Un supravieţuitor al
Holocaustului:
„Elie Wiesel nu este
deţinutul A-7713”
„Jurnalul.ro”,
Scriitorul american de origine romana, Elie Wiesel, a fost dat in judecata de un supravietuitor al Holocaustului, Grüner Miklos, pe motiv ca purtatorul Premiului Nobel din 1986 si-ar fi insusit identitatea detinutului A-1773.
Grüner Miklos, stabilit in localitatea suedeza Malmo, sustine ca are dovezi certe ca Elie Wiesel nu este persoana cu care a petrecut aproape un an la Auschwitz. ‘In 1986, dupa decernarea Premiului Nobel, presa suedeza a inceput sa caute supravietuitori ai Holocaustului. Asa m-au gasit pe mine, la Malmo. M-au intrebat daca vreau sa ma revad cu colegul meu de lagar, Elie Wiesel. Numele de Elie nu imi suna cunoscut. Mi-au spus ca pe vremea aceea figura sub numele de Lazar Wiesel. Timp de un an am fost inchis cu Lazar in aceiasi baraca la Auschwitz. Aparem amandoi pe acea fotografie facuta in lagarul de la Buchenwald pe 16 aprilie 1945, care a facut inconjurul lumii, Wiesel cu Haft-Nr.123565 (n.r. foto. al 7-lea din al doilea rand), iar eu cu Haft-Nr. 120762 (n.r primul in coltul din stanga). Il stiam foarte bine, dar de atunci trecusera 40 de ani. Intalnirea organizata de suedezi a durat 10 minute si a avut loc pe 14 decembrie 1986. Normal ca eram doi oameni schimbati, dar el refuza sa vorbeasca cu mine in ungureste, desi in lagar doar limba aceasta am folosit-o. Mi-a vorbit intr-o engleza cu accent frantuzesc si in momentul in care nu a vrut sa imi arate tatuajul (A-7713), capatat de toti detinutii din Auschwitz, am inceput sa am dubii mari ca acesta ar fi Lazar Wiesel. La finalul intalnirii mi-a dedicat cartea sa ‘Noaptea’, despre care sustine ca el a scris-o, dar eu am spus tuturor ca omul acesta nu este Lazar Wiesel’, spune Grüner Miklos.
Grüner: ‘Lazar Wiesel mi-a salvat viata’
De la intalnirea cu Wiesel, Grüner Miklos nu a mai avut o zi de liniste. Timp de 25 de ani a cautat dovezi, care sa confirme ipoteza sa, pe care le-a publicat intr-o carte.
‘In luna mai a anului 1944, am fost deportat, de la Nyiregyhaza la Auschwitz Birkenau. Imediat mi s-a tatuat pe antebrat un numar de inregistrare. In cateva zile mi-am pierdut toata familia, atunci am ajuns‚ in grija fratilor Wiesel, Lazar si Abraham. Cei doi proveneau din Sighetul Marmatiei (nr. judetul Maramures, Romania). Lazar era nascut in 1913 si avea numarul de inregistrare A-7713, in timp ce Abraham, in 1900 cu numarul de inregistrare A-7712. Ei m-au luat sub aripa lor si au avut grija de mine, pe cat se putea in astfel de conditii. In momentul in care nemtii au inceput sa se retraga, au luat si oamenii din Auschwitz. Eu am fugit cu Lazar, asta ne-a legat si mai mult. Am ajuns in localitatea Glivice, pe timpul iernii naprasnice din ianuarie 1945. Foarte multi au murit pe drum. Ne-au bagat in vagoane supraincarcate si pana am ajuns la Buchenwald, multi au decedat, printre ei si fratele lui Lazar, Abraham. Aici am stat pana pe 8 aprilie 1945, cand ne-au eliberat americanii, de atunci nu mai stiu nimic de Lazar Wiesel. Am ajuns intr-un sanatoriu din Elvetia, apoi in Australia’, isi aminteste Grüner despre perioada petrecuta cu Wiesel.
„Noaptea” a adus consacrarea lui Elie Wiesel
Grüner Miklos sustine ca la Auschwitz nu a existat nici un detinut cu numele de Elie Wiesel. ‘In 1955, bunul meu prieten Lazar Wiesel a publicat cartea -Lumea tace-, la Paris, sub numele de Eliezer Wiesel. In 1958, cartea a fost rescrisa in franceza si engleza sub denumirea de The Night (La Nuit- Noaptea) de Francois Mauriac. Cartea initiala avea 250 de pagini, acum avea doar 115 si era semnata de Elie Wiesel. Aceasta carte a devenit un bestseller cu peste 10 milioane de exemplare vandute, Wiesel primind si Premiul Nobel in 1986, plus alte distinctii, in timp ce s-a pierdut orice urma a prietenului meu Lazar’, spune Grüner.
Acesta s-a deplasat in America, la Oficiul pentru Evidenta Populatiei, dar nu a gasit nici un act care sa ateste existenta pe teritoriul american al unei persoane cu numele de Lazar Wiesel sau Elie Wiesel. Grüner l-a denuntat pe Wiesel si la FBI- Acestia i-au cerut un ragaz de 14 zile inainte de a-i oferi un raspuns, insa au trecut anii fara un semn de la autoritatile americane.
‘Primesc constant telefoane de amenintare ca voi fi impuscat daca mai continui investigatiile, dar eu am trecut deja prin moarte, nu ma mai sperie nimic. Inainte sa mor vreau ca toata lumea sa stie ca Elie Wiesel este un impostor. Lazar Wiesel, A-7712, cu care am fost la Auschwitz, care apare in fotografie, s-a nascut la data de 4 septembrie 1913, in timp ce pe certificatul de nastere a lui Elie Wiesel, scrie 30 septembrie 1928’, a spus Grüner, autorul cartii ‘Povestea unui premiu Nobel furat cu identitate falsa’
Cazul se judeca la Budapesta
In plangerea depusa, Grüner Miklos sustine ca Abraham Wiesel (A-7712) a fost fratele lui Lazar si nu tatal, asa cum declarase Elie. ‘Din documentele obtinute din Romania, reiese ca tatal lui Lazar Wiesel a fost Salamon Wiesel. Eu vreau ca instanta sa spuna clar daca Elie Wiesel a fost vreodata incarcerat la Auschwitz, fiindca eu ma indoiesc’, a incheiat Grüner.
