi când vor fi câştigat şi controlul fizic total asupra Americii?

Ceea ce este în joc acuma este libertatea sau sclavia
După părerea autorului acestei broşuri, Jack Bernstein, din care extragem în rezumat, pentru a-i împiedica pe sionişti în conspiraţia lor, două sunt punctele cheie:
1. Unul din pilonii de acţiune ai sionisto-bolşevicilor este în New York. De aici a plecat sprijinul financiar şi organizatoric şi s-a stabilit planul de bătaie pentru revoluţia comunistă din Rusia. Aceasta revoluţie a instalat cel de al doilea pilon al conspiraţiei la Moscova, care nu s-ar fi realizat fără acest sprijin al New Yorkului.
2. Comunismul nu s-ar fi născut şi multe dintre problemele cu care trebuie să se confrunte poporul american acuma nu ar fi existat dacă poporul american ar fi fost corect informat asupra acţiunilor sionisto-comuniste din New York. Înainte, însă, de a fi început această conspiraţie, ei si-au asigurat controlul presei şi, în special, al agenţiilor de ştiri naţionale şi internaţionale. Din moment ce şi-au asigurat acest control şi asupra staţiilor de radio şi televiziune, ei au avut posibilitatea să schimbe sensul ştirilor sau chiar să le omită total pe cele cu privire la conspiraţia lor.

Singura soluţie rămâne expunerea
În 1920, Henri Ford scria: „Dacă poporul american ar ajunge vreodată să cunoască adevărul despre această clică de evrei, asta ar putea să fie scăparea“. Ceea ce ar fi vrut să spună Henri Ford a fost: Dacă poporul american ar afla adevărul, el ar iniţia orice acţiune ar fi necesară pentru a opri conspiraţia acestei bande de evrei sionisto-bolşevici.
Mai mulţi inşi încearcă să informeze poporul american despre pericolul pe care-l reprezintă sionismul pentru America şi pentru lumea liberă, însă încă este mult prea puţin pentru a avea un efect. Ar fi in interesul aproape a tuturor ca, în mod liniştit, însă susţinut, să ajute la difuzarea unor astfel de ştiri.

O înfruntare
Conţinutul acestei cărţi ar putea să provoace o reacţie puternică în rândul sioniştilor. Sunt în deplină gardă în ceea ce priveşte tactica voastră, fraţilor mei sionişti, cu care-i aduceţi la tăcere pe toţi aceia care vă expun planurile subversive.
Dacă persoana respectivă este un creştin, voi urlaţi: „Eşti un antisemit!“, ceea ce nu este mai mult decât un nor de fum menit să vă ascundă acţiunile. Dacă, însă, persoana respectivă este un evreu, voi recurgeţi la alte mijloace, ca:
– Întâi îi ignoraţi, în speranţa că informaţiile sale nu ajung la un public prea numeros.
– Dacă informaţia străbate la cercuri mai largi, voi începeţi să ridiculizaţi atât informaţia, cât şi persoana sau persoanele în cauză.
– Dacă asta nu-i suficient pentru a-l scoate din scenă, voi încercaţi să-i asasinaţi caracterul. Dacă el nu a avut până acum scandaluri, voi sunteţi dispuşi oricând să i le fabricaţi.
– Dacă nici asta nu ajunge, atunci recurgeţi la atac fizic.
Dar niciodată nu aţi încercat să vă justificaţi acţiunea. Aşadar, înainte de a începe să-mi astupaţi gura, eu vă ofer această înfruntare: Să constituişi un grup de sionişti care să vă susţină cauza, şi eu voi susţine un număr egal de debatori anti-sionisti şi pro-americani și câțiva martori.
Atunci sioniştii şi anti-sioniştii vor dezbate cele scrise în această carte, cât şi alt material în relaţie cu conţinutul ei. Să explorăm aceste informaţii şi să lăsăm poporul american să hotărască singur care dintre ele sunt corecte şi care sunt false. Nu este asta o înfruntare?
În mod precis aţi accepta aceasta înfruntare dacă cele scrise nu ar fi adevărate, însă, dacă voi începeţi să strigaţi: „Minciuni, toate sunt minciuni!“ şi refuzaţi să dezbateţi, prin asta aţi mărturisit poporului american că cele scrise de mine sunt adevărate.

Textul integral aici: solargeneral.com/library

Nicolae Iorga „Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte parinţii”

….si eu m-am intrebat de multe ori de unde vine infantilismul acesta primitiv in minciunaraile „evreiesti”; de unde? Raspunsul este unul singur: din cartile lor primitive scrise de „trimisii” lui Dumnezeu si in special din Talmud! Ca este asa, o probeaza faptul ca si alta semintie (NON-semita) ci turcica – i-am numit pe khazari / askenazi – adoptind aceiasi religie / idiologie iudaica, se comporta la fel ca evreii sefarzi / biblici.

Pentru o buna intelegere a acestor lacuste mondiale, va rog sa cititi unul din cele mai bune materiale care se gasesc pe internet:

http://www.rbnpress.info/wp/viata-unui-evreu-american-in-israel-de-jack-bernstein/