Victor Grigor grigor.victor@yahoo.com 188.27.147.69
Ca răspuns la Florin Croitoru. Stimate domnule Florin Croitoru, în cazul de față, insuficientele dumitale cunoștințe lingvistice puteau fi ușor compensate printr-o cercetare etimologică minimală, limitată strict la aceste opt cuvinte. Dacă ai fi făcut efortul de a căuta puțin, chiar și pe Wikipedia, ai fi aflat cu certitudine că toate aceste cuvinte românești sunt în mod absolut sigur de origine latină . Toate etimoanele lor prezintă sufixul diminutival latinesc -culus/-cula în formă sincopată, la fel ca în cazul altor cuvinte românești de aceeași origine: CURECHI, MĂNUNCHI, PERECHE , PĂDUCHE. Dacă etimonul latinesc n-ar fi avut acest aspect, lat. OCULUS ar fi ajuns în română OCUR, iar nu OCHIU( care vine din forma sincopată OCLUS), adică ar fi suferit același tratament ca și MASCULUS , care l-a dat pe românescul MASCUR. Aceste cunoștințe lingvistice minimale ar trebui să-i fie familiare oricărui ins care se pretinde a ști câte ceva despre limba română. Bănuiesc că acesta este și motivul pentru care adepții dacismului nu obișnuiesc să citească cărți de lingvistică. Numai că fără o minimă cultură lingvistică nu se poate vorbi nimic serios nici despre limbi, în general , nici despre limba română, în special, decât la modul pur amatoristic. Numai că scopul cercetării științifice nu este nici aflarea în treabă, nici afirmarea liberă a părerilor proprii , nici șocarea opiniei publice , ci …găsirea adevărului. Iar la adevăr nu pot ajunge decât cei foarte inteligenți , foarte bine informați și foarte obiectivi( adică fără idei preconcepute). Eu nu am întâlnit încă un dacist care să întrunească toate aceste trei cerințe. |
Răspuns lui V Grigor și tuturor latinomanilor:
Mă scot din sărite acești nepricepuți ca V Grigor. Au citit oleacă de lingvistică latinomană și acum se crede învățați. Îmi recomandă să citesc și eu deși eu am citit încă de multă vreme
Grigor face greșeli de scriere: „Ca răspuns la Florin Croitoru.” Corect este „răspuns lui Florin Croitoru”.
Dacă îl contrazic în vreo postare nici nu mai răspunde Grigor!
Ion Coja nici nu mai discută. A trîntit ușa și gata! Păi, domnule, dacă ești tare discuți. Au pus și alții argumente tari, nu numai eu. Cînd vezi că e greu să răspunzi, dai bir cu fugiții? Păcat de argumentele lui Mihai. A muncit degeaba. Ceva tot a realizat: v-a lăsat fără grai!
Ideea de bază din articolașul lui Grigor este că dacă citim lingvistică latinomană ne cultivăm și ne lămurim. Îl asigur eu pe Grigor că i-am citit pe Al Graur și pe Al Rosetti încă pe cînd el nu era pe lumea asta. Pe atunci eram convins că ei au dreptate. Acum puteți repeta prostiile pe care ei le-au scris, dar e degeaba. Acum avem cîteva texte dacice separate corect in cuvinte de mine, singurul care le-am separat bine. Ele sînt scrise într-o limbă romînească veche din Banat. Textele conțin cuvinte și exprimări care nu le-ar fi trecut prin cap lingviștilor latinomani. Ănaîncea, scris onancea…„ănaîncea du armăsa dacă”. Du nu mai există azi nicăieri. Există de, die, dă (Muntenia), di (Moldova). A răma insă în cuvinte compuse ca de ex după, cuvint pe care cei mai mulți îl cred dintr-o bucată, dar e din două.
la sfîrșitul textului de pe Placa 16 scrie: „…stă peste armăsa rumunăs (î). î nu e scris in textele dacice pt că ei au consifderat că e înglobat în denumirea literelor. Spuneți alfabetul cum spun copiii: …bî, cî, dî, fî, gî, hî, mî, nî, rî, sî….” ca să scrîî „sînt” pe sistem dacic scrii „snt”. Găsim sistem de scris asemănător în sîrbă scrisă cu caractere latine, de ex „smîrt” (moarte) se scrie „smrt”.
Ce tot ii trageți cu știința voastră calpă, latinomanilor? Ce tot ii trageți cu lingviștii voștri latinomani care au imaginat o teorie? Avem textele dacice scrise pe plăci de plumb. Acele tecte arată clar structura limbii. E structura limbii romîne. Teoria voastră pe lîngă o dovadă contrară e zero barat!!