Avocatul acestuia Dr. Bosze Ferenc a declarat ca procesul ar putea incepe chiar in toamna aceasta. ‘Este interesant ca Grüner este cetatean suedez, Wiesel american, dar cazul va fi judecat in Ungaria de Judecatoria Budapesta. Grüner Miklos a adunat o sumedenie de dovezi, unele concludente, ca de exemplu lista cu pasagerii care au calatorit de la Paris la New York in 1957, cand Elie Wiesel sustine ca a ajuns in America, certificatul de nastere al lui Lazar Wiesel din Romania, acte de la Muzeul Auschwitz, cat si certificate de la comunitatea evreiasca Yed Vasem din Jerusalim’, a declarat Bosze Ferenc
Nu existat doi de Lazar Wiesel la Auschwitz?
Cazul Wiesel a intrat in atentia mai multor supravietuitori ai Holocaustului. In 1986, Eva Kor a trimis o scrisoare catre Muzeul Auschwitz in care solicita informatii despre detinutul A 7713. Kazimierz Smolen, directoarea Muzeului Auschwitz i-a raspuns intr-o scrisoare datata la 15 martie 1987:
‘In lagarul de concentrare Auschwitz, cu numarul de identificare A 7713 figureaza domnul Lazar Weisel, nascut la data de 4.09.1913. Este un evreu din Ungaria, nascut la Marmarossziget (Sighetul Marmatiei). El a sosit la Auschwitz in data de 24 mai 1944. A stat inchis pana la finalul anului 1944 in KL Auschwitz III – Monowitz. In momentul evacuarii lagarului a fost transferat la KL Buchenwald, fiind inregistrat in ziua de 26.01.1945’.
In data de 7 iulie 2003, Muzeul Auschwitz i-a trimis o scrisoare lui Grüner Miklos in care apar urmatoarele date de identificare: ‘A-11104 Grüner Miklos, evreu din Ungaria, nascut la data de 6 aprilie 1928 la Nyiregyhaza, A-7712 Wiesel Abraham, nascut la 10 octombrie 1900 la Marmarossziget (Sighetul Marmatiei), A-7713 Wiesel Lazar, nascut la 4 septembrie 1913 la Marmarossziget (Sighetul Marmatiei).
Intr-o ancheta paralela dusa de Carlo Mattogno, scriitorul italian a ajuns la concluzia ca atat la Auschwitz, cat si la lagarul Buchenwald, unde s-a realizat fotografia, a mai existat un Lazar Wiesel, dar scris Lázár Wiesel.
‘In data de 22 aprilie 1945, Lázár Wiesel a completat un formular al armatei americane la Buchenwald. La data nasterii, el a scris: 4 octombrie 1928, iar la locul nasterii: Marmarossziget (Sighetul Marmatiei). A scris ca a fost arestat in data de 16 aprilie 1944 si deportat la Auschwitz-Monowitz. El s-a nascut in acelasi an cu Elie Wiesel, dar nu in aceiasi zi.
Conform site-ului memorial Buchenwald Gedenkstatte, Lázár Wiesel a fost trimis la Paris in data de 16 iulie 1945, intr-un convoi de supravietuitori copii. Dovada clara ca vorbim de doi oameni diferiti este faptul ca in registrele de la Buchenwald apare Lazar Wiesel, detinut politic, nascut la 4 septembrie 1913, cu numarul de inregistrare Haft-Nr 123565, dar si Lázár Wiesel, nascut la data de 4 octombrie 1928, cu numarul de inregistrare Haft-Nr 123165.
Nu se stie ce numar de inregistrare a avut Lázár Wiesel la Auschwitz si nici nu apare pe lista persoanelor care au fost transferate de la Auschwitz la Buchenwald, dar in nici un caz nu putea fi A-7713, fiindca acesta apartinea lui Lazar Wiesel nascut in 1913′, sustine Carlo Mattogno.
In 2008, la procesul lui Eric Hunt, cel care l-a atacat pe Wiesel intr-o camera de hotel, aflat sub juramant, in calitate de parte vatamata, Elie Wiesel a dat urmatoarele raspunsuri la intrebarile judecatorului’: M-am nascut in Sighet, Romania, la data de 30 septembrie 1928. Am fost deportat la Auschwitz, iar pe antebratul stang mi s-a tatuat A 7713, in timp ce tatal meu a primit A 7712′.
Între timp, brumar 2012, judecătorii de la Budapesta au zis că treaba nu-i de nasul lor ci de istoricilor.
http://nol.hu/belfold/csalodott_a_birosagban_a_holokauszt-tulelo-1349667
Judecătorii de la Budapesta o zis, brumar/noiembrie 2012, că nu-i de nasul lor treaba și-o lasă pe mâna istoricilor.
http://nol.hu/belfold/csalodott_a_birosagban_a_holokauszt-tulelo-1349667
Intetresant care stiti engleza ,care nu rugati pe cineva (computerul ) sa va traduca ….Evrei care au luptat cu nazistii …http://news.nationalpost.com/2014/03/11/for-the-jews-who-fought-for-hitler-discomfort-still-despite-rejecting-nazi-iron-cross-for-saving-german-lives/
Prezint scrisoarea adresată lui Elie Wiesel de către Gheorghe Dima, Concetatean din Sighet;…”Stimate Elie Wiesel, La sfarsitul lunii iulie 2002 ati revizitat orasul dvs. natal, Sighetul Marmatiei, din Romania, si ati retrait atat amintirile frumoase din perioada copilariei cat si amintirile dureroase privind tragedia deportarii la lagarul de exterminare nazist din Auschwitz (1944).
Cu aceasta ocazie ati spus locuitorilor din Sighetul Marmatiei urmatoarele: Duceti-va acasa si intrebati-i cum era atunci cand aici la Sighet traia o comunitate evreiasca prospera si cum acum nu mai este nici un evreu. Intrebati-i cum s-au simtit dupa acea noapte, dupa 1944, daca au dormit bine dupa aceea>.
Deci doriti ca baiatul meu sa ma intrebe ce am facut eu in 1944 cand trupele nemtesti si unguresti v-au trimis la lagarul de exterminare nazist de la Auschwitz. Doriti sa stiti daca . Acum, in 2002, gasesc afirmatiile dvs. foarte jignitoare. Stiti foarte bine ce s-a intamplat cu populatia romaneasca din Sighet intre 1940-1944, deoarece citindu-va memoriile inteleg ca va place istoria. Sa mergem impreuna in timp si sa analizam ce am facut eu si ce ati facut dvs. in perioada 1940-2002.
Eu m-am nascut in 1922, in Sighet. Parintii mei fusesera improprietariti in 1925 dupa reforma agrara si traiau destul de bine din munca pamantului si cresterea animalelor, fiind bine-vazuti in comunitate ca tarani instariti. In 1939, am urmarit cu frica miile de refugiati din Polonia care au trecut prin orasul nostru. Aveam 17 ani atunci si intelegeam ca ceea ce se intampla in Polonia era foarte grav. Parintii mei cautau sa ma linisteasca, spunandu-mi ca Anglia si Franta ne vor apara! Dar, la sfarsitul anului 1939, Polonia era impartita intre Germania si Rusia, timp in care Franta si Anglia au stat si s-au uitat si nu au facut nimic!
