DONAULAND ?

 

 

 

În ultima vreme pe blogul nostru s-au purtat discuții aprinse pe subiecte legate de relațiile dintre România și Germania. Nu vreau să lungesc aceste discuții, pe care le-am stârnit în mare parte eu, publicând opinii câteva „prea” personale sau implicând cunoștințe dintr-un domeniu mie necunoscut, cum ar fi secretele operațiunilor militare din WW 2.

Cu ani buni în urmă am asistat la discuții între „foști”, alde Petre Țuțea, Simion Ghinea, Antonaru, Nacu, Carandino, discuții care se purtaseră ani de zile la Aiud și se continuau acum, după 1965, în hol la Athenee Pallace. La una din discuții, în chip de concluzie, m-am amestecat și eu în vorbă întrebând: la urma urmelor era mai bine pentru România ca Hitler să fi câștigat războiul?

Părerile stârnite de această întrebare au fost, spre mirarea mea, destul de solidare: nu! Nu este deloc sigur că ar fi fost mai bine! Dimpotrivă, sunt semne că ar fi fost mai rău!…

Am cerut detalii și așa am aflat despre proiectul DONAULAND, proiect germanic, care îl însuflețea în secret pe Hitler și ai săi!

Anume, să facă din Valea Dunării, de la izvoare până la vărsarea în Mare un teritoriu german, un stat al tuturor germanilor din Europa, adunați pentru totdeauna la un loc. Iar ca să încapă toți și să mai rămână loc și pentru creșterea demografică preconizată, toate neamurile ne-germanice, slavi, români și unguri urmau să fie strămutați în vasta stepă rusească, spre a lăsa germanilor un spațiu vital omogen ca geografie: Valea Dunării, cu toți afluenții acesteia! Inclusiv Transilvania și Moldova toată! Moldova lui Ștefan! Nu mai zic de Muntenia, Dobrogea!… Toate ar fi urmat să fie părăsite, mai ceva ca pe vremea lui Aurelian

Se rezolva astfel și problema Transilvaniei: ce să se întâmple cu ea după război? O iau românii toată, o împart cu ungurii? Nici una, nici alta: o luau nemții! Iar ungurii și românii, inclusiv secuii, se duc mai spre Est, în Transnistria cea de până la Bug și chiar dincolo de Bug…

Alte detalii nu au mai fost pomenite. Mie din cap nu mi-a mai ieșit această poveste, iar de câte ori am putut, am încercat s-o verific. Nu de prea multe ori. Ultima oară l-am întrebat deunăzi pe un român, un bun român, trăitor în Germania, dacă e adevărată povestea auzită de la camarazii lui Petre Țuțea, de față cu acesta. Da, aflase și el despre planul DONAULAND. L-am întrebat dacă a găsit vreo confirmare scrisă, în vreun text publicat, cât de cât credibil. Nu, auzise doar, folclor… Repet întrebarea și pentru cititorii acestui blog, unii dintre ei mult mai informați decât mine: există vreo consemnare scrisă privind existența proiectului DONAULAND, descris câteva rânduri mai sus?  O consemnare accesibilă publicului, pusă la dispoziția acestuia?

 

Aviz celor care vor comenta cele de mai sus: eu nu lansez o teorie, o ipoteză, ea există. Circulă, în medii mai mult sau mai puțin restrânse. Eu nu fac decât să întreb dacă onor cititorii acestui blog pot confirma existența acestui proiect în mediile politice germane cele mai înalte. Când a circulat acest proiect? Mai are azi vreo greutate? Mai este luat în seamă de cei care programează viitorul Germaniei, al Europei?

 

Deci nu cer părerea nimănui, ci informații sigure, dacă există. Dacă nu, să fim sănătoși și să trecem mai departe, că avem destule subiecte pe care să le discutăm doar așa, ca să ne aflăm în treabă. Ca până acum!

 

6 noiembrie 2013

 

Ion Coja