carpathia_rex@yahoo.com 78.96.85.127 |
„The Moscow Times” nu este a Rusiei şi face diverse jocuri. Noul Drum al Mătăsii şi alte investiţii chinezeşti au devenit problematice ca viabilitate după izbucnirea conflictului ruso-ucrainean (începând de la redobândirea Crimeei de către Rusia). Pe de altă parte, în ediţia engleză, The Moscow Times (care nu aparţine Rusiei, ci unui olandez) arată că sprijinirea Rusiei de către China în privinţa conflictului cu Occidentul, pe plan strategico-militar, abia urmează: „Președintele Xi Jinping l-a asigurat miercuri pe Vladimir Putin de sprijinul Chinei pentru «suveranitatea și securitatea» Rusiei, ceea ce a determinat Washingtonul să avertizeze Beijingul că riscă să ajungă «pe partea greșită a istoriei». China a refuzat să condamne atacul militar masiv al Moscovei asupra Ucrainei și a fost acuzată că a asigurat acoperire diplomatică Rusiei prin aruncarea sancțiunilor occidentale și vânzările de arme către Kiev. China este «dispusă să continue să ofere sprijin reciproc (Rusie) în chestiuni care privesc interesele esențiale și preocupările majore, cum ar fi suveranitatea și securitatea», a anunțat postul de stat CCTV, potrivit lui Xi, în timpul unei convorbiri cu președintele Putin… Xi a mai lăudat şi «impulsul bun de dezvoltare» în relațiile bilaterale de la începutul anului «în fața tulburărilor și schimbărilor globale». Beijingul a fost dispus să «intensifice coordonarea strategică între cele două țări», a mai spus liderul chinez. https://www.themoscowtimes.com/2022/06/15/china-vows-support-for-russia-drawing-us-ire-a78010 =*= The Moscow Times are un limbaj şi o atitudine pro-ucrainenă şi ostilă Rusiei de multe ori, iar a nu arăta că nu este o publicaţie rusă nu indică obiectivitate, căci numele publicaţiei poate induce uşor în eroare şi manipula publicul. |
Domnule Sorin, vii cu chestii de astea ieftine, sa dai cu praf in ochii cititorilor, sa le jignesti inteligenta cu sfruntari fragrante. Ai scris un comentariu cand ai fost prins cu mata in sac de domnul CDN si ai scris asa:
“In alta ordine de idei, sunt de acord ca putem verifica (si e indicat sa se faca asta) o stire spre a vedea daca este confirmata de catre mai multe surse.
Se pare ca sunt astfel de multiple confirmari, e vorba, de pilda, si de RIA Novosti, agentie de presa de stat, foarte pro-Kremlin.
https://ria.ru/20220725/investitsii-1804691949.html
Am avut rabdarea, cunoscand marfa globalista si am tradus eu textul indicat din Isvestia, unde se arata ca in prima jumatate a anului 2022 Rusia nu a primit deloc bani din investitia la OBOR, dar se mai arata in text ca Lavrov a propus ca Initiativa OBOR sa fie conjugate cu Initiativa EAEU.
Nu se spune nicaaieri ca fondurile au fost taiate definitiv sau temporar, doar ca nu s-au alocat inca fondurile. Cauzele pot fi multiple, dar nici decum cum intreptretati dumneavoastra, ca rusilor le este frica de investitiile toxice ale Chinei.
Le-a primit pana acum fara frica, iar Lavrov a cerut chiar combinarea celor doua Initiative si implicit a fondurilor lor.
Deci domnule Sorin lasativa de meserie, la nivelul dumneavoastra precar de a distorsiona faptele cu forta si fara creativitate nu ai sa reusesti sa convingi nici un cititor al blogului, lasa-i pe evrei ei sunt meseriasi de peste 2000 de ani.
RUSIA NU A PRIMI INVESTIȚII DIN CHINA
– pentru „O centură, un drum”
De Ilya Pitalev
BEIJING, 25 iulie – RIA Novosti. Rusia în prima jumătate a anului 2022 nu a primit finanțare și investiții din China prin inițiativa One Belt, One Road, potrivit unui raport al Green Finance & Development Center (GFDC) de la Universitatea Fudan din Shanghai.