In urma Pactului Molotov-Ribbentrop, pe data de 26 iunie 1940, Rusia a dat un ultimatum Romaniei sa evacueze Basarabia si Bucovina de Nord. Dupa cum stiti foarte bine, comunistii rusi imediat au activat Coloana a V-a din Basarabia si Bucovina de Nord, formata din minoritatile ostile guvernarii romanesti (rusesti, ucrainene si evreiesti), care au ucis multi romani civili, autoritati romanesti si trupe romanesti care se retrageau. In urma acapararii de catre comunistii rusi a Basarabiei si Bucovinei de Nord, peste 350.000 de romani au devenit refugiati. 200.000 de romani au fost deportati in Siberia si peste 150.000 de romani, in special cei care in 1918 au militat pentru Unirea cu Romania au fost exterminati. Noi, romanii din Sighet am trimis bani si ajutoare refugiatilor romani din aceste provincii romanesti furate de rusi. Poate va aduceti aminte ca si prin Sighet au trecut cateva sute de refugiati romani din Bucovina de Nord.
Acum, la randul meu, va intreb: dumneavoastra, familia dumneavoastra si comunitatea dvs. evreiasca din Sighet, ce ati facut pentru acesti refugiati romani? Cum ati dormit intre 26-27 iunie 1940, cand atat de multi romani au suferit cumplit?
Din pacate, peste putin timp, la o luna si jumatate dupa tragedia din Basarabia si Bucovina de Nord, a venit si randul nostru, al romanilor din Sighet sa suferim. Pe data de 30 august 1940, in urma Dictatului de la Viena impus de Hitler, Romania a fost fortata sa cedeze Ungariei Transilvania de Nord, inclusiv orasul Sighet. Peste 300.000 de romani au devenit refugiati sau au fost expulzati, mii de romani au fost batuti si omorati. Prigoana autoritatilor unguresti impotriva romanilor a fost cumplita. Dupa cum stiti foarte bine, dle Wiesel, o mare parte din populatia romaneasca din Sighet a fost nevoita sa se refugieze in Romania. Cei care au ramas au fost terorizati (batuti, inchisi, omorati), de catre autoritatile unguresti. In perioada 1940-1944, peste 50.000 de romani au fost omorati de autoritatile unguresti in Transilvania ocupata. Imi amintesc cum in primele zile cand au intrat trupele unguresti in Sighet, comunitatea ungureasca si evreiasca din oras era foarte fericita pentru ca .
In cartea ,,All rivers run to the sea” singur declarati: A consequence was that Sighet became Maramorossziget again. The population joyfully greeted the first motorized units of the Hungarian Army: troops on bicycles. My mother, too, was pleased with our change of nationality. For her it was a kind of return to her childhood for which thanks were due to God. pag. 28. (O consecinta a fost aceea ca Sighetul a devenit din nou Maramorossziget. Populatia a salutat cu bucurie primele unitati motorizate ale armatei ungare: trupe pe bicicleta. Si mama mea s-a bucurat de schimbarea nationalitatii. Pentru ea aceasta a insemnat o intoarcere la copilarie, fiind recunoscatoare lui Dumnezeu).
Asa ca acum, la randul meu, va intreb, dle Elie Wiesel, cum aveti tupeul si lipsa de omenie sa ma intrebati cum am dormit in 1944, cand intre 1940-1944 nu ati facut nimic pentru familia mea, care a suferit cumplit in urma teroarei unguresti.
De ce acuzati pe romanii din Sighet ca nu au facut nimic pentru comunitatea evreiasca, cand stiti foarte bine ca romanii din Sighet din 1940 si pana in 1944 au suferit cumplit sub teroarea administratiei unguresti, erau oropsiti si nu aveau puterea politica si militara sa faca ceva.
Dle Elie Wiesel, la randul meu, vreau sa stiu cum v-ati simtit dupa august 1940 cand romanii din Sighet au fost prigoniti si omorati de autoritatile unguresti. Vreau sa stiu daca dupa august 1940 .
Dar sa continui amintirile despre Sighet. In 1941, autoritatile ungare au dat afara familia mea de pe pamantul pe care il obtinuse in urma reformei agrare din 1925. In septembrie 1941, am ajuns refugiati la Ploiesti, la un unchi al mamei. In anul 1943, cand aveam 21 de ani, am fost inrolat in Armata Romana. Pana in 1944 am luptat pe frontul rusesc, din 1944 am luptat pentru eliberarea Transilvaniei de sub unguri si in 1945 ma aflam cu trupele romanesti la granita Ungariei cu Cehoslovacia.
Impreuna cu familia mea m-am intors la Sighet in primavara anului 1946, la varsta de 26 de ani, dupa o absenta din Sighet de 5 ani. Ne-am intors la pamantul nostru si cu greu am incercat sa ne refacem viata. Casa noastra am gasit-o distrusa si tot ce lasasem fusese furat de vecinii nostri (!) din Sighet.
Dupa cum stiti si scrieti in cartea ,,All rivers run to the sea”, dupa 1944, trupele rusesti au pus ca sefi ai politiei, inchisorilor si lagarelor de munca obligatorie pe o multime de tineri evrei comunisti. ,,The red army had given control of the police to some young Jewish communists returning from Bucharest, the labor battalions, and the camps. Whom else could they have any confidence in?” (one of them, Aczi Mendelowics, later became Amons Monor, chief of formidable Shin Beth Security Service in Israel) -pag.147-148 (Armata Rosie a dat politia pe mana unor tineri evrei comunisti intorsi din Bucuresti. De asemenea si lagarele de munca si inchisorile au capatat sefi similari. In cine altcineva sa fi avut rusii incredere? (unul dintre acestia, Aczi Mendelowics, a devenit mai tarziu Amos Monor, seful formidabilului Serviciu Secret israelian, Shin Beth). Acesti comunisti evrei au inceput o adevarata teroare impotriva a tot ce era romanesc.
Incepand cu primavara anului 1947, in inchisoarea din Sighet, pe care cred ca v-o amintiti deoarece era o cladire impozanta, construita la 1897, au inceput sa fie inchisi dusmanii poporului si ai noii societati.