Pentru ignoranții în lingvistică care se consideră mai pricepuți decât lingviștii cu carte: 1) limbile indo-europene se grupează astfel :a) indo-iraniaene; b) balto-slave; c)germanice; 4) celtice; 5) traco-ilirice; 6) traco-frigiene;7) anatoliene; 8) toharice; 9) italice; 10) romanice; 11) greaca. Pe ce criteriu s-a făcut împărțirea? Pe criteriul asemănării structurale, deci pe cel al asemănării reale și profunde, nu pe cel al unei observații subiective sau superficiale. Dar după mintea și suflețelul dacopaților, faptul că se spune TRI în limbile slave, în unele limbi celtice și , dialectal, în română constitue un bun motv pentru a încerca să anuleze sau să relativizeze toate deosebirile, unele foarte clare, existente între aceste trei subfamilii lingvistice( celtică, slavă și romanică ). Hai să comparăm , deci, pentru a ne lămuri , numeralele de la 1 la 10 din aceste trei categorii , luând ca reper
limbile ucraineană și scoțiană pentru grupurile slav și, respectiv, celtic. Celtică: AON, DHA, TRI, KEITHIR,KOIG, SIA, SIACHQ, OCHD, NAOI,DEICH; slavă: ODYN,DVA, TRY ,CIOTYRY,PYAT,ȘIST,SIM,VISIM, DEVYAT, DESYAT; latină: UNUS, DUO, TRES, QUATTOR, QUINQUE, SEX, SEPTEM, OCTO, NOVEM, DECEM; română:UNU, DOI, TREI( dialectal TRI), PATRU, CINCI, ȘASE, ȘAPTE, OPT, NOUĂ, ZECE. Ce constatăm? Constatăm că există asemănări între termenii din română și cei din limbile slave și celtice. Mai mici asemănări în raport cu termenii din limbile slave, mai mari asemănări în raport cu termenii omologi ai limbilor celtice. Dar atunci când decidem să comparăm termenii românești cu cei similari din latină, constatăm imediat o similitudine extrem de accentuată. A nu vedea zdrobitoarea asemănare dintre numeralele latine și cele românești, și a băga de vină că în cazul TRES latin/ TRI dialectal românesc nu există identitate vocalică, dovedește ori o evidentă orbire intelectuală, ori o evidentă rea-voință ! Numeralele de la 1 la 10 sunt întotdeauna decisive în încadrarea unei limbi într-una dintre grupele ,familiile sau subfamiliile lingvistice cunoscte , iar nu cele de la 11 la 20 sau numeralul 100, așa cum diletanții cred! Limba albaneză are numeralul 100 cu fonetism KENTUM, dar limba este încadrată, cu toate acestea, în grupa SATEM. Limba finlandeză are numeralul 100 de fonetism SATEM, dar acest lucru nu o transformă într-o limbă KENTUM, nici măcar într-una IE, ea rămânând tot o limbă finică! Dialectul istro-român are, de ex., toate numeralele de la 8 în sus de factură neromanică, dar asta nu o face o limbă neromanică, doar pentru că niște potențiali slavopați croați și-ar dori acest lucru! Obiecția cu „organele sexuale” ,și „cântatul” și „dansatul„ ca italienii, dovedește încă odată cît de slăbuți cultural și intelectual sunt autorii acestor teorii elucubrante. Faptul că aromânii cântă și dansează ca grecii, sau ca albanezii, nu face dialectul aromânesc un idiom grecesc sau albanez. Nici faptul că megleno-românii joacâ și cântă ca bulgarii nu transformă dialectul vorbit de ei într-unul bulgăresc! Nici faptul că în Moldova și Muntenia se joacă „sârba”, iar pe alocuri în Ardeal, ceardașul, nu face graiurile românești vorbite de moldoveni, munteni sau ardeleni , graiuri neromânești. Nici faptul că puținii „ceangăi ” maghiarofoni de azi dansează și cântă ca românii moldoveni nu face graiul lor maghiar un grai românesc, așa cum nici graiul românesc( siflant), vorbit dintotdeauna de marea lor majoritate , nu devine prin asta un grai moldovenesc! Dar, în meandrele ei ,logica dacopată nu se sinchisește de astfel de detalii. Ea vine din alt univers, cu alte dimensiuni decât cele ale logicii elementare pământești. Iar dacă le spui dacopaților că au o logică „extratereștră”, sărmanii, se supără și te înjură.
Limba română există ca limbă romanică pt că așa susțin lingviștii, nu toți. Baza lingviștilor este asemănarea de cuvinte.
Mihai a pus argumente tari. le-a pus degeaba, că nu ii clintește pe latinomani. Mai pun și eu, tot degeaba.
Limba română nu provine din limba latină
1. Dacă ar fi provenit din latină am fi avut numele organelor sexuale ca in latină.
2. Am fi cîntat și dansat ca italienii.
3. Am fi spus numeralele de la 10 la 20 ca italienii. Schema de spunere a numeralelor la noi este insă de la daci. O au și bulgarii. Asta nu este intîmplător.
4. Limbile nu se transformă și nu evoluează conf unor scheme imaginate de lingviști. Nu se poate ca din latină să fi ieșit multe limbi, iar din aceste limbi să nu mai iasă limbi noi. Ce limbi noi au ieșit din spaniolă în America?
5. Cuvinte asemănătoare cu cele latinești sînt și în alte limbi: Wind (vînt), 3 drei, 8 acht, 9 neun, în germană, doma (casă in rusă, trii 3 rtei in rusă.
Să răspundă la asta dl Coja, vă rog. Cu dl Grigor nu mai am ce discuta. El are o exprimare jignitoare. I-am răspuns.
Eu am o singură întrebare: cum putem ști cu precizie că acele cuvinte despre care se pretinde că provin în limba română în mod cert din latină, provin într-adevăr din latină și nu invers, adică au intrat în latină din română?