„Principalul destinatar al investițiilor chineze a fost Arabia Saudită, în timp ce o serie de țări nu au avut participare chineză în prima jumătate a anului 2022, inclusiv Rusia, Sri Lanka și Egipt”, se arată în raport.
Documentul notează că în multe țări, inclusiv Rusia și Egipt, investițiile și finanțarea prin proiectele inițiativei One Belt, One Road au scăzut cu 100% față de prima jumătate a anului 2021.
Autorii raportului au mai calculat că finanțarea și investițiile în cadrul proiectelor One Belt, One Road în prima jumătate a anului 2022 au rămas scăzute, la 28,4 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2021 această cifră a fost de 29,6 miliarde de dolari.
Ministerul chinez de Externe se opune denigrării Inițiativei Belt and Road
În același timp, din 2013, când președintele chinez Xi Jinping a anunțat lansarea inițiativei, volumul participării sale financiare la diferite proiecte din țările participante a ajuns la 932 de miliarde de dolari.
În prima jumătate a anului 2022, finanțarea și investițiile Chinei au fost distribuite între 42 de țări ale inițiativei, 15 țări primind investiții, iar în 35 de țări, China a participat la construcția infrastructurii. Primul loc în ceea ce privește volumul de construcție în prima jumătate a anului a fost ocupat de Filipine, China a investit aproximativ 3,3 miliarde de dolari, urmată de Serbia și Irak – 1,9 miliarde de dolari și, respectiv, 1,5 miliarde de dolari.
Arabia Saudită a fost cel mai mare beneficiar al investițiilor chineze de aproximativ 5,5 miliarde de dolari în ianuarie-iunie, urmată de Republica Democrată Congo și Indonezia.
Cu toate acestea, se raportează că, în prima jumătate a anului 2022, niciun proiect de cărbune nu a primit finanțare și investiții din China în cadrul Inițiativei Belt and Road. Proiectele de petrol și gaze din țările participante la inițiativă au reprezentat aproximativ 80% din investițiile străine ale Chinei în energie și 66% din contractele de construcție din China, în timp ce finanțarea proiectelor de energie verde a scăzut cu 22%, până la aproximativ 3 miliarde de dolari.
LAVROV a vorbit despre conjugarea dintre EAEU și inițiativa One Belt, One Road
Cea mai semnificativă creștere a investițiilor și finanțării pentru proiectele One Belt, One Road la 300% a fost înregistrată în sectorul tehnologiei.
„One Belt, One Road” este inițiativa internațională a Chinei de a îmbunătăți și de a crea noi coridoare comerciale și de transport care conectează mai mult de 60 de țări din Asia Centrală, Europa și Africa, care este concepută pentru a promova dezvoltarea relațiilor comerciale dintre acestea și China.
Ideea formării „Centurii economice a Drumului Mătăsii” a fost prezentată de liderul Republicii Populare Chineze, Xi Jinping, și a fost exprimată pentru prima dată în timpul discursului său de la Astana, ca parte a vizitei sale de stat în Kazahstan, în septembrie 2013.
Xi Jinping a declarat anul trecut că proiectele Inițiativei Belt and Road vor scoate 7,6 milioane de oameni din întreaga lume din sărăcia extremă până în 2030.
Sursa: https://ria.ru/20220725/investitsii-1804691949.html
O „alianţă” Rusia şi China se cristalizează acum doar
din cauza Occidentului, şi va exista doar din cauza lui
–
Dar de ce trebuie să aibă sau să se pregătească China şi Rusia de proiecte economice comune, cum pretind trolii pro-occidentali (pro SUA) că ar fi respectabil sau necesar colaborării lor, când se pregătesc mai degrabă de escaladarea războiului cu SUA / Occidentul. Conform unor estimări destul de pertinente, conflictul Rusia NATO cu conotaţii militare (precum teatrul de război ucrainean) nu se va încheia mai devreme de 10 ani, chiar dacă vor fi şi perioade de acalmie, iar proiecte chinezeşti precum noul Drum al Mătăsii via Ucraina şi Rusia sunt date peste cap de război.
Alimentând şi incitând Kievul de peste 20 de ani împotriva Rusiei până s-a ajuns la război, SUA este cea care a blocat astfel asemenea proiecte ruso-chinezeşti, dar mai ales cele ucraineano-chinezeşti şi chiar europeano-chinezeşti.