Dupa abdicarea fortata a Majestatii Sale Regele Mihai I al Romaniei, comunistii au venit la putere in toata Romania. La inchisoarea din Sighet a fost adus mai intai Lotul Visovan, compus din 18 elevi si studenti maramureseni arestati de comunisti (stiti foarte bine cine au fost acesti comunisti in Sighet). Pe urma au urmat fosti ministri, militari, academicieni, profesori universitari, ziaristi. Printre ei se numarau Iuliu Maniu, Constantin (Dinu) Bratianu, Gheorghe Bratianu, Mihai Manoilescu, Aurel Vlad, Daniel Ciugureanu, Ioan Pelivan, Constantin Argetoianu, generalii Mihail Racovita si Ion Rascanu, preoti greco-catolici si romano-catolici, precum Ioan Suciu, Anton Durcovici, Traian Frentiu, Vasile Aftenie. Toti acestia si multi altii au murit in inchisoarea de la Sighet.
Cu ce i-ati ajutat, dle Elie Wiesel, pe acesti romani exterminati de teroarea comunista? La vremea respectiva erati la Paris si ati fi putut ridica glasul despre holocaustul rosu, care a exterminat peste 1.200.000 de romani in lagarele de exterminare raspandite pe intreg teritoriul Romaniei!
Holocaustul rosu a durat in Romania din 1946 pana in 1989. In toata aceasta perioada, ce ati facut, dle Elie Wiesel, pentru romani si Romania in care v-ati nascut, ?
Si cum se face ca in 2002, cand ati revizitat casa natala din Sighet, nu v-ati oprit si la muzeul holocaustului rosu din Sighet, care se afla aproape de casa dvs.? De ce nu ati avut curajul sa vedeti prin ce teroare si tragedie au trecut toti cetatenii Romaniei (romani, unguri, evrei, germani etc.) in perioada 1944-1989?
Dle Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru Pace si purtatorul a U.S. Congressional Medal of Honor, de ce nu ati gasit potrivit si cuvenit sa depuneti o floare la Sighet in memoria celor exterminati in timpul holocaustului rosu?
Prin aceasta atitudine a dvs., toti acei martiri ai neamului romanesc au murit pentru a doua oara! , dle Elie Wiesel?
Viata mea dupa 1946 a fost un cosmar. Trupele rusesti si tinerii comunisti la putere in Sighet terorizau populatia, iar in 1950 au inceput colectivizarea. In 1951, impreuna cu alti tarani instariti? am fost arestati si judecati ca dusmani ai poporului si trimisi la lagarul de exterminare de la Canal, din Dobrogea. Doar cu ajutorul lui Dumnezeu am supravietuit! Dupa ce am fost eliberati, mi-am continuat viata mizerabila in Romania sub dictatura comunista.
Prin intermediul ziarului Meridianul Romanesc va trimit aceasta scrisoare, dle Elie Wiesel.
Vreau sa stiu: in toti acesti ani, din 1945 pana in prezent, ce ati facut pentru cetatenii romani (romani, unguri, evrei, germani etc.) terorizati si exterminati de holocaustul rosu?
Vreau sa cunosc: cand stiati ca noi suferim asa de cumplit, cum puteati sa dormiti bine la Paris, Florenta, New York, Washington D.C.?
Cu stima, Gheorghe Dima, concetăţean din Sighet”.
Sursa: Saptamîna Roşie- Paul Goma / paginile 53-57.
Această scrisoare a fost pe blog, pe prima pagină, în urmă cu câțiva ani!
Extraordinara scrisoare si proba istorica! Aceasta scrisoare va ramine marturie pentru un proces international care va acuza bolsevismul khazar jidanesc din care „Eli Wiesel” a fost si este parte!
Atacul de la 1 Sept. 1939 a fost făcut de armata poloneză asupra Germaniei, fără niciun fel de declaraţie şi, imediat Hitler a ordonat Armatei Germane să împingă pe polonezi înapoi şi să continuă înaintarea până la linia demarcată prin pactul Ruso-German din 23 August 1939. Polonezii au intrat în această nenorocire,Tot atunci, Hitler a trimes şi declaraţia germană de război Polonie.Polonii, bazându-se pe promisul şi asigutrările britanice, că Germania nu este preparată de război, şi că,
armata poloneză, în câteva zile va defila la Berlin, învingătoare. La 3 Septembrie, Berlinul primeşte o declaraţie din partea Franţei şi a Angliei că,”dacă în trei zile Germania nu se retrage din Polonia în graniţele ei, DECLARAŢIA DE RĂZBOI va fi activă”…Însă, de la data de 3 Septembrie 1939 şi până la data de 10 Mai 1940, niciun cartuş nu a fost tras, din nicio parte în acel timp al marelui război!!! Până la 10 Mai 1940 cănd Churchill se plictisise de protestele poporului care-i cerea să se facă pace ca să se revină la normal, atunci, britanicul a trimes câteva bombardiere, in noaptea de 9-10 Mai ca să atace liniştitul oraşi Freiburg. Atunci Germania a luat hotârârea să-i scoată pe britanici afară din Europa, fugărindu-i până la DUNKIRK, unde Hitler a trimes ordin din Berlin să nu-i oprească pe britanici din retragere. A doua zi Hitler a venit la Dunkirk şi a explicat Armatei motivul. „Vreau să le dau încă odată dovadă Angliei că Germania nu vrea răzbiu contra lor”… Dar Churchill a găsit alt motiv care a fost scăpare „fugarilor”: Motivul lui Churchil a fost: MIRACOL LA DUNKIRK!!!!!
Acea dorinţă de pace a lui Hitler,a fost cea mai mare greşală din viaţa lui…
Vasile Guian-Tamburus
MARIN NEACSU
CEL CARE GANDESTE ALTFEL DECAT MINE , NU MA JIGNESTE , MA COMPLETEAZA!
vineri, 19 iulie 2013
Istoria așa cum nu o știm – cum încep războaiele mondiale
al-treilea-razboi-mondial
Situația mondială la acest moment se aseamănă, spun toți specialiștii, sociologii, economiștii, politologii, cam la fel cum era în jurul celui de-Al doilea Război Mondial. Aceeași situație de creștere demografică necontrolată grefată pe o criză a resurselor, aceeași criză economică, aceleași pretenții ale unor veșnic nemulțumiți și mai ales, aceiași ”manevranți”.
Există multe, foarte multe date și informații ascunse referitoare la modul în care a început Al Doilea Război Mondial, care nu sunt cunoscute de publicul larg și ar trebui să ne pună pe gânduri. Toți știm, așa ni s-a spus, așa spun manualele de istorie și scrie în toate ziarele, că Germanii au atacat Polonia și așa a început războiul, Germania a fost declarată agresor, țap ispășitor, sursa relelor. Așa a consfințit și renumitul Proces de la Nurrenberg, pe care toți îl consideră cel mai fair și cel mai corect proces al lumii civilizate. Oare așa a fost?