Poate să pară stupid unora ceea ce întreb, dar e un lucru la care mă gândesc de foarte multă vreme.
Dacă mă uit în DEX pot să cred cu tărie că, de fapt, limba română nu există, că e o limbă artificială, compusă din cuvinte luate dintr-o mulțime de alte limbi. De exemplu dușman, apare ca neologism din turcă. Deși primele noastre contacte cu turcii apar prin secolele X, XI d.Chr. Deși dușman există în sanscrită, limbă moartă cu 400 de ani înainte de apariția latinei.
Acum câteva luni am citit un articol al unui domn care s-a dus în India și a găsit acolo, 2000 de cuvinte care apar și în română. În limba vorbită sunt utilizate în mod obișnuit 1000 până la 2000 de cuvinte. Vocabularul unui om de știință cunprinde între 3000 și 3500/4000 până la 5000 de cuvinte. Cervantes care era un mare cunoscător al castilienei, avea un vocabular ce cuprindea cam 12 000 de cuvinte. Impresionant !
Ceea ce doresc să spun e că 2000 de cuvinte reprezintă totalul unui vocabular obișnuit utilizat de vorbitorii unei limbi, adică în linii mari o limbă. Ori 2000 de cuvinte comune românei și sanscritei, o limbă ce nu a suferit nicio influență latină, mi se pare că aruncă o nouă lumină asupra afirmatei latinități a limbii române.
Studiind lingvistică romanică . E pe gratis. Scrieți un cuvânt, de ex. CAULICULUS. Wikipedia o să vă întâmpine imediat cu o explicație detaliată din care o să vedeți radicalul PIE din care cuvântul latin provine, sufixul prin care a fost derivat, descendenții lui din limbile romanice ori din altele neromanice. Dacă nu vă mulțumește, căutați online Dictionare etymologice ale diverselor limbi romanice: în franceză, engleză, italiană, spaniolă etc. De un secol și mai bine, problema evoluției limbilor romanice din limba latină populară a fost rezolvată mai mult decât convingător. Există , totuși, o condiție! Trebuie să aveți o minimă cultură lingvistică. Dacă nu o aveți, faceți-v-o! Vă recomand: INTRODUCERE ÎN LINGVISTICĂ de Eugen Coșeriu, LIMBA ROMÂNĂ de Sextil Pușcariu, ÎNCERCĂRI DE SEMASIOLOGIE de Lazăr Șăineanu, ORIGINILE LIMBILOR NEOLATINE de Carlo Tagliavini.
Mulțumesc pentru răspuns, dar îmi puteți spune cum de apar acele 2000 de cuvinte din sanscrită și în română?
Apropo de asta îmi aduc aminte că acum vreo 25 de ani niște marinari îmi spuneau că au fost în India și că erau șocați de faptul că într-un sat de acolo au întâlnit niște țărani îmbrăcați precum țăranii noștri, nu arătau a indieni și vorbeau o limbă foarte asemănătoare cu româna, marinarii respectivi întelegăndu-se cu ei în limba română. Acei oameni nu semănau cu indienii și mai mult le inspirau acestora un amestec de teamă și respect. Potrivit indienilor, comunitatea respectivă se afla acolo din vremuri imemoriale. O populație românească în India de mii de ani pesemne. Șocant ! Cum au ajuns acolo ? Când au ajuns ? Care e legătura lor cu latinitatea ? Cum au ajuns să vorbească o limbă românească, fără să fi avut vreodată vreo legătură nici cu România, nici cu latinitatea ?
Admițând că limba noastră vine din latină, limba lor care e tot una românească, ei aflați la vreo 10, 11 de kilometri depărtare, cum poate veni și ea tot din latină, fără picior de roman, de cucerire romană, de contact cu romanii pe acolo ?
Acum vreo 5 ani un prieten mi-a trimis un videoclip cu o comunitate aflată în munții Tatra. Și la fel vorbeau o limbă românească trăind izolați pe vârf de munte din negura timpurilor, fără să știe de România, de români, de romani, de latinitate, entități cu care n-au avut niciodată vreun contact.
Apoi, dacă mă uit la un italian văd foarte bine că nu seamănă cu un român, lucru confirmat și de studiile genetice recente care arată că nu facem parte din aceeași grupă de popoare. Dac-am fi avut strămoși comuni era evident că am fi în aceeași grupă genetică, dar nu suntem.
Apoi latinii nu au reușit să latinizeze nici măcar Italia, unde se vorbesc o grămadă de limbi, nu dialecte ale limbii adoptate ca limbă națională după întemeierea statului italian la sfărșitul secolului al XIx-lea.
Aceiași situație e și în Spania unde sunt 4 limbi oficiale dintre care una, basca, nu are nicio legătură cu limbile indo-europene, și unde se vorbesc o mulțime de alte limbi. Fără să mai vorbim de timpul petrecut de romani peste tot în Palestina, insulele britanice, peninsula iberică, Africa, Armenia etc peste tot mult mai mult decât la noi și unde nu au latinizat nimic. Apoi teritoriul cucerit din Dacia era mult, mult prea mic față de cel rămas liber. Au cucerit doar unde i-a interesat să fure cât mai mult pentru a evita colapsul economic al imperiului. Iar apoi romanii nu impuneau popoarelor supuse cunoașterea latinei, alt element demn de luat în seamă, cred eu.