Noul Drum al Mătasii (zis OBOR, de la „One Belt, One Road“) urma să asigure o legătură rutieră la cel mai înalt standard între China şi Europa, trecând şi prin estul României, urcând prin Republica Moldova până în Ucraina şi mai sus în Rusia, luându-o de mai sus de Moscova la vest şi ajungând până la Rotterdam.
https://www.dw.com/en/chinas-new-silk-road-faces-resistance-from-india-partners/a-44056399
O variantă fără România, Moldova, Ucraina şi Rusia a noului Drum al Mătăsii făcut de China s-ar contura pe sub România, prin Bulgaria (tranzitată oricum, în toate variantele via Turcia), Serbia, Ungaria etc.
https://en.wikipedia.org/wiki/File:China_Belt_Road_Initiative_Landkarte_Projekte_2018.jpg
*
În 2012, Ucraina şi China semnaseră un contract în valoare de 28 de miliarde de dolari ca Ucraina să furnizeze produse agricole Chinei la schimb pe îngrăşăminte şi maşini agricole, iar în 2015, Ucraina a depăşit SUA ca furnizor numărul unu de porumb pentru China. În decembrie 2013, în timpul vizitei fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici în China, s-au încheiat acorduri şi un memorandum privind construcţia unui nou terminal de mare adâncime în Crimeea şi reconstrucţia terminalului de pescuit maritim din Sevastopol. Crimeea „ucraineană“ urma să devină un mare centru de tranzit, iar China urma să investească 13 miliarde de dolari aici. Drumul Mătasii / OBOR urma să treacă mai pe sus, pe unde se desfăşoară în 2022 războiul care s-a preconizat de când a izbucnit „Revoluţia Maidan“ anti-rusească de la Kiev din 2014, butonată de CIA, Casa Albă şi de păpuşarul George Soros plus alţi evrei, urmată de anexarea Crimeei de către Rusia, care a pus capăt acestor planuri pentru mult timp şi ar fi „suspendat interesul pentru noul Drum al Mătăsii“ prin sau pe lângă Ucraina.
Încă din 2016, analiştii şi-au pus întrebarea care ar fi motivul real din spatele conflictului devastator ce se născuse între ucraineni şi ruşi, publicaţia americană The Diplomat spunând că, „în timp ce multe ţări ar dori să facă parte din traseul Drumului Mătăsii, China are un interes strategic în Ucraina“. Una din concluziile publicaţiei era că manevrele din umbră şi războaiele ar avea legătura şi cu fabuloasa sumă de 1 trilion de dolari pe care vrea să o investească China în acest drum.
( https://thediplomat.com/2016/03/why-china-is-interested-in-ukraine/ – iniţial australiană, publicaţia The Diplomat îşi are sediile la Tokyo şi Washington, fiind asociată cu Center for Strategic and International Studies, la rândul lui condus de familia evreiască Prytzker din SUA, cu origini în Rusia, care ar fi supus-o „pogromurilor“)
*
Cine investeşte într-o zonă de război? Mai bine în gazoducte.
Dacă Donald Trump vedea ca fiind toxic capitalul chinezesc şi colaborarea economică a trusturilor americane cu China, de ce nu ar şti şi ruşii asta şi ar fi mai atenţi? Căci investiţiile chinezeşti prin lume arată de multe ori ca o preluare.
Iar o „alianţă” cu adevărat puternică între Rusia şi China nu va exista decât dacă Occidentul nu-şi opreşte expansiunea şi ambiţiile hegemonice globale. Cum tot Occidentul a determinat astfel şi colaborarea dintre Rusia şi Iran.
Acum Rusia şi China doar se „sprijină“. Dar păpuşarii Occidentului nu vor să dea înapoi, căci ei nu suferă niciodată cu adevărat când îşi aplică planurile. Pentru ei este ca un joc totul şi vor să câştige neapărat. Jocul le-a acaparat permanent minţile şi trăiesc numai în el şi numai pentru el. Se hrănesc cu el şi îşi zic think-tank-eri. „Visul american” este acum doar al lor, transformat în altceva, dar nu mai ies din această stare onirică.