Iată ce nu știe lumea de astăzi:
• Pe data de 30 Ianuarie, 1930, Hitler ajunge Cancelar al Germaniei ;
• Pe 24 martie1933 exact a două zi după ce Hitler primește puteri depline, cel mai mare cotidian al Marii Britanii din acea vreme, Daily Express, cu un tiraj de milioane de exemplare, titra pe prima pagină: „Iudeea declară război Germaniei”. Dedesubt se putea citi: „Evreii din toată lumea uniți în acțiune”. Tot pe prima pagină, pe lângă prezentarea legii prin care Parlamentul i-a atribuit lui Hitler puteri dictatoriale, se anunțau „acțiuni dramatice”, „boicotarea produselor germane” și „demonstrații în masă în multe districte”. Este șocantă această declarație de război a evreilor cu șase(???????) ani înaintea izbucnirii celui de-Al Doilea Război Mondial, mai ales deoarece istoria oficială ne învață că Hitler a început războiul precum și opresiunea evreilor. Este incredibil faptul că în mai puțin de 24 de ore (nu știm la ce oră a primit Hitler puterea absolută pe 23 martie 1933, dar știm că ziarul Daily Express a apărut pe piață a doua zi, la prima oră a dimineții), liderii evreilor din întreaga lume au aflat decizia parlamentului german, s-au deplasat din țările în care se aflau într-un singur loc în care au stabilit începerea războiului împotriva Germaniei. Apoi au avut timp să-și anunțe decizia conducerii ziarului care, la rândul său, a găsit suficient timp pentru a redacta articolele respective și a pregăti ziarul pentru tipărire. Toate acestea în mai puțin de 24 de ore! Nu e așa că merită să fie numit ”poporul ales”?
• După sfârșitul Primului Război Mondial, blocada navală britanică împotriva Germaniei a dus la moartea a peste 100.000 de civili germani. Această blocadă a durat până la semnarea tratatului de la Versailles din 1919, căruia i s-a adăugat un document numit Politica pastorală a lui Morgenthau, semnat de președintele Statelor Unite, Woodrow Wilson. Acest document, găsit în 1968 printre hărtiile fostului președinte american Lyndon Baines Johnson, păstrat în prezent la Centrul de Cercetare Sid W. Richardson din Austin, specifica intenția Statelor Unite de a-i extermina pe absolut toți germanii, care sunt „din naștere o rasă războinică” și transformarea Germaniei într-o „pășune”.
Declaratia de razboi a evreilor
• După declarația de război a evreilor din 23 martie 1933, aceștia au cerut Germaniei demiterea lui Hitler și a naziștilor săi, precum și introducerea evreilor în toate funcțiile de conducere a țării. Pe 27 martie 1933, 40.000 de evrei au protestat împotriva lui Hitler în Madison Square Garden din New York. Proteste similare au avut loc și în alte mari orașe ale lumii. Ca răspuns la această declarație de război, pe 28 martie Hitler a hotărât boicotarea pentru o zi a magazinelor evreiești. Hotărât însă să pună capăt acestui conflict, a început negocierea cu mișcarea Sionistă din Germania pentru mutarea evreilor în Palestina. Cum scopul liderilor evreilor era crearea unui conflict, aceștia nu au acceptat.
• În ziarul New York Timesdin 7 august 1933, Samuel Untermayer, președintele Federației Internaționale Evreiești pentru Combaterea Opresiunii Hitleriste asupra Evreilor, declara că războiul evreilor este unul „sfânt” și trebuie dus până când Germania va fi distrusă. În ianuarie 1934, rabinul Vladimir Jabotinski, fondatorul organizației sioniste Mscha Rjetsch, publica următoarele: „Lupta împotriva Germaniei este purtată de luni de zile de fiecare comunitate evreiască, la orice conferință sau congres, în toate sindicatele și de orice evreu de pe acest pământ. Interesele noastre evreiești impun distrugerea întregii Germanii”.
Toate aceste declarații și intenții s-au manifestat cu cel puțin 6 ani înainte declanșarea războiului de către Hitler, și nu au încetat nici după ce războiul s-a terminat. Germania a fost împărțită la sfârșitul războiului, nu pentru că așa trebuia ci pentru că așa deciseseră alții încă înainte de a începe războiul și de a fi ”persecutați” ;
Nathan Kaufmann evreu din dinastia Rothschild susținea că „trebuie sterilizați 48 de milioane de germani, pentru ca pe parcursul a două generații să se înfăptuiască ceea ce altminteri ar costa milioane de vieți umane și efoturi seculare: exterminarea germănimii și a purtătorilor săi”
Apropiindu-ne de începerea războiului, observăm că și alții încep să aplice tactica provocării și intoxicării opiniei publice:
• Războiul este un lucru hotărât”, declara pe 24 aprilie 1939 William Christian Bullitt Jr., ambasadorul Statelor Unite la Paris, într-o vreme în care cetățenii Germaniei credeau în pace. Cu puțin timp înainte de această declarație a fost creat în presa mondială un adevărat val de intoxicări cu presupuse aspirații ale lui Hitler de a cuceri lumea. Numai în New York Times au existat asemenea articole pe 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21 decembrie 1938 și 1 ianuarie 1939. Opinia publică trebuia convinsă că viitorul război împotriva Germaniei va fi unul „sfânt”, dus pentru salvarea mapamondului de ghearele malefice ale „antihristului” Hitler.
• Noi știm că Germania a atacat Polonia. Ce s-a întâmplat de fapt? Germania a cerut Poloniei orașul liber Danzig, teritoriile cedate Poloniei după Primul Război Mondial și un culoar de trecere prin coridorul artificial care despărțea Germania de Prusia de Est, dar Anglia condusă de masonerie a convins Polonia să refuze orice propunere a Germaniei, pentru că se dorea începerea războiului. Tratatul dintre cele Anglia și Polonia din 25 august 1939, prevedea că „orice propunere de restituire a orașului Danzig către Reich trebuie respinsă de Polonia”.Astfel polonezii au căzut în plasa marilor puteri care i-au garantat protecția în caz că este atacată de Germania și nu numai că nu au negociat pretențiile Germaniei dar chiar au provocat-o. Pe data de , 19 martie 1939, ambasadorul Statelor Unite la Varșovia, Biddle, îl anunța pe ministrul de externe polonez Beck că Statele Unite se bazează pe „disponibilitatea poloneză de a crea un motiv de război din chestiunea Danzig”. Și cu astfel de garanții și insistente Polonia face ce i se cere:
1. Sergentul-major Heinrich Julius Rotzoll din Königsberg (astăzi Kaliningrad) din Germania declara : „La mijlocul lunii august, Regimentul 57 de artilerie din Königsberg / Prusia a fost plasat la granița amenințată de polonezi. Noi ne-am instalat la Garnsee, regiunea Neidnburg / Prusia de Est. Bateria mea era poziționată într-un câmp de porumb. În această zonă, munca pe teren devenise de câteva săptămâni un pericol de moarte. Trupe de cavalerie poloneză care prădau și omorau pătrunseseră la aproape șapte kilometri pe teritoriul Prusiei de Est. Asta se întampla deja în iulie 1939. Cât vedeai cu ochii, seara era numai fum și foc. Casele și satele arzânde erau incendiate provocator de trupele poloneze de cavalerie. Oamenii care se adăposteau în aer liber sau vroiau să stingă focul erau măcelăriți.
