Un comentariu de peste Ocean al dlui IOAN ISPAS
O precizare: Churchill a așeptat momentul în care ambasadorul SUA Harimann a ieșit, pentru a scrie pe șervețel 90% influență sovietică în România. Churchill era un admirator a lui Stalin și a vrut cu acest prilej să se ridice la nivelul lui, adică să trateze de la egal la egal cu Stalin peste capul americanilor.
Că economia românească a fost distrusă prin intermediul cozilor de topor este o axiomă care nu mai trebuie demonstrată.
Cunosc un caz concret, Combinatul Petrochimic Solventul Timișoara care n-a putut fi distrus până când președintele Constantinescu, în 1997, n-a asmuțit poliția și justiția împotriva conducătorilor lui ( după principiul biblic alungă păstorul și turma se va risipi) pe motiv că s-ar fi încălcat embargoul cu Iugoslavia, ceea ce s-a dovedit neadevărat după o luptă de șase ani în justiție.
Între timp combinatul a fost vândut și utilajele sale au fost tăiate bucată cu bucată de către o firmă a soțului lui Rita Mureșan, un apropiat a lui Tăriceanu , și vândute ca fier vechi. Așa s-a adeverit prorocirea lui Petre Roman, fiul lui Walter Roman ( fost Neulander, luptător în Spania împotriva creștinismului, personaj important în nomenclatura comunistă din România), făcută în 1990, că ” industria românească este un morman de fier vechi”.
Nota Redacției: Distrugerea României a căpătat un „avânt nestăvilit” pe vremea lui Emil Constantinescu. S-a cam uitat acest detaliu. Invităm pe cei ce cunosc mai multe despre implicarea personală a netrebnicului să posteze pe acest site. Eu voi veni cu detalii despre implicarea numitului Emil Constantinescu în dispariția Băncii DACIA FELIX și în legiferarea vînzării către străini a pământului!
hai totusi sa nu dam vina numai pe straini. cati dintre romanii pe care i-ati intalnit sau ii cunoasteti sunt cu adevarat patrioti? va spun eu, foarte putini! din gura, toti sunt patrioti dar cand vine vorba de actiune concreta de zi cu zi, lucrurile nu mai stau deloc asa. eu ma consider mai patriot decat toti gargaragii si stiti de ce? fiindca atunci cand sunt intr-un magazin, ma uit sa cumpar produse romanesti, sa ajut tribul meu. chiar daca de multe ori sunt ceva mai scumpe, incaltaminte, imbracaminte, mancare, etc. asta e patriotismul adevarat, sa-ti pui si banii acolo unde iti este vorba, vorba englezului.
Când vor fi trasi la raspundere cei responsabili de distrugerea economiei românesti
Iliescu, Constantinescu, Basescu, Iohannis . . . un regim criminal, format din alogeni si instalat prin lovitura de stat. Un regim condus din exterior de Banca Mondiala si FMI.
Ziarul de Iași din 3 februarie 2000
Programul PSAL II va prevedea privatizarea integrala a sectorului bancar
Privatizarea integrala a sectorului bancar va fi unul din obiectivele
majore ale noului program de imprumut cu Banca Mondiala – PSAL II,
proces care va implica si Casa de Economii si Consemnatiuni.
„CEC nu va fi scutit de includerea in procesul de privatizare”, a
afirmat, miercuri, Traian Basescu, ministrul Transporturilor, la Clubul
Presei Economice.
Programul PSAL II va include conditia de finalizare
a procesului de privatizare de la Banca Agricola si BCR si inceperea
procesului de privatizare la CEC.
„In nici un caz CEC nu va fi privatizat de azi in opt luni, dar BCR si
Banca Agricola da!”, a spus Basescu, care este coordonatorul Romaniei
pentru PSAL .
El a afirmat ca privatizarea tuturor bancilor de stat este singura
solutie de a scoate sistemul bancar din criza si de a evita implicarea
in continuare a politicului in activitatea bancilor.
„A ne agata de un fals patriotism ca pierdem bancile este complet gresit”, a apreciat ministrul Transporturilor.
Implementarea programului PSAL II va incepe inainte de a finalizarea
acordului PSAL cu Banca Mondiala, astfel incit pina la alegeri, inainte
de intrarea in vigoare PSAL II, preconizata pentru 1 iunie, principalele
conditii sa fie deja indeplinite, a precizat Basescu.
