G
179 aprobate
gert.frau@yahoo.com
89.136.113.152
.
Setidava este plasată greșit la Kalisz, în centrul Poloniei, o foarte veche escală a Romanilor pe ”drumul ambrei” (Traseul Chihlimbarului) spre Marea Baltică. Avea și geto-dacii un interes comercial în tranzitul ambrei spre sud, fiind unul din mărfurile tranzacționate cu lumea greco-romană. La români îi spunea „piatra soarelui” sau „piatra sărăciei” și se găsea la curbura Carpaților. I.Boamfă propune un posibil „drum al chihlimbarului” din secolele II-IV care trece prin nordul Nistrului pe partea orientală a Carpaților (Moldova de azi) prin Wlodava (*Volohodava), Mlodava, Voscodavci și prob.Vidava. El crede că s-au păstrat termenul dava până în sec.XII-XIII la o comunitate locală de români (bolohovenii/volohovenii), eu nu cred, deși aș vrea să fie adevărat. Bănuies că se gândea că v intervocalic s-ar fi păstrat prin slavi, așa cum /gl/ și lj se păstrează la românii din Carpații nordici tot cu ajutorul slavilor.. sau poate e o urmă de arhaism; în părți din Hunedoara se mai păstra l’ prin sec.XVIII.
https://paganelis.files.wordpress.com/2009/04/limba-romana-ante-an-1000-refacut.jpg?w=768
Ar fi interesant să avem *Șetidava pe ”drumul ambrei” (greu de pronunțat și urât acest ”chihlimbar”), dar eu mă gândeam că Dacii nu trec mai sus de nordul Carpaților slovaco-polonezi și apără trecătorile prin care s-au revărsat nenumărate invazii. Are sens să fi controlat și traficul profitabil cu ambră de pe partea central europeană spre Romani, luându-l din mâinile Boilor din Cehia (bohemia) din timpul r[zboaielor purtate de Buirebistas contra Boilor și Tauriscilor, dar și cel estic spre Greci pe care-l controlau din preistorie. Un conglomerat celtic a existat în vechea Silezie și în Slovacia.
https://en.wikipedia.org/wiki/Amber_Road
În irlandeză sét cu s palatalizat și vocală lungă înseamnă ”cale, drum”, însă genitivul este ”séta” (nu *séit, cum mă așteptam eu să fie), în caz că se gândea cineva la un celto-dacic Setidava.
https://en.wiktionary.org/wiki/s%C3%A9t#Etymology_1
Sl. *šętati cuprinde o vocală nazală ę cf. etimonului său *sentati, iar irl. are un coradical velș hint, hynt (curs, drum; expediție, călătorie) cf. unui Proto-Britonic *hɨnt. În antichitate era cu siguranță *senti (Gabro-senti ”drumul caprelor”). Interesant este și vechiul irl. sétig (soție), derivat semantic din sensul ”companion” = ”tovarăș de drum, însoțitoare” sau brit.hentez ”vecin”.
E posibil ca în unele dialectele tracice nordice (și sudice) să fi început eliminarea progresivă a cons.nazale. Vezi rom.mânz, comparat cu alb.mëz și tracicul mezenai ”călăreț” sau ”cal, armăsar”, brână (brâu), brânz (colier”, cf. ”brânz de smaragd”) și alb.brez ”curea, brâu”, dial. brenzë f.”bandaj, panglică”.
Mai demult voiam să aflu dacă nu avem un cuvânt dacic pentru ambră. Dosoftei preia bruștin din pol. bursztyn sau rut. burštýn, cf. germ. bornstên sau bernstein, barnstēn, care se traduce ”piatră arzândă”, coradical cu eng.brimstone (pucioasă, sulf) și nordicul brennisteinn (idem.). Vezi și Brenner Pass, pe unde trecea drumul acela.
Lit.gẽntaras, gentãras (ambră) cred că ar putea fi un indiciu al dacismului neatestat. Are un sufix de agent, dar tema nu se știe sigur ce înseamnă. L-au comparat cu vb.ginti a apăra (inițial cu sensul ”a lovi” IE*gʷʰen-) pentru că se consideră că te apără de boli. Eu am crezut că-i coradical cu lat.bitūmen (cf. IE *gʷétu ”rășină”), ca succinum, sūcinum (ambră) din sūcus. Adică *gʷétu + *-taro-, -tãro- (IE *-tḗr?) sau *-aras/* -ãras. Curioasă vocala lungă și sufixul în sine. Dacă este un sufix!
Mai găsisem un sens de ”(stră)lucitor” pentru un radical *gent- sau *gint-, dar nu-mi amintesc exact.
https://en.wiktionary.org/wiki/gintaras
https://etimologija.baltnexus.lt/?w=gint%C3%A3ras
Un alt anonim de pe ”interrete” (=internet), Roderick, propunea ca reg.ghișor ”piatră-roșie” (*glaesiolus) după lat.glaesum, glaesī ”chihlimbar” (*ǵʰel- “to shine, shimmer, glow”) să fi numit această materie semi-prețioasă. Dacă Aestii, un trib baltic vestic, le dă romanilor termenul respectiv, atunci e o infimă posibilitate să fie tracic: *ǵʰl- ar fi dat un tr. *gl. Același radical dă probabil un nume tabuistic al ”sfântului soare” în albaneză, ”diel”.
Bineînețeles că germanii au întâietate pentru glaesum, intrând și ei în comerțul acesta: https://en.wiktionary.org/wiki/Reconstruction:Proto-Germanic/glas%C4%85
Spre Posobeşti, ambra găsită prin albia râurilor avea culoarea aurului, gălbui‐roşiatică” (cf. lui Ion Damian).
gr.ἤλεκτρον • (ḗlektron)
https://en.wiktionary.org/wiki/%E1%BC%A4%CE%BB%CE%B5%CE%BA%CF%84%CF%81%CE%BF%CE%BD
Aprobă
Comenteaza