2. Într-un articol, doamna L. S. din Lübbecke (numit înainte Bromst) scria: „În vara lui 1939, din aprilie până înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, sute, ba nu, mii de familii germane veneau prin mlaștini sau înotând prin lacul Obra în fața ușilor noastre, seara târziu, ca să nu fie văzute, și cerșeau pâine sau lapte pentru bebeluși și lucruri uscate. Întâi nici nu știam ce să spunem, fiindcă nu înțelegeam ce se întâmplă. Spuneau în continuare același lucru: «Ne ascundem de mai multe săptămâni de polonezi, suntem împușcați pur și simplu pe străzi și pe câmpuri, nu mai suntem siguri de viața noastră, polonezii urmăresc toți germanii». «Dar de ce?», întrebam noi. Preoții polonezi vorbesc și instigă la amvoane: «Snopiți-i în bătaie pe germani, oriunde i-ați întâlni. Împușcați-i grămadă, distrugeți întreaga pleavă germană…» Această imigrație a durat toată vara, iar către sfârșit nu mai veneau decât foarte puțini fiindcă granița era strașnic păzită”.
3. Încă din august 1938, în orașele Bromberg, Stopnika și Pless, soldații polonezi au măcelărit 56.000 de civili germani. S-au înregistrat treceri frecvente ale graniței și masacre pe teritoriul german, însă Hitler nu a reacționat. Un om care vroia neapărat un război, așa cum ne învață istoria că ar fi dorit Hitler, ar fi atacat Polonia de la prima trecere a graniței de către soldații polonezi. Însă Hitler știa că i se întinde o capcană. Drept pentru care a semnat pe ascuns un tratat de neagresiune cu Uniunea Sovietică, așa-numitul Pact Molotov-Ribbentrop. În prealabil încheiase un tratat cu Italia lui Mussolini pe 22 mai. Neștiind de înțelegerea germano-sovietică, polonezii au continuat masacrele în rândul populației germane.
4. În Bromberg au răstignit pe ușile bisericilor femei, bărbați și copii cu capetele în jos, apoi i-au spintecat. Soldații polonezi și-au fotografiat victimele, trimițând pozele lui Hitler. Fotografii ale celori uciși cu bestialitate precum și ale gropilor comune descoperite de germani, însoțite de vaste materiale documentare, au fost publicate în numărul 3 din 1940 al Cărții Albe Germane. Nici până în ziua de astăzi nu a fost contestat vreun document prezentat acolo. Abia după acest teribil masacru Germania a atacat Polonia pe 1 septembrie 1939.
Ce s-a întâmplat mai departe, se știe. Hitler până la urmă, după ce și-a asigurat spatele, și a fost sigur de el, a răspuns provocărilor. Polonia a fost sfâșiată, împărțită între nemți și ruși, iar englezii și americanii au stat cu mâinile în sân. Nu vreau să îl scot pe Hitler nevinovat, nu știu dacă ar fi atacat Polonia neprovocat, dar știu că istoria ne-a fost prezentată trunchiat și nu pot să nu mă întreb de ce. Și nu pot să mai cad în aceeași greșeală la nesfârșit, nu vreau să mă mai las manipulat și nu mai pot înghiți tot ce mi se bagă pe gât.
Iată ce declara în Pravda din 29 noiembrie 1939 despre începutul războiului, chiar Stalin, care nu poate fi învinuit că nu cunoștea situația și nici că ar fi avut un interes să mintă:
„1. Nu Germania a atacat Franța și Anglia, ci Franța și Anglia au atacat Germania, asumându-și astfel responsabilitatea pentru acest război.
2. După izbucnirea ostilităților, Germania le-a făcut Franței și Angliei propuneri de pace, iar Uniunea Sovietică a susținut public inițiativele germane, pentru că ea considera, și mai consideră și acum, că un sfârșit rapid ar ușura radical situația tuturor țărilor și popoarelor.
3. Cercurile dominatoare ale Franței și Angliei au respins categoric propunerile de pace ale Germaniei și strădaniile Uniunii Sovietice sosite după imediatul sfârșit al războiului. Acestea sunt faptele.”
Iată alte minciuni pe care nu vreau să le mai înghit și de care puțină lume știe:
1. Americanii și rușii au obținut 4000 de mărturii că omorârea polonezilor la Katyn a fost opera germanilor și astfel au condamnat 7 militari germani învinuiți pentru acel masacru produs totuși de ruși, așa cum a fost recunoscut mai târziu. Deci daca au fost inventate 4000 de mărturii pentru a condamna 7 ofițeri germani de fapte pe care nu le-au comis, ce alte orori, si ”greșeli” mai ascunde procesul de la Nurrenberg, în afara de maltratarea și schingiuirea celor condamnați pentru a își ”recunoaște ” faptele?
2. Câți evrei au murit în lagărele de exterminare și pe ce se bazează aceste date? Practic nu au fost făcute publice documente care să dovedească sau să ateste o cifră. Cifra de 6 milioane care este vehiculată, vine de la mărturia lui Adolf Eichman, fost ofițer SS care a făcut această mărturisire, la fel cum au făcut cei 4000 de martori ai masacrului de la Katlyn sau mulți din cei condamnați, prin tortură și cazne. Barbara Kulaszka în cartea ei, ”Au murit într-adevăr șase milioane?” spune :„Accesul la documente era limitat de către Înțelegerile de la Bonn în 1955 pentru foștii persecutați sau succesorii lor legali, pe baza faptului că erau documente legate de persoane individuale și deci nedeschise pentru public. Cuvintele folosite de Înțelegerile de la Bonn erau că arhivele erau «evaluabile doar de foștii persecutați sau de succesorii lor legali. Cu alte cuvinte, doar evreii au acces la acele date, iar cercetătorii și istoricii germani nu. De ce? Ce este ascuns în acele documente? Cumva faptul că numărul evreilor uciși în Al Doilea Război Mondial este mult mai mic decât șase milioane și că Holocaustul este dacă nu inventat, cel puțin exagerat, pentru a justifica cererile, pretențiile și actele agresive ale Israelului? Să nu uităm noi românii că și la Timișoara s-a vehiculat o cifră de 60000 de morți pentru a justifica asasinarea lui Ceaușescu și cererea de intervenție a trupelor ruse, cerere anulată din fericire de generalul Gușe adevăratul salvator al românilor, care a plătit cu viața pentru opoziția sa.