Programul PSAL va fi indeplinit de partea romana in totalitate in
urmatoarele doua saptamini, inainte de termenul fixat cu Banca Mondiala,
respectiv luna martie.
Basescu a spus ca finalizarea PSAL cu succes a crescut credibilitatea
Romaniei in ochii Bancii Mondiale. „Acum Banca Mondiala a devenit un
suporter al nostru in relatia cu FMI”, a sustinut ministrul
Transporturilor.
Matricea programului PSAL II va mai contine conditii in domeniul
imbunatatirii mediului de afaceri, dezvoltarea pietei monetare si de
capital, dezvoltarea institutionala a bancilor, finalizarea procesului
de privatizare pentru cele 64 de societati din PSAL I si inceperea
privatizarii companiilor nationale din subordinea ministerelor si a
regiilor autonome, reforma administratiei publice. Basescu a precizat ca
PSAL II va avea o componenta sociala pentru someri si categoriile cele
mai sarace, reforma sistemului de pensii si imbunatatirea politicilor de
reducere a saraciei.
Desi Romania a indeplinit conditiile din PSAL si din programul pentru
agricultura ASAL, nu va putea primi restul transelor aferente acestor
acorduri pina cind FMI nu va aproba prelungirea acordului stand-by, care
inseamna un gir pentru programul economic al Guvernului. „In momentul
de fata, in afara FMI nu exista nici o alta institutie cunoscuta si
acceptata de toata lumea care analizeaza situatia macroeconomica a unei
tari. Fara acest diagnostic, finantarile nu sint posibile”, a spus
Traian Basescu.
http://searchnewsglobal.wordpress.com/2014/05/01/basescu-inca-din-1999-se-ocupa-de-privatizari-si-disponibilizari/
Pana mai ieri Latrina 3 spunea boilor care o cred ca toate nenorocirile le-a facut Basescu. Se cautau motive care de care mai ridicole de a-i pune in sarcina inclusiv revolutia si mineriadele. Nici Iliescu nu mai era carpa kgb-ista, nici punctul 8 de la Timisoara nu mai era de acceptat si Doamne fereste sa zica cineva ceva de-alde astea la adresa Tapului. Desi traisera ca si mine etapa, hipnotizatii lui Gadea, se faceau ca atunci se trezisera si n-au vazut, n-au auzit decat ce spunea Gadea pentru cei 23 mii euro pe luna primiti in mana de la Varan. E, iata inca un OM adevarat care vine – cam tarziu, dupa parerea mea – dar macar vine, sa spuna ceea ce de fapt trebuia sa stim toti – ca nu eram dusi dracului in Siberia sa nu stim si sa nu vedem – daca nu ne lua si nu ne sucea gadele, unora mintea. Si nu numai mintea ci si omenia, obrazul. Pe cand a ajuns Basescu la paine si cutit ceva cu adevarat important – combinate metalurgice, siderurgice, utilaje grele, petro-chimice, rafinarii, BCR, Petrom SA, Romtelecom, Brasovul cu tot ce presupunea acesta de la cele din aer pana la cele de sub pamant, din munti, etc – nu mai era de smenuit. Erau deja manarite. De cine ? Cum de cine ? De inaintasii lui si de boborul care se uita ca curca-n lemne si nu avea nici o reactie de parca nu de munca lui, a poporului pe trei generatii inapoi era vorba. Se bucura ca fura si el o roaba de caramizi, un geam, etc.De ce tacea boborul ? Pentru ca baietii destepti ii aruncau asa la scarba si boborului cate o ciosvarta, ba cate un oscior, prin pensii, salarii minime, ajutoare din ce in ce mai multe, etc. Pe acele cadouri vinovate, pe acele sticle colorate precum conchistadorii pieilor rosii, dete poporul munca lui pe 50 de ani si facura praf si pulbere tara. Ba sa fi avut curajul sa spui ceva ca imediat sareau europenii de pripas si te scoteau antieuropean, nostalgic, comunist, ceausist si tot fel de alte dragalasenii. Am mai trait, copil de scoala primara fiind, etapa cand erai cineva daca spuneai rau de poporul tau si ridicai in slavi marea uniune sovietica si sa scrii negru pe alb ca noi vom cultiva grau Bezostaia din URSS pentru ca ii creste spicul cat vrabia pe langa cel romanesc care daca iei un spic in palma nu te alegi cu mai nimic.Indiferent despre ce erai pus sa faci o compunere trebuia sa scrii jumatate de pagina despre poporul sovietic eliberator. Asa si mai ieri trebuia sa spunem – si mai trebuie inca – despre noi ca suntem cam vai de capul nostru altfel, dar – iata – avem sansa istorica sa fim prieteni cu cine trebuie si astfel ramanem si noi in carti, nu disparem ca ceata.