Aceşti duşmani comuni, păpuşarii thinktankeri din SUA, vor uni cu adevărat Rusia şi China, împotriva lor, nu dragostea dintre ele, care nu prea are alte motive să existe în mod natural. Americanul obişnuit, europeanul obişnuit şi rusul obişnuit ar avea mai multe în comun decât diferenţe. Natural ei ar fi trebuit să fie uniţi în faţa expansiunii asiatice, dar SUA a ales acum peste o jumătate de secol să ajute economic China ca să slăbească Rusia. Doar din acest motiv a ajuns China mare şi puternică economic azi, căci a primit degeaba sprijinul tehnologic american, administraţia SUA crezând că subminează astfel Rusia sovietică.
Acum China e prea mare, iar SUA e un stat care e pradă datoriei sistemice şi a „investiţiilor străine“ şi nu mai există decât graţie tiparniţei de bani şi a terorii militare pe care o mai poate impune. Dar ar face faţă unei Chine care s-ar pune cu adevărat pe picior de război, cum pare că se pregăteşte acum, şi care s-ar uni şi cu alţii?
*
Pe trolii propagandişti de low level nu-i interesează decât acele ştiri care pot ştirbi din imaginea Rusiei pentru ca românii să nu gândească altfel decât cum vor stăpânii lor şi finalmente România să meargă la război pentru SUA (ceea ce face de prin anii ’90), care stă în spatele crizei militare dintre Ucraina şi Rusia. Dar nu ştirbeşte cu nimic din imaginea Rusiei sau din colaborarea ei cu China, faptul că nu e penetrată economic de investiţiile chinezeşti, cum vor să arate analiştii înregimentaţi.
Rusia nu se vrea o colonie economică a Chinei, ca alţii. Rusia ar putea chiar să nu-şi dorească asemenea investiţii, căci e binecunoscut că capitalul chinezesc poate fi chiar toxic, cum s-a văzut în Serbia şi chiar şi în SUA (fapt acuzat chiar de Trump).
*
La aşa vremuri de război se investeşte în gazoducte iar China ajută Rusia, financiar şi economic, mai ales prin aceste noi gazoducte.
Căci petrolul se plăteşte într-un fel sau altul.
Iar China plăteşte Rusia pentru petrol.
În decembrie 2019 Rusia îşi punea la treabă primul său gazoduct spre China, Beijingul devenind astfel un partener strategic pentru Moscova.
Iar în iulie 2022, Rusia a luat acordul Mongoliei că pe teritoriul ei să treacă al doilea ei gazoduct care duce în China, numit „Power of Siberia 2“ (Puterea Siberiei 2), urmând ca gazele naturale din Siberia, care erau furnizate Europei să fie date Chinei, care avea oricum mare nevoie de ele.
Potrivit Bloomberg, conducerea Gazprom anticipează că Beijingul va deveni clientul principal al companiei energetice ruse în următorii ani.
https://www.bloomberg.com/news/articles/2022-06-16/gazprom-capitalizes-on-gas-squeeze-hurting-europe-ceo-says#xj4y7vzkg
*
România, Bulgaria şi alte state lucrează şi ele de mai mulţi ani la nişte gazoducte prin care să fie vărsate gazele lichefiate americane şi israeliene ce ajung la Marea Mediterană, şi pe care să le ducem cândva până în Ucraina, dar acestea vor fi de cel puţin 5 ori mai scumpe decât cele ruseşti.
Ministrul Energiei, „hoţul“ Virgil Popescu, a fost în aprilie 2022 în „vizită de lucru“ în Israel şi a aranjat cu evreii ca România să cumpere şi de la ei, nu numai de la americani, gaz natural lichefiat.
https://www.incorectpolitic.com/ministrul-energiei-virgil-popescu-hotul-care-serveste-israelul/
In alta ordine de idei, sunt de acord ca putem verifica (si e indicat sa se faca asta) o stire spre a vedea daca este confirmata de catre mai multe surse.
Se pare ca sunt astfel de multiple confirmari, e vorba, de pilda, si de RIA Novosti, agentie de presa de stat, foarte pro-Kremlin.
https://ria.ru/20220725/investitsii-1804691949.html
Nu mai bag traducere, este la baza acelasi lucru.
Gasesc totusi acceptabila explicatia ca anumite tipuri de investitii pot deveni problematice pe timp de razboi, sa zicem ca e si cazul de fata, nu este insa sub nici o forma valabil pentru toate golurile din colaborare (finantati din partea bancilor, sistemele de plati sau refuzul furnizarii pieselor de schimb).