Ce s-a întâmplat cu triburile geto-dace rămase libere care au hărțuit permanent administrația romană din Dacia ? Cum au învățat latina ? Și de ce s-o fi învățat ? Scuzați, dar existau cumva școli unde se preda latina, iar acei daci liberi le urmau ca să o poată învăța ? Nu o spun din dorința de a persifla, dar mi se pare ilogic să văd vreun interes din partea triburilor geto-dace libere în înușirea latinei. Apar prea multe elemente care contrazic pe teren teoria latinității noastre și la care lingvistica nu poate da și nici nu dă, din câte știu eu, niciun răspuns. Și apar tot mai multe.
Inca astept un raspuns foarte obiectiv:
Porniti de la premise false.
„Nu contează durata administrației romane”.
Cum sa nu conteze, nici cei care se stabilesc in alta tara si care aud in permanenta limba acelei tari nu o invata foarte repede.
Mai mult, aveti atatea exemple de romani stabiliti in tari din Europa si care nu si-au uitat limba materna si ai caror copii nascuti in acele tari vorbesc limba romana. Iar diferenta majora este ca acestia sunt o foarte mica comunitate intr-o tara straina, fata de dacii care erau la ei acasa, in mediul lor si cu siguranta nu colonistii au fost majoritari, as zice chiar mult mai putini in comparatie cu dacii.
Intradevar, intensitatea ar prima, cu conditia ca aiba de unde sa vina. Daca vorbitorii de latina au fost mult mai putini in comparatie cu dacii, de unde intensitate? Sau cumva latinii mutati aici au fost mai multi decat dacii?
Ne raportam la autorii antici dupa cum ne cade bine pt a ne sustine teoria: cand spune magnas copias spune adevarul, cand spune ex toto orbe romano greseste.
Iar faptul ca scria la aproape 3 secole dupa razboaiele dacice nu e un argument. Va intreb, cine ar putea sti mai bine, cel care a trait mai aproape – cand memoria era mai recenta – sau noi dupa aproape 20 de secole? Cel care avea mai multe surse sau noi care am mai pierdut din ele? Cel care traia in imperiul in cauza sau noi care doar incercam sa aflam cum era atunci?
„Avea știință despre faptul că au fost antrenate mulțimi mari – „magnas copias” de latinofoni, în acest punct relatarea sa este foarte corectă. Dar despre proveniența lor „ex toto orbe romano” nu avea de unde să aibă informații.”
Aici nu mai este valabila afirmatia ca a trait la 3 secole dupa, ca nu avea de unde sa stie exact? Stia exact dar partial numai ce ne sustine teoria, ce nu, nu e exact, este gresit. Mie imi suna a dubla masura. Nu spun ca e cu intentie, dar este influentata de ceea ce crede fiecare.
„în Dacia au fost aduse „magnas copias” de „cives romani” – cives, adica cetateni ai acelui imperiu. De unde reiese ca erau toti vorbitori de latina? Eutropis spune cetateni, nu vorbitori de latina, spune romani, nu latini.
De ce mereu denaturam ceea ce au spus autorii antici? Cumva pt ca, daca am lua exact ce au scris, teoria nu ar mai sta in picioare?
„Mai mult, există informații potrivit cărora romanizarea Daciei a început înainte de războaiele lui Traian și a continuat după retragerea aureliană”
Aceasta este o simpla afirmatie.
Cum sa inceapa inainte de cucerire? Prin ce metode?
Popoarele traiesc unele langa altele dintotdeauna si nu se schimba limba lor. Cumva in sud ne-am bulgarizat, in vest ne-am maghiarizat, in nord si est ne-am slavizat?
„Un pod peste Dunăre nu se putea construi de romani decât pentru nevoile unei populații nord-dunărene de latinofoni”.
Nu cumva pt nevoile imperiului? Nu cumva pt ca imperiul avea nevoie sa controleze acea zona sau pt a mai obtine ceva resurse materiale?
Marea aglomeratie din Roma a fost un adevar, dar afirmatia ca de acolo au venit acei magnas copias este doar o presupunere. Sursa antica referitoare la colonistii adusi in Dacia spune altceva.
„numărul inscripțiilor funerare din Dacia, raportat la numărul inscripțiilor de pe tot întinsul Imperiului Roman”.
De unde reiese ca toti cei ingropati sub acele pietre funerare erau vorbitori de latina? Cumva aceste pietre erau confectionate de familiile celor care mureau sau numai la solicitarea familiei?
Familia la cine putea sa apeleze? Evident la pietrarii care aceia stiau sa citeasca si sa scrie in latina.
Colonistii au adus acest obicei al pietrelor funerare, in timp a devenit o moda, dacii si-au dorit si ei. Dar nu inseamna ca ei le-au scris, deci ca erau vorbitori de latina.
Spre ex, Cimitirul Vesel din Sapanta a inceput sa fie creat de Stan Patras in 1935. Cumva toti cei care au primit o cruce vesela stiau sa scrie si sa citeasca, sau artistul stia si le facea una dupa dorinta?