Raul trebuie smuls din radacina. E deajuns sa citim scrierile politice ale lui Eminescu, pentru a constata de unde ne vine raul, cum de actuinile tradatorilor, strainilor de neamul nostru din vremea lui, aseamana asa de mult cu cele din vremea noastra :
„Cum numim însa pe aceia care zic c-au descoperit o singura doftorie pentru toate boalele din lume, un leac fara gres, care, de esti nebun, te face cu minte, de-ai asurzit, te face s-auzi, în sfârsit, orice-ai avea, pecingine, chelie, ciupituri de varsat, degeratura, perdea la ochi, durere de masele, tot c-o alifie te unge si tot c-un praf te îndoapa?
Pe un asemenea doftor l-am numi sarlatan.
Ce sa zicem acum de doftorii poporului românesc, care la toate neajunsurile noastre tot c-un praf ne îndoapa, care cine stie de ce o fi bun?
Dai-i soseaua rea, încât ti se frânge caru-n drum? Libertate, egalitate si fraternitate si toate vor merge bine. Dar se înmultesc datoriile publice? Libertate, egalitate si fraternitate da oamenilor, si s-or plati. Dai-i scoala rea, da nu stiu profesorii carte, da’ taranul saraceste, dar breslele dau înapoi, dar nu se face grâu, da-i boala de vite?… Libertate, egalitate si fraternitate, si toate or merge bine ca prin minune.
Am aratat, într-un rând, ca aceste prafuri si alifii ale liberalilor le-am luat de ni-i acru sufletul de ele si tot rau.
Or fi bune ele buruienile acestea pentru ceva, dar se vede ca nu pentru ceea ce ne lipseste tocmai noua.
Sa vedem acuma cum au ajuns liberalii la reteta lor, buna pentru toate boalele si pentru nici una. In veacul trecut au fost în tara frantuzeasca taraboi mare pentru ca statul încapuse prin risipa curtii craiesti într-atâtea datorii încât se introdusese monopol pâna si pentru vânzarea grâului. Ajunsese cutitul la os prin multimea darilor si prin tot soiul de greutati pe capul oamenilor, încât nu mai era chip decât sa dai cu parul si, sau sa scapi, sau sa mori, decât sa duci asa viata.
La noi, Voda Stirbei pleaca din domnie lasând 16 milioane în visteria tarii si 3 milioane în cutiile satelor. Nu se potriveste!
In Franta toate darile erau date în antrepriza, si antreprenorii storceau toate clasele societatii, pentru a hrani curtea cu trântorii ei. La noi, darile se strângeau mare parte de-a dreptul, iar Voda era boier cu stare, care traia de pe mosiile lui si nici nu facea vrun lux de-acatarea. Iar nu se potriveste!
In Franta locurile de judecatori si din armata se cumparau cu bani, si dreptatea asemenea, la noi fiecine, dupa câta carte învatase si minte avea, putea sa ajunga alaturi cu coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale tarii. Iar nu se potriveste!
In Franta nemultumirea economica era la culme: caci fiecaruia îi trebuia mai mult decât avea. Luxul si modele istoveau averile cele mai mari. La noi boierul mostenea o blana de samur de [la] strabunu-sau, un sal turcesc de la bunu-sau, un antereu de citarea de la tata-sau, având de gând sa le lase toate si nepotu-sau, ca sa se fuduleasca si el cu dânsele si fiecare avea strânsura pentru iarna si parale albe pentru zile negre; c-un cuvânt fiecare avea mai mult de câtu-i trebuia, caci pe atunci toata tara era conservatoare”. Iar nu se potriveste!
Oare ce facusera mosnegii ca sa merite urgia liberalilor? Ce sa faca? Ia pe cât [î]i ajunsese si pe ei capul. Biserici, manastiri, scoli, spitale, fântâni, poduri, sa li se pomeneasca si lor numele când va creste iarba deasupra lor… si înca una, pe care mai ca era s-o uitam. Multi din ei au scos punga din buzunar si au trimis pe baietii ce li s-au parut mai isteti înlauntru”, ca sa-nvete carte, sa se procopseasca spre fericire neamului. Si-au crescut serpi în sân cu alte cuvinte.
