 Mihai19 aprobate mihai@yahoo.com 82.77.225.205
,,Eminescu știa că s-a născut în 20 decembrie 1849 – astfel s-a trecut în registrul Junimii… Într-un registru (păstrat de d. Iacob Negruzzi), în care membrii societății literare „Junimea” și-au însemnat data și locul nașterii lor, stă scris pe pagina a doua de propria mână a lui Eminescu în dreptul numelui său: „20 decembrie 1849, Botoșani”, și deasupra este chiar intercalat sfântul „Ignat”, pe care biserica ortodoxă îl serbează în adevăr la 20 decembrie. La fel va spune, după moartea poetului, și fratele său Matei, referindu-se la o însemnare a tatălui lor, într-o psaltire unde însemnase nașterile copiilor (așa era obiceiul pe atunci, la fel făcea și străbunicul meu, pe la 1900)… La Arhivele Naționale ale României, citate de Mihai-Eminescu.Ro, în Registrul nr. 81/1850 din Colecția de stare civilă a orașului Botoșani, la a treia rubrică, se consemnează nașterea lui Mihail, fiul lui Gheorghe și al Ralucăi Iminovici, din categoria socială a proprietarilor, la data de 15 ianuarie (stil vechi). Același registru consemnează și data botezului, pe 21 ianuarie. În general însă, potrivit tradiției creștinești, după cum a fost dus Mântuitorul Iisus Hristos la templu la 40 de zile, copiii se botează cât mai aproape de 40 de zile de la data nașterii. Mai mulți eminescologi afirmă că data de naștere reală a lui Mihai Eminescu este 20 decembrie 1849 …’’ De la lume auzite : Eminescu dă comandă unui ţigan să-i facă un cazan de aramă. Ionel Teodoreanu merge sa-si plateasca impozitele la Circa Financiara. |
*
NR – N-am înțeles poanta cu cazanul!
„De treci codrii de arama, de departe vezi albind/ S-auzi mandra glasuire a padurii de argint”.
Cazanul este din folklorul sciencefiction, emanat de cei spalati si uscati cu sampon progresist.
Prins cu ocaua mica, tiganul motiveaza ca nu a facut cazanul din arama, asa cum s-a inteles cu Eminescu, pentru ca nici ,,codrii de arama” din poezia lui Eminescu: ,,Calin ( file din poveste), ,,nu contine arama”.
,,…De treci codri de aramã, de departe vezi albind
S-auzi mândra glãsuite a pãdurii de argint…”