Comparatia cu engleza sau franceza dusa de colonisti in Africa, Asia nu este corecta cel putin din 2 pct de vedere:
1. pt ca acestia nu si-au uitat limbile materne, le vorbesc in continuare, chiar si azi dupa sute de ani de cand au luat contact cu limba colonistilor; pe cand dacii au uitat-o pe a lor
2. pt ca nu toti locuitorii din Africa sau din India vorbesc limba engleza, spre ex. Sunt foarte multi care nu o cunosc.
Spre deosebire de daci care au invatat-o toti, mai mult chiar, au invatat-o si cei care n-au luat contact niciodata cu romanii.
Cu alte cuvinte, se compara mere cu pere.
Analiza elementelor latinești din compoziția limbii române este argumentul principal. Limba română a conservat elemente latinești într-o proporție uimitoare. Dacă nu vă dați seama de asta, nu aveți ce căuta în discuția noastră.
Ceea ce spuneti nu are legatura cu ceea ca afirm eu.
In mod normal, ar fi trebuit sa luati fiecare aspect mentionat de mine si sa il demontati.
Spre ex, cives inseamna cetateni sau inseamna obligatoriu latin?
Aveti o dovada ca Eutropius greseste cand spune ca acei cives au fost adusi din toata lumea romana sau nu aveti?
Samd
Mereu cand apar intrebari concrete raspunsul se duce catre altceva, catre derizoriu chiar; mai putin raspuns aplicat. De ce? Cumva pt ca nu exista argument serios? Doar simple afirmatii, supozitii?
Argumente? Pe plăcile de plumb dacice e scris în grai bănățean antic! Aia e dovadă. E mult maui tare decît orice argument!
Exemplu ”MASCUR” este doar întâmplător?
În limba latină există multe sufixe diminutivale, fiindcă exista o mare tendință a vorbitorilor de a se exprima prin forme diminutivale. În limba română, după știința mea modestă, pe lângă MASCUR sau MASCOR, mai avem un cuvint care provine dintr-un etimon latin diminutival de formă nesincopată _ PICIOR ( de la PECIOLUS). El există și în catalană, franceza ,italiană. Alte cuvinte latine au ajuns în spațiul Romanității Orientale fără sufixe diminutivale, așa cum s-a întâmplat cu OVIS/OVEM, din care provine în limba română_ OAIE, în timp ce în Occident s-a impus forma cu sufixul diminutival „-cula”, adică OVICULA( cat. OVEYLLA, OVELLA;port. OVELHA; aragon. OVELA; gasc. OELHA). Apoi , avem în daco-română TURTUREA ( de la latin. în formă diminutivală_ TURTURELLA , care a dat și it. TORTORELLA) dar nu avem cuvâtul de la care s-a făcut derivarea , lat.TURTUR, în timp ce în aromână el există _ TURTURĂ ( la fel ca în catalană_ TORTORA). Iată de ce năzbâtiile daciștilor n-au avut ecou la noi și în perioada interbelică! Pentru că atunci , la Liceu, se făcea carte serioasă. Un elev de liceu citea fără probleme mari o carte de Sextil Pușcariu sau Lazăr Șăineanu. Azi, nici absolvenții de la Litere nu le mai citesc. Pe acest sol subțire, dacomania, macedomania , pelasgomania, hiperboreanomania, cucuteniomania și substratomania înfloresc și fructifică fără niciun obstacol. Erbicidarea mentală nu se mai produce acum, în primul rând datorită nivelului cultural umanist foarte scăzut al bacalaureaților Școlii Românești de azi.
Peciolus se traduce picior sau petiol?
Turturella este turtureaua sau broasca testoasa?
Chiar nu stiu si intreb pt ca cu translate asa apar.
Care e explicatia, cum anume din broasca testoasa s-a ajuns la turturea?
Mihai, mutațiile semantice sunt foarte des întâlnite în limbile neolatine. Dacă în italiană (toscană) PICCIUOLO înseamnă „codiță de fruct”, în graiul cremonez PEZZOL înseamnă „picioruș”, la fel ca în română și la fel ca în cazul v. it. PEDICCIUOLO, în spaniolă PEZUELO înseamnă „cârlig de undiță”. ROSTRUM în latină înseamnă „cioc”, „plisc”, în spaniolă și catalană are înțelesul de „față” iar în română are înțelesul de „gură”, „adâncitură”, dar și de „sens”! În franceză, lat. CASA a dat prepoziția CHEZ, adică propziția „la” , tradus pe românește. Însă termenul latin TURTURELLA , care a dat rom. TURTUREA, it TORTORELLA sau fr. TOURTERELLE nu poate fi făcut responsabil de evoluția semantică ce a dus la înțelesul cuvântului franco-englez „turtle”, de fapt nici nu e sigur că etimonul lui „turtle” este lat. TURTUR.
V Grigor, picior nu mai vine din pedum? Acum vine din PECIOLUS? Ce faci, contrazici pe marii lingviști români?
Picor e format în românește. Pic…pic…pic…picătură, a pica, picior, cf cu PICI…copil mic.
Pica este în Ardeal coada femeii.
Etimologiile voastre sînt toate fanteziste. Am căutat în dictionarul roma-italian. Turturea se zice ghiacciolo. Am inversat și am băgat tortorella. Nu dă nimic!
Te-am prins cu aiureli.