Caci acest tineret s-au fost dus într-o tara bolnava în privirea vietii sociale: Clasele superioare putred de bogate au ajuns acolo la o rafinare de placeri nemaipomenita în alte colturi ale pamântului, producerile sanatoase în literatura si arta facuse loc picanteriilor de tot soiul, în sfârsit orisice era mai cautat decât apa limpede si racoritoare de izvor. Apa cu parfum, apa cu zahar, apa cu migdale, apa cu otrava, tot ce poftesti, numai apa de izvor nu.
Acolo, în loc sa-nvete lucruri folositoare, adica cum se ara si se samana mai cu spor, cum faci pe copii sa priceapa mai bine cartea, cum se lecuieste o durere de stomah, cum se tese pânza si se toarce inul, cum se fac talpe trainice la cizme si alte lucruri folositoare de acest soi, s-au pus aproape toti pe politica, sa afle adica si sa descopere cum se fericesc neamurile si cum se pun la cale tarile, adica au adunat multa învatatura din Figaro”, Petite République FranØaise” si, cu capul gol si punga item, s-au întors rânduri-rânduri în tara, ca sa ne puie la cale. Aceasta tinerime vesela si usoara traieste în România si se trezeste în Franta, traieste într-o tara saraca si au deprins cu toate acestea obiceiurile bogatei clase de mijloc din Franta, are trebuinte de milionar si bani mai putini decât cinstita breasla a ciobotarilor din acele tari. Acest tineret, ce se caracterizeaza prin o rara lipsa de pietate fata cu nestramutata vrednicie a lucrurilor stramosesti, vorbind o pasareasca corupta în locul frumoasei limbi a stramosilor, masurând oamenii si împrejurarile cu capul lor strâmt si dezaprobând tot ce nu încape în cele 75 dramuri de creier cu care i-a-nzestrat rautacioasa natura, acest tineret, zic, a deprins ariile teatrelor de mahala din Paris si, înarmat cu aceasta vasta stiinta, vine la noi cu pretentia de a trece de-a doua zi între deputati, ministri, profesori de universitate, membri la Societatea Academica, si cum se mai cheama acele mii de forme goale cu care se-mbraca bulgarimea de la marginele Dunarii!
Caci cei mai multi din acesti laudati tineri sunt feciori de greci si bulgari asezati în aceasta tara si au urmat întru romanizarea lor urmatorul recept: ia un baiat de bulgar, trimite-l la Paris si rezultatul chemic e un june român”.
Pe la 1840, Eliad batrânul, pe când înca nu se numea Heliade-Radulesco”, adica pe când nu-l ametise înca atmosfera Parizului, scria marelui ban M. Ghica urmatoarele:
Sunt tata de familie, n-am unde sa-mi cresc copiii decât în aceste asezamânte (ale tarii) pentru ca, si de-as avea mijloace a-i creste aiurea, gândul meu nu este ca sa-i cresc straineste si ei apoi sa traiasca româneste; voi sa fac din ei români si trebuie sa stie cele românesti, si legi si obiceiuri. Ticalosi au fost parintii si ticalosi fiii care orbeste s-au crescut pentru alt veac” si pentru alta tara” si au trait apoi în alt veac” si în alta tara”.
In mod mai precis abia se poate arata ce lipseste acelor indivizi pe care geograficeste, si pentru ca ei o spun, îi numim români. Le lipseste simtul istoric”, ei se tin de natia româneasca prin împrejurarea ca s-au nascut pe cutare bucata de pamânt, nu prin limba, obiceiuri sau maniera de a vedea.
Astfel vin patura dupa patura în tara noastra, cu ideile cele mai ciudate, scoase din cafenelele frantuzesti sau din scrierile lui Saint-Simon si alte altor scriitori ce nu erau în toate mintile, iar formele vietii noastre de astazi au iesit din aceste capete sucite care cred ca în lume poate exista adevar absolut si ca ce se potriveste în Franta se potriveste si la noi. Când au sosit la granita, batrânii-i asteptau cu masa-ntinsa si cu lumânari aprinse, habar n-aveau de ce-i asteapta si de ce belea si-au adus pe cap. Bucuria lor ca venise atâtia baieti toba de carte scosi ca din cutie si frumosi nevoie mare!