3. În plus încă nu s-a dovedit cu probe că se făcea săpun din oameni în lagărele de exterminare, totul se sprijină pe mărturiile…. evreilor, ca și folosirea gazului Zicklon B la gazarea oamenilor. Există probe că acesta era folosit la dezinfectarea hainelor, în rest.. mărturii obținute sub tortură sau ale celor interesați să exagereze. Dovada? Totul a fost.. ”planificat” așa cum a fost planificat și”măcel ul celor 60000 la Timișoara”
4. Cifra de 6 milioane de evrei uciși de nemți, apare încă din 1917 în America, din timpul primului Război Mondial, undeva prin New York. În 1917, guvernatorul statului New York, Martin H. Glynn, crea isterie generală prin afirmația că germanii „exterminaseră milioane de evrei”.
5. Numărul din 31 octombrie 1919 al ziarului The American Hebrew („Evreul american”) prezenta un articol semnat de Glynn, intitulat The Crucifixion of Jews Must Stop! („Crucificarea evreilor trebuie să înceteze!”), în care se spunea că șase milioane de evrei de peste Ocean sunt uciși în România, Polonia și Ucraina, într-un „holocaust amenințător”.Cifra 6 se pare că e cifra preferată pentru minciuni.
6. Tot 6 milioane de evrei cădeau și în Rusia declarați tot de propaganda iudeo-americană: 1906, un articol susținea că în Rusia au fost exterminați în masă șase milioane de evrei. Ziarul New York Times din 20 iulie 1921 anunța că șase milioane de evrei sunt în pericolul de a fi masacrați în Rusia. Vedem așadar că se vorbea despre Holocaust și cei șase milioane de evrei uciși cu ceva timp înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial. Evreii au ținut să se victimizeze și într-un articol din New York Times de pe 31 mai 1936, iar această victimizare a evreilor nu este una recentă, ci se pare că a existat dintotdeauna.
7. Totul a început cu opresiunea la care au fost supuși în Egipt nu ? Pentru asta, în sfârșit Egiptul plătește. Așa cum a fost distrus și jefuit Bagdadul de ” trupele eliberatoare” care au ”salvat!” zeci de dovezi și relicve istorice, la fel se va întâmpla și cu Egiptul care arde sub focul”democrației” care nu se va instaura niciodată pentru că este o ”democrație” impusă unei lumi de o altă lume, unei religii de către o altă religie. Evreii susțin că au fost înrobiți de egipteni pe vremea lui Moise, apoi de babilonieni, masacrați de asirieni, greci și romani. Nimeni nu a scăpat neînvinuit dacă nu a făcut ce au vrut ei, ”poporul ales” Dar hai să facem un mic calcul matematic, pentru că matematica nu minte:
• Talmudul, susține că în secolul al II-lea, Imperiul Roman a masacrat 64 de milioane de evrei;
• Însă în acea perioadă Pământul avea 190 de milioane de locuitori. Deci jumătate din populația globului erau evrei pentru că o treime a fost masacrată și totuși au mai rămas destui ca să se prăsească, după cum susține Talmudul. Unde trăiau și cine avea evidența lor, dacă nu exista un stat Evreu ?
• Dacă în 1906 existau la nivel mondial 10.6 milioane de evrei, rușii au ucis șase milioane de evrei, în România, Ucraina și Polonia au fost omorâți încă șase milioane, iar germanii încă șase, rezultă că evreii ori apar 10 dacă omori unul, ca Hydra, ori se înmulțesc prin Copy-paste ori au un rezervor secret pentru că în 1939 după 3 holocausturi succesive, erau 16.5 milioane;
• Arhivele de la Auschwitz care au fost luate de ruși, conțin datele exacte cu privire la numărul evreilor care au fost aduși acolo nici până astăzi nu au fost făcute publice, pentru a fi cercetate de istorici sau de către publicul larg. În septembrie 1989 totuși, rușii au publicat registrele deceselor de la Auschwitz, din care rezultă că acolo au murit 75.000 de persoane, dintre care jumătate din cauze firești (bătrânețe, boli, accidente de muncă). Victime ale execuțiilor au fost mai puțin de 40.000 de evrei, adică de o sută de ori mai puțini decât se vehiculează de propaganda Holocaustului.
Întrebare: Dacă după ”masacre” de milioane de evrei numărul acestora crește, atunci de ce se plâng, că doar ei se înmulțesc prin masacrare după cum se vede. Și de ce nu au reușit să se înmulțească la fel de rapid și după război, ținând cont că în prezent se găsesc în toată lumea doar 13,5 milioane de evrei deci mai puțini decât la sfârșitul lui 1939? Nu le priește pacea? Ei se înmulțesc numai prin Holocaust, numai în războaie?Păi în cazul acesta nu e de mirare că sunt în război cu toți vecinii, că provoacă pe oricine și caută războiul ca măgarul umbra.
Există un singur răspuns: minciuna, manipularea. De ce cifra 6 apare mereu? Nu știu dar și steaua lui David are tot 6 colțuri.
Ce se întâmplă acum ? A fost descoperit un alt dușman o altă națiune care amenință ”poporul ales”, motiv pentru un nou Război Mondial la care toate ”democrațiile” din lume vor fi invitate și se vor simți ”onorate” să participe cu jertfe de sânge.
Pe data de 6 mai Israelul a efectuat un atac aerian în apropiere de Damasc, care a vizat arme iraniene ”destinate” mişcării şiite libaneze Hezbollah. Armata israeliană a vizat trei obiective militare la vest de Damasc.
Pe 5 Iulie Israelul, în cooperare cu Statele Unite, se află la originea raidurilor care au vizat rachete depozitate în portul sirian Latakia, atacurile fiind lansate de pe un submarin militar israelian.”
Au fost mai multe astfel de provocări și vor continua așa cum au continuat și cele ale Polonezilor și evreilor în al doilea război mondial până ce Germania a răspuns fiind declarată agresor.