Dom colonel, ce mai e și aia…mascur? Acum aud asta prima oară. Îți spun precis că la București nu folosește nimeni acest cuvint și nici în satele din împrejurimi. L-am căutat în dex: „MÁSCUR, mascuri, s. m. (Reg.) Porc mascul (1) (castrat). [Acc. și mascúr] – Lat. masculus.” E scris aiurea și in Dex pt că porcul este castrat, că dacă nu e castrat e vier. Ar fi trebuit să scrie vier castrat, că porcul nu se mai poate castra!
Tot din Dex: „máscur (máscuri), s. m. – Porc castrat. – Mr., megl. mascur „masculin”. Lat. mascŭlus (Pușcariu 1044; Candrea-Dens., 1049; REW 5392), cf. alb. maškul „dop” (Meyer 262; Philippide, II, 647), it. maschio, prov., v. fr. mascle (› fr. mâle), sp. macho. E dubletul lui mascul, s. m., din lat. masculus, sec. XIX, der. masculin, adj., din fr. masculin. – Der. măscuroaie, s. f. (scroafă).”
Rîd de unul singur: conform cu albanezul maskul, care înseamnă…dop!
Măscuroaie…s.f. scroafă. (??)
Asta e metodă de lucru?
Unde ați auzit sau văzut scris acest cuvînt? Ați văzut pe undeva scris: „carne de mascur 40lei/Kg”?
Grigor, vezi că vorbești singur. Coja imi șterge răspunsul! Nici nu meritați să vă bag in seamă. Coja se pretează la mici șmecherii de profesoraș rău intenționat. le făcea și cu studenții precis!
de ce nu imi lasi răspunsul, d-le Coja? R E prea tare? E prea inteligent și nu poti pricepe? Cum indrăznești să lasi mizerii la dresa mea , isr raspunsul meu sa il ștergi???!!!
N-am șters niciun răspuns!
1)Nu mă cunoașteți ca să puteți spune „insuficentele Dv cunoștințe lingvistice”
2) la descifrarea de texte cunoștințele de lingvistică nu sînt suficiente, că dacă ar fi fost, textele dacice ar fi fost descifrate de vreun lingvist. Au încercat unii lingviști dar nu a reușit nici unul.
3)„….cercetare etimologică minimală, limitată strict la aceste opt cuvinte. Dacă ai fi făcut efortul de a căuta puțin, chiar și pe Wikipedia, ai fi aflat cu certitudine că toate aceste cuvinte românești sunt în mod absolut sigur de origine latină ”
Etimologia făcută de lingviștii noștri e mai toată eronată. Curechi e din latină?? Mănunchi e format în românește din cuvintul MÎNĂ. Pt OCHI am dovedit că el există și în rusă, iar acolo nu putea ajunge de la romani.
Mascur? Nu am auzit de mascur! Mascul este importat din franceză.
„ Bănuiesc că acesta este și motivul pentru care adepții dacismului nu obișnuiesc să citească cărți de lingvistică”
Eu am citit cărți de lingvistică. Nu ați nimerit-o! Dv dacă ați citit cărți de lingvistică ați rezolvat ceva? Descifrați o placă dacică!
Ceva concret aveți de spus? Critica Dv se reduce la faptul că vă închipuiți că nu aș avea cultură lingvistică. Puteți să scrieți fără să atacați persoana? Nu cred…
Domnule Croitoru, competența și pregătirea unui lingvist se vede din ceea ce scrie și susține. 1) faptul că OCHI se găsește în limbile slave sub forma OCI se explică prin faptul că și ele fac parte din familia limbilor IE, alături de cele indo-iraniene, baltice, hitită, tochariană etc. Dovada că termenul românesc OCHI nu vine din substratul daco-trac sunt formele din aromână, meglenoromână și istroromână_ OCLIU, care conservă sunetul L din etimonul latin în formă sincopată _OCLUS. Și mai ușor se poate dovedi originea latină a cuvântului românesc URECHE( din lat. vulgar sincopat ORICLA). În acest caz, dovezi nu sunt numai formele arhaice păstrate în dialectele sud-dunărene( UREACLE, URECLE) care îl conservă pe L latin, ci și confirmarile scrise ale întrebuințării acestei forme conservative și în daco-română. Putem spune chiar cu precizie în ce perioadă s-a făcut trecerea de la URECLE la URECHIE. Astfel, la 14o7, 1411,1435 și 1441 avem atestată documentar doar forma URECLE, care mai apare și la 1446. Urechie apare pentru prima dată la 1445, și apoi se impune în toate documentele ( 1475, 1505 etc). 2) Nu ați descifrat niciun text scris în limba dacică. Fanteziile nu sunt dovezi. Dacă ați cunoaște limba dacă, ne-ați fi tradus măcar o parte din cele 2000 de nume dacice care ne-au parvenit.3) Toți lingviștii cu pregătire serioasă din lumea asta( francezi, germani, italieni, englezi, americani, spanioli, ruși etc) susțin că limba română este o limbă romanică și că termenul latin vulgar COLICULUS a dat în italiană pe COLECCHIO și în română pe CURECHI, în timp ce forma clasică CAULICULUS l-a dat în provensală pe CAULIHO. Cuvântul MASCUR/MASCOR se întrebuințează chiar și azi în Transilvania de Nord, cu înțelesul de „porc castrat”. Deci, atacul nu este la persoană, ci la calitatea de lingvist! PS: Fac abstracție de grațioasele apelative cu care ați avut amabilitatea să mă învredniciți ieri pe mail. Sper că-mi veți ierta faptul că nu v-am răspuns cu aceeași monedă!