Dar ce sa vezi? In loc sa le sarute mânile si sa le multumeasca, ei se fac de catre padure si încep cu libertatea, egalitatea, fraternitatea si suveranitatea, încât batrânii-si pierd cu totul calindarul. Parca se pornise morile de pe apa Siretului. Si le povesteau câte în luna si în soare, câti cai verzi pe pereti toti, c-un cuvânt câte prapastii toate. Cum sa nu-i ameteasca? Cap de crestin era acela, unde se mai pomenise atâtea asupra lui? Apoi s-au pus pe iscodit porecle batrânilor. Ba strigoi, ba baccele, ba ciocoi, ba retrograzi, ba câte altele toate, pâna ce au ajuns sa le zica ca nu sunt nici români, ca numai d-lor, care stiu pe Saint-Simon pe de rost, sunt români, iar batrânii sunt alta mâncare. Vorba ceea: nu crede ceea ce vezi cu ochii, crede ceea ce-ti zic eu! Si, cu toate acestea, ei nu fusese decât tocmai numai români.
De aceea, la dreptul vorbind, nici nu pricepeau bine acuzarea ce li se facea. Neam de neamul lor trait în tara, nepricepând alta limba decât cea româneasca, închinându-se în aceasta limba, vorbind cum se vorbeste cu temei si sanatos, ei auzind -tiunile si -tionile, imperatorele, redaptorele, admisibilile si propriamentele, au gândit în gândul lor: De, frate, noi om fi fost prosti. Noi socoteam ca, daca stim ceaslovul si psaltirea, cum se ara gospodareste un ogor, cum se cresc vite si cum se strâng banii, apoi stim multe. Da ia auzi-i, ca nu stim nici macar româneste”. Si, în loc sa ia biciul din cui sa le arate care li-i popa lor, au zis:De, dragii mosului, asa o fi. N-om fi stiind nici româneste… Dar de acuma mult au fost, putin au ramas, si în locul nostru voi veti stapâni lumea si veti orândui-o cum va va placea voua”. Si, luându-si ziua buna de la lume ca de la cel codru verde, s-au strecurat pe rând acolo unde nu le mai zice nimenea ca au fost rai români, mai fericiti decât noi, care am fost meniti sa ajungem zilele acestea de ticalosie, în care tara se înstraineaza pe zi ce merge în gândire si-n avutul ei, si când toti se falesc de a fi români fara a mai fi. Uimitoarea putere a frazelor, împrejurarea ca multi dintre liberali erau chiar copii de-ai lor, care asteptau numai ca ei sa închida ochii pentru ca sa bata la talpi averea mostenita, credinta ca cei ce venise toba de carte ar fi mai folositori tarii decât dânsii, patriotismul lor dintotdeauna încercat si dovedit prin cinci veacuri de când au statut stâlpi acestor tari, i-au facut sa taca molcum si sa se retraga din viata publica fara zgomot, fara opozitie, fara mânie.
I-au tras liberalii pe sfoarã, cum îi trãsese c-un veac si jumãtate înainte fanariotul Mavrocordat. Acest domn siret nu putea pune biruri grele pe tãrani pentru cã erau vecini si peste cisla, care-i ajungea pentru plata dãrii cãtre Poartã, prea putin mai iesea. Ce va fi fost vecinãtatea aceea nu stim bine nici astãzi, dar, tocmai pentru cã n-o stim, ni se pare cã trebuie sã fi fost o mãsurã luatã de Domni, dupã vremi de mare turburare si de invazii, ca sã statorniceascã oamenii, sã nu umble din loc în loc cu bejãnia. De-ar fi fost vrun rãu pe capul oamenilor ne-o spuneau cronicarii, care totdeauna revarsã cuvinte de mânie asupra orânduielelor ce asupreau norodul. Precum liberalii le ziceau boierilor strigoi” si alte celea, asemenea le-au zis si domnul fanariot cã sunt vânzãtori de sclavi, tirani etc. si le-au luat ochii, încât ei s-au adunat si, cu mitropolitul în frunte, au ridicat vecinãtatea si s-au legat cu jurãmânt cã neam de neamul lor n-a mai înfiinta-o. Atât au si asteptat domnul.
Nemaifiind oameni boieresti, erau a nimãruia si de a doua zi le-au pus biruri ce nu le mai avuse niciodatã, biruri pe care apoi le-au încincit si înzecit preste câtiva ani.