La sfârșitul lui acestui nou război, toate țările participante vor ieși secătuite, slăbite, sărace, împuținate ca număr. Cine va câștiga și va cere daune, pretinzând un nou Holocaust? Eu nu spun, ghiciți.
Și acum un mic test . Citiți textul de mai jos și spuneți cui aparține:
„Rasa noastră este Rasa Stăpânitoare. Suntem Zei divini pe această planetă. Suntem diferiți de celelalte rase inferioare, precum acestea sunt diferite de insecte. De fapt, în comparație cu rasa noastră, celelalte rase sunt excremente umane. Destinul nostru este de a conduce rasele inferioare. Regatul nostru pe pământ va fi condus de liderii noștri cu mână de fier. Masele ne vor linge picioarele și ne vor servi ca sclavi.”
Nu e Hitler, nu e Stalin, este un citat din Menachem Begin, prim-ministru al Israelului între 1977-1983.
Stimați cititori, ne apropiem de Al Treilea Război Mondial. Aveți grijă la manipulare. Istoria se repetă mai ales pentru cei care nu vor să învețe din ea.
Informaţii preluate de pe blogul:
http://secretelezeilor.wordpress.com/2012/09/08/hitler-mesia-sau-antihrist/
Vi-l recomand, este un blog excelent, articole interesante, documentate, pertinente.
Istoria așa cum nu o știm – cum încep războaiele mondiale
Vinovăția poloneză pentru declanșarea Războiului al II-ea Mondial se cuvine a fi bine știută și înțeleasă de toată lume! Aăa cim terbuie înțeleasă și colaborarea cu KGB a așa zișilor disidenți polonezi în frunte ce Lech Walessa
Felicitări autorului !
Polonia mustea de evrei.
Si cu noi si cu austriecii ce au avut nemtii de ne-au ocupat ?
Informatia despre masacrele de la Bromberg pare cam senzationalista si seamana foarte mult cu ce publica site-ul asa zis revizionist si ciudat de anti-catolic avand in vedere ca e in aceeasi barca cu francezii revizionisti care sint traditionalisti catolici
http://www.wintersonnenwende.com
bazat pe cartea lui Edwin Erich Dwinger – Moarte in Polonia.
Site-ul asta mentioneaza chiar pe prima pagina despre „masacrul” germanilor in Banat. Despre masacrul germanilor in Sudetenland ei dau cartea profesorului evreu Berthold Rubin – War Deutschland allein schuld: Der Weg zum Zweiten Weltkrieg.
Alte site-uri spun ca au fost evrei civili si evrei din NKVD care i-au atacat pe nemti sub protectia trupelor poloneze:
http://historyimages.blogspot.com/2009/09/one-reason-why-hitler-attacked-poland.html
Culmea ironiei, wikipedia are un articol echilibrat in care mentioneaza cartea lui Jochen Bohler din 2006 – Auftakt zum Vernichtungskrieg: Die Wehrmacht in Polen 1939 in care se spune ca investigatia din 2004 a concluzionat ca cei care au tras primii asupra trupelor poloneze au fost civili germani si membri ai Abwehr-ului.
Bravo evreilor cinstiti, se pare ca n-au disparut de tot. De astfel de evrei avem nevoie (la fel si in cazul romanilor si ungurilor), nu de escroci de teapa lui „Wiesel”.
Apropo, intrebare retorica… daca „Wiesel” este un escroc, atunci cum sunt si Aurel Vainer, Radu Ioanid samd, din aceeasi gasca ?
este clar ca buna ziua ca elie wiesel minte cu nerusinara incercand sa puna mana pe un porcoi de bani.ii doresc insucces.gm
Daca se dovedeste adevarata povestea, putem considera ca a inceput procesul demascarii uneia din cele mai mari escrocherii din istorie.
Mecanismul „de neinteles” prin care evreimea decenta camufleaza mafia holocaustica este, cel mai probabil, o forma oarecare (probabil legala) de cointeresare materiala. Este marketing.
Mai de graba cred ca e un Simbol al evreimii, eu n-am vazut niciodata vreun evreu care sa aiba rusine. Poate numai din fatarnicie o au. Pedagogul nu degeaba intreba de mai multe ori pe elevii din clasa: Cine-i porcul si magarul care nu stie respectul?
Tare de tot cu ‘nea Elie Wiesel!
Astia pina NU mint, pina NU fura ceva nu pot trai; NU pot respira!
Sint exact ca orice paraziti care cauta un corp sanatos pentru a se alimenta din el!
Cind ii prinzi la furat sau cu alte sarlatanii te fac antisemit! Nu-ti vine sa-ti faci cruce de asa „alesi ai Domnului”? Sau sa scuipi si sa zici: ptiu Drace!
De ce NU stau dracului impreuna! Pai NU stau ca intre ei se fura mai greu si nici nu prea au ce sa fure…
Ce tot discutati de sopirla asta?! O baragladina ordinara! Mai dati-l dracului!Sau trimiteti-l la tac’su Iliescu sa-i povesteasca iar de Holocaustul ala in care au murit 60000 de evrei. Ca atitia au murit! Ceilalti, adica rusii ,tziganii ,romanii, francezii,si alte nationalitati nu conteaza!Din punctul meu de vedere domnul Nevastuica poate sa se duca dracului!
Wiesel a mintit, a mintit, a mintit !
Izrael are de ce să se mândrească pentru contribuţia naţiunii evreieşti la valorile umaniste, culturale sau ştiinţifice, mondiale.
Din păcate, au şi ei jigodiile lor, tot aşa cum România le are pe ale sale.
Istoria nu iartă.
Adevărul nu moare.
Să vedem cum se vor spăla de ruşinea cu care se acoperă prin nedelimitarea de crimele de orice fel pe care le comit reprezentanţii lor.
Noi ne asumăm ţiganii şi leprele care ne fac de ruşine peste tot în lume prin comportamentul antisocial.
Dar nu am auzit ca un cetăţean român să fure „Nobel Prize” şi să nu fie prins,….. cel mai hoţ dintre demnitari, Ponta, este dezavuat şi va ajunge unde îi este locul, nu pentru că aşa îi doresc, ci pentru că este în tradiţia şi specificul românesc.
Voi?
Da, această solidaritat a evreilor serioși cu leprele evreiești este lucrul care te derutează cel mai mult! E de neînțeles pentru un român! Pentru restul omenirii! Nici la țigani nu o găsești
Cauza este ca din ceea ce fura la nivel planetar Mafia Jidaneasca le imparte MICI firimituri si la ceilalti „evrei”!
Folosind o parte – cit de mica – din marele furt mondial, toate comunitatile de evrei care primesc bunuri – si se bucura de aceste bunuri – sint de fapt parte la furtul mondial! PUNCT!