Raman insa, dupa cum am mentionat in cealalta postare, interesat sa aud de exemple concrete, tangibile, de colaborare, care trec de nivelul unor simple declaratii diplomatice.
Apropo:
„Noul Drum al Mătăsii şi alte investiţii chinezeşti au devenit problematice ca viabilitate după izbucnirea conflictului ruso-ucrainean (începând de la redobândirea Crimeei de către Rusia).”
De ce consideri ca au devenit problematice incepand cu Crimeea? Ar fi de inteles acum, dar de ce in precedentii 8 ani, cand alte investitii (inclusiv, sau mai ales vestice) functionau bine-mersi in Rusia?
„Președintele Xi Jinping l-a asigurat miercuri pe Vladimir Putin de sprijinul Chinei pentru «suveranitatea și securitatea» Rusiei,”
Asta e un fel de n-ar mai fi. E ca si cum, stiu eu, UE ar „garanta” securitatea si suveranitatea SUA. Nimeni nu invadeaza Rusia, asa ca e doar o fraza de complezenta.
Tot aud de cooperarea ruso-chineza, dar am vazut doar retrageri ale chinezilor din Rusia: AIIB, NDB, UnionPay, Sinopec, gaz si petrol doar cu discount, piese de schimb pentru avioane nu, reducerea accentuata a exporturilor de masini samd. Iar daca The Moscow Times nu place, celelalte sunt confirmate de TASS (le-am citat la vremea cand am vorbit de subiectele astea. Aa, si ce am mai auzit, e ca ambasadorul Chinei in SUA ar fi spus ca declaratiile de la inceputul anului referitoare la „prietenia fara limite” au fost inexact intelese.
„“This is a misunderstanding of China-Russia relations,” he said. “China-Russia relationship is not an alliance.” ”
Dar, CD, daca poti face o lista scurta (4-5 exemple) de proiecte comune, concrete, in curs de realizare, intre China si Rusia din martie incoace, ascult. Deci nu declaratii, nu vorbe…proiecte concrete comune.
DEBUNKING:
SCRISOARE DESCHISĂ
adresată Președintelui României, domnul Klaus Werner Johannis și Primului-ministru, domnul Nicolae Ciucă, în legătură cu sărbătorirea la Budapesta a zilei de 4 august
Prin aplicarea principiului reciprocității în relațiile cu Ungaria și după participarea unui număr însemnat de unguri la manifestările naționaliste și șovine de la Șumuleu Ciuc și Băile Tușnad, Președintele României, Guvernul Ciucă, majoritatea parlamentarilor și un număr mare de patrioți români au șansa de a fi prezenți la Budapesta, în ziua de 4 august a.c., pentru a sărbători eliberarea poporului maghiar de regimul comunist al evreului ungur Bella Kun instalat și finanțat de la Moscova de comuniștii evrei ruși conduși de Vladimir Ilici Lenin.
După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, Ungaria s-a aliat cu Rusia și a pornit un război împotriva României Mari cu scopul de a ocupa Ardealul. În câteva luni, Armata Română a câștigat războiul și la 4 august 1919 a ocupat Budapesta. Pentru a-i salva de la foame pe locuitorii din capitala Ungariei, zilnic, Armata Română a trimis la Budapesta, din rezervele de stat ale României Mari, câte 60 de vagoane cu grâu și 30 de vagoane cu cartofi.
La solicitarea Marilor Puteri participante la Primul Război Mondial, Armata Română a eliberat teritoriul Ungariei, dar a lăsat ca la Budapesta să fluture drapelul roșu, galben și albastru moștenit de unguri și arborat de circa 900 de ani în cetatea Getică Buda, de la care se trage numele capitalei.
Autoritățile Statului Român, împreună cu cele ale Ungariei au ocazia și obligația să organizeze la Budapesta o mare adunare populară românească pentru a sărbători marea victorie, cu multiple semnificații, din ziua istorică de 4 august 1919.
Dr.Gheorghe Funar
Președintele Partidului România Noastră
Cluj-Napoca,
26 iulie 2022
Il felicitam si -i multumim caci ii apreciem ochiul sau ager si lucid, la justa lui valoare!
Cea mai meritorie !