Si, ca si la începutul veacului trecut, urmãrile bunei lor credinte au fost cumplite. Bãtrânii aveau gurã de lup si inimã de miel; au venit liberalii cu gura de miel, plinã de cuvinte amãgitoare, dar cu inima de lup. Ce-au fãcut, vom vedea mai pe urmã”.
Articol publicat in ziarul Timpul in 11.dec.1877
Distrugerea României este „opera” politicienilor români care au condus România, după anul 1989, unii dintre ei urmaşi ai iudeo-bolşevicilor cominternişti care au iniţiat, promovat şi adoptat legile aninaţionale de; privatizare şi de restituire a proprietăţilor, legi care au cauzat dezastrul economic şi social actual din România, dezastru nemaiîntâlnit în istorie, când a fost şi încă este posibil ca bunurile proprietate publică să fie jefuite şi mai grav să fie înstrăinate, contrar prevdedrilor constituţiei care la articolul 136 aliniatul (4) prevede expres faptul că; „bunurile proprietate publică sunt inalienabile” – ADICĂ NU SE POT ÎNSTRĂINA.
Consecinţele acestor legi; privatizare şi de restituire a proprietăţilor
sunt; distrugerea industriei metalurgice, a industriei constructoare de maşini, a tuturor industriilor cu capital românesc, lichidarea sistemului bancar cu capital românesc, precum şi restituiri de proprietăţi publice prin furt şi acte false de către mafia imobilară formată ca urmare a aplicării legilor de retrocedare a proprietăţilor.
Un exemplu cunoscut de toţi este faptul că; noi românii dăm anual milioane de euro austriecilor de la OMV pentru faptul că noi scoatem petrol(bun proprietate publică) din pământul României, îl prelucrăm noi în instalaţiile construite şi plătite de români, înainte de anul 1989. Profitul de milioane euro, mare parte din el, plecă în Austria, deoarece cele mai multe acţiuni la OMV le deţine statul austriac prin Österreichische Industrieholding.
Privatizarea Petrom a condus la următoarele consecinţe dezastruoase pentru români; statul român(cetăţenii României), deţinător al petrolului de sub pământ şi al instalaţiilor, incapabil să le administreze, a dat statului austriac, respectiv OMV-ului, toate aceste bunuri proprietate publică, pentru ca acesta să facă profit pe care să-l ducă în Austria, în timp ce românii nu au surse la buget pentru nevoile de; sănătate, învăţământ, administrare, apărare, dezvoltare, etc. Adrian Năstase a semnat contractul de înstrăinare a ptrolului românesc. Victor Ponta primul ministru de azi, nu
ne spune nimic despre acest contract dacă a fost prelungit şi în ce condiţii. Culmea obrăznbiciei, culmea hoţiei, culmea jafului, este faptul că contractele care se referă la înstrăinarea bunurilor proprietate pubilcă, au clauze secrete.
Constituţia ROMÂNIEI la articolul 135 precizează faptul că statul trebuie să asigure protejarea intereselor naţionale in activitatea economică, financiară şi valutară; stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor; exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic; crearea condiţiilor necesare pentu creşterea calităţii vieţii.
Organele procuraturii terbuie să slujească poporul, să ancheteze şi
să trimită în faţa instanţelor de judecată pe toţi cei ce au; iniţiat, promovat şi adoptat acte de înstrăinare a bunurile proprietate publică. Identificarea făptaşilor este uşoară dacă analizăm de exemplu Hotărârea Guvernului României nr. 374/1999, aparută in Monitorul Oficial al României nr. 219/18 mai 1999, pe care Traian Băsescu o contrasemnează. Traian Băsescu conducea un comitet de coordonare a implementării acordurilor de împrumut PSAL şi PIBL. Din comitet mai faceau parte; Valeriu Stoica, Decebal Traian Remes, Radu Berceanu, Alexandru Athanasiu, Mugur Isarescu, Sorin Fodoreanu, Radu Sirbu, Ovidiu Grecea si Costin Borc.
Cetăţenii României au ajuns cei mai săraci din Europa iar unii dintre
europeni, precum austriecii, ne văd ca pe nişte sărăntoci, corupţi şi lipsiţi
de democraţie.
Curtea Constituţională a României trebuie să se sesizeze şi să declare legile; de privatizare; de restituire a proprietăţiilor şi de vânzare a pământurilor către străini, LEGