D.D. Rujan
26 ian. 2020, 14:01 (acum 21 de ore)
către eu

Despre: ”cărţi din purgatoriul istoriei maghiarilor”:
”Zilele geroase” și măcelul de la Novi Sad !

„Ieri am terminat de recitit nuvela lui Cseres Tibor întitulată Hideg napok (tradus în română cu titlul Zile geroase), şi iată, iarăşi mă trezesc cu vise grele, ca şi atunci, când am citit-o la 18 ani, şi îngrozit de tragicul cărţii am întrebat-o pe mama:
„dacă am făcut aceste lucruri groaznice în 1942 la Novi Sad, de ce nu tăcem măcar?
Ştiu că cele întâmplate pot fi interpretate în diferite feluri – cum că uciderea pe străzi, în gară sau pe malul Dunării a civililor sirbi a fost făcută din exces de zel, din prostie şi panica produsă de uciderea tinerilor honvezi de către partizani –, însă noi maghiarii ar trebui să tăcem adânc. Într-adevăr, o parte din făptaşi au fost traşi la răspundere, dar cei 3000 de civil ucişi în câteva zile, atârnă greu pe umărul istoriei războaielor maghiare. De ce nu tace şi Cseres Tibor ăsta” – o asaltam pe mama.

Mama – Dumnezeu s-o odihnească – s-a uitat lung la mine, şi a spus:
„Dacă vrei să stai liniştit şi cu sufletul împăcat în fotoliu, uitându-te la alte popoare cum se chinuie să ascundă scheletele din dulapuri, atunci trebuie să ieşi tu însuţi, să explici ce cum a fost, neaşteptând pe alţii, s-o facă. Ai ieşit, te-ai spovedit, te-au tradus în 6 limbi – ca pe Cseres –, şi ai scăpat de această apăsare.”Zilele geroase a apărut în 1963-64, tradus în română în 1967.(Absolut extraordinar pentru o distinsa Doamna a mileniului trecut,care a anticipat cu vreo 40 de ani expresia lui Patapievici : să ascundă scheletele din dulapuri !! n.n.)
Tot în aceşti ani şi-a publicat volumele demitizatoare Nemeskürty István, cel care în Ez történt Mohács után (Cei 15 ani de egoism nobiliar după Mohács – traducere liberă) face praf mitul eroismului maghiar post-bătălie, demascând simplele interese personale care au dus la căderea capitalei Buda.
Tot el demască în Requiem egy hadseregért (Requiem pentru Armata a II-a Maghiară de la Cotul Donului) primitivismul strategic al orgoliosului stat major – un primitivism care, piperat cu diletantism şi prostie, au dus la abator zeci şi zeci de mii de tineri maghiari,(inclusiv tineri romani,inregimentati cu fortza din satele Transilvaniei,in Armata lui Horthy n.n.) majoritatea băieţi de la ţară, care nici nu ştiau dacă Donul e râu sau ceva legat de Pardon.
Când am citit aceste volume ale lui Nemeskürty (primul îl ştiam aproape pe de rost), nu mai aveam acel sentiment de anxietate istorică, ce mă copleşea la Zilele geroase.Eram mai copt la minte, şi ştiam deja, că aceste cărţi fac parte din purgatoriul istoriei maghiarilor. Că a privi în faţă realitatea urâtă, te va linişti cu timpul, şi nu trebuie să stai încontinuu de pază, ca nu cumva cineva să spună ceva neplăcut despre istoria ta.
(o destainuire : Szabo Csaba, director ,portalul „Corbii Albi”)

d.d.rujan

*

Nota redacției – După război, maghiarii care s-au făcut vinovați de crime oribile în Serbia, au fost retrași de Budapesta și colonizați în Transilvania, devenind comuniști activi și devotați Moscovei.