Cine ești tu V Grigor? Eu am arătat cine sint! Ai vreo lucrare referitor la limba dacă, valahă, română? Ce tot spui că ai citit lingvistică? Am citit și eu!
Păi dacă OCHI se găsește și la slavi pt că a venit acolo din altă parte ce tot susții că la noi ochi a venit din latină?? Nu putea să vină și la noi din altă parte? TRII in rusă și moldovenește vine cumva din latină??
Asta e bună! Curechi din Moldova vine din latină!! Unde au fost romanii nu e curechi (Ardeal, Oltenia, Banat), dar unde nu au fost…este!
Susțineți prostii!
Limba de pe plăcile dacice de plumb e limba română subdialectul bănățean! E clar că teoria romanistă e falsă! Acolo e negru pe alb. Nu e teorie. Puteți să mai scrieți o mie de cărți cum că româna vine din latină.
1) Lingviștii nu au aplicat acest principiu pt etimologiile date de ei. Dacă l-ar fi aplicat nu ar mai fi dat numeralele trei, opt, nouă ca venind din latină pt sînt în rusă (trii), germană (aht, noin) Numeralul opt seamănă mai mult cu numeralul aht german decit cu cel latinesc! Păi, ce facem, ne jucăm cu un principiu? De ce numeralele germane și slave nu sint date ca avînd în latină originea? Nu se poate să vină și numeralele romînești din altceva? În concluzie principiul folosit de lingviștii clasici nu e bun!
2) Tu să vorbești despre textele dacice cu ele in față și să arăți practic de ce eu am avut fantezii.Afirmații goale pot face toți nătîngii.
Eu nu am cunoscut limba dacă și nici nu o cunosc bine. Am separat corect niște texte! Acum ai pretenții să explic eu nume dacice! Deci dacă nu pot explica niște nume de persoană dacice înseamnă că nici textele nu le-am separat bine! De aici îmi dau seama că tu ești varză și la logică. Deși am explicat în amănunt metoda de separatre a textelor dacice în cuvinte, văd că nici un latinoman nu a priceput-o. Am explicat și cum facem proba ca să vedem dacă un asemenea text e bine separt sau nu. Văd că scriu degeaba că latinomanii tot nu pricep. Mai am puțin și mor, că am 75 de ani, așa că nu mai trag nădejde că veți pricepe în viitorii 50 de ani. Alții vor pricepe însă. Pt ei scriu.
3) Nu mă interesează ce prostii susțin „lingviștii cu pregătire serioasă”. Dacă ei nu sînt în stare să aprecieze corectitudinea separării în cuvinte a unui text dacic de pe plăcile de plumb, pot să își arunce diplomele la gunoi că ele nu fac doi bani! Trebuie însă să muncească pt asta, adică să gîndească serios, că așa ceva nu li s-a predat în facultate. Nu toți lingviștii susțin asta, că Jimenez-Huertas nu susține asta ci că limbile romanice nu provin din latină!
Curechi vine din latină in Moldova?? ha HA HA..Nu au învățat bănățenii pt că știutorii de latină l-au dat acest cuvint doar moldovenilor. ha ha ha…
„PS: Fac abstracție de grațioasele apelative cu care ați avut amabilitatea să mă învredniciți ieri pe mail. Sper că-mi veți ierta faptul că nu v-am răspuns cu aceeași monedă!”
Nu ești ceva. Ești un zero barat care mă jignește pe mine, primul care am separat bine texte dacice in cuvinte și am dovedit astfel că limba romînă nu vine din limba latină. Voi toți împreună, latinomanilor, nu sînteți nimic în comparație cu mine!
Ce mascur? Sînteți cu toții nebuni! Ai auzit tu de mascur la tine in Basarabia? În Romania nu il știe nimeni. Eu nu l-am auzit în 75 de ani!
Păstrează postările mele. Ești tînăr și te vei lăuda peste o juma de secol că te-a înjurat Florin Croitoru, cu care…ai avut tu controverse.
Vreau un raspuns obiectiv la cele de mai jos.
Porniti de la premise false.
„Nu contează durata administrației romane”.
Cum sa nu conteze, nici cei care se stabilesc in alta tara si care aud in permanenta limba acelei tari nu o invata foarte repede.
Mai mult, aveti atatea exemple de romani stabiliti in tari din Europa si care nu si-au uitat limba materna si ai caror copii nascuti in acele tari vorbesc limba romana. Iar diferenta majora este ca acestia sunt o foarte mica comunitate intr-o tara straina, fata de dacii care erau la ei acasa, in mediul lor si cu siguranta nu colonistii au fost majoritari, as zice chiar mult mai putini in comparatie cu dacii.
Intradevar, intensitatea ar prima, cu conditia ca aiba de unde sa vina. Daca vorbitorii de latina au fost mult mai putini in comparatie cu dacii, de unde intensitate? Sau cumva latinii mutati aici au fost mai multi decat dacii?
Ne raportam la autorii antici dupa cum ne cade bine pt a ne sustine teoria: cand spune magnas copias spune adevarul, cand spune ex toto orbe romano greseste.
Iar faptul ca scria la aproape 3 secole dupa razboaiele dacice nu e un argument. Va intreb, cine ar putea sti mai bine, cel care a trait mai aproape – cand memoria era mai recenta – sau noi dupa aproape 20 de secole? Cel care avea mai multe surse sau noi care am mai pierdut din ele? Cel care traia in imperiul in cauza sau noi care doar incercam sa aflam cum era atunci?
„Avea știință despre faptul că au fost antrenate mulțimi mari – „magnas copias” de latinofoni, în acest punct relatarea sa este foarte corectă. Dar despre proveniența lor „ex toto orbe romano” nu avea de unde să aibă informații.”
Aici nu mai este valabila afirmatia ca a trait la 3 secole dupa, ca nu avea de unde sa stie exact? Stia exact dar partial numai ce ne sustine teoria, ce nu, nu e exact, este gresit. Mie imi suna a dubla masura. Nu spun ca e cu intentie, dar este influentata de ceea ce crede fiecare.
„în Dacia au fost aduse „magnas copias” de „cives romani” – cives, adica cetateni ai acelui imperiu. De unde reiese ca erau toti vorbitori de latina? Eutropis spune cetateni, nu vorbitori de latina, spune romani, nu latini.
De ce mereu denaturam ceea ce au spus autorii antici? Cumva pt ca, daca am lua exact ce au scris, teoria nu ar mai sta in picioare?
„Mai mult, există informații potrivit cărora romanizarea Daciei a început înainte de războaiele lui Traian și a continuat după retragerea aureliană”
Aceasta este o simpla afirmatie.
Cum sa inceapa inainte de cucerire? Prin ce metode?
Popoarele traiesc unele langa altele dintotdeauna si nu se schimba limba lor. Cumva in sud ne-am bulgarizat, in vest ne-am maghiarizat, in nord si est ne-am slavizat?
„Un pod peste Dunăre nu se putea construi de romani decât pentru nevoile unei populații nord-dunărene de latinofoni”.
Nu cumva pt nevoile imperiului? Nu cumva pt ca imperiul avea nevoie sa controleze acea zona sau pt a mai obtine ceva resurse materiale?
Marea aglomeratie din Roma a fost un adevar, dar afirmatia ca de acolo au venit acei magnas copias este doar o presupunere. Sursa antica referitoare la colonistii adusi in Dacia spune altceva.
„numărul inscripțiilor funerare din Dacia, raportat la numărul inscripțiilor de pe tot întinsul Imperiului Roman”.
De unde reiese ca toti cei ingropati sub acele pietre funerare erau vorbitori de latina? Cumva aceste pietre erau confectionate de familiile celor care mureau sau numai la solicitarea familiei?
Familia la cine putea sa apeleze? Evident la pietrarii care aceia stiau sa citeasca si sa scrie in latina.
Colonistii au adus acest obicei al pietrelor funerare, in timp a devenit o moda, dacii si-au dorit si ei. Dar nu inseamna ca ei le-au scris, deci ca erau vorbitori de latina.
Spre ex, Cimitirul Vesel din Sapanta a inceput sa fie creat de Stan Patras in 1935. Cumva toti cei care au primit o cruce vesela stiau sa scrie si sa citeasca, sau artistul stia si le facea una dupa dorinta?
Comparatia cu engleza sau franceza dusa de colonisti in Africa, Asia nu este corecta cel putin din 2 pct de vedere:
1. pt ca acestia nu si-au uitat limbile materne, le vorbesc in continuare, chiar si azi dupa sute de ani de cand au luat contact cu limba colonistilor; pe cand dacii au uitat-o pe a lor
2. pt ca nu toti locuitorii din Africa sau din India vorbesc limba engleza, spre ex. Sunt foarte multi care nu o cunosc.
Spre deosebire de daci care au invatat-o toti, mai mult chiar, au invatat-o si cei care n-au luat contact niciodata cu romanii.
Cu alte cuvinte, se compara mere cu pere.
După spusele dumneavoastră, limba română nu există ca limbă romanică. NU am ce comenta! NU AM REPLICĂ LA ARGUMENTELE DUMNEAVOASTRĂ.
Cu tot respectul, nu am spus asa ceva. Unde scrie?
Doar am aratat ca premisele sunt false.
Ion Coja, dacă nu poți răspunde concret, nu mai lua atitudinea asta de plutonier. Mihai a venit cu argumente la care se vede că a lucrat. Nu ii trîntești un răspuns jignitor pt că ești pe tarlaua ta!
mai spun și alții că nu există limbi provenite din latină de ex carme Jimenez Huertas, care e lingvistă, e catalană, e profesoară și vorbește latina.
Văd că ești tare cu cite unul care aduce argumente. Cu mine nu mai ești tare. Cînd îți pun textele dacice de pe plăci de plumb se face liniște de parcă ai decedat.
D-le Coja nu el a susținut că româna nu e limbă romanică. Eu susțin asta. Eu și Vinereanu. D-lui susține că româna vine din limba dacă, deci nu are cum să fie romanică. Eu susțin că româna este limba daă, lucru pt care am pus dovezi, adică texte dacice scrise pe plumb. Chiar vreți să vă dau cu placa dacică în cap ca să o băgați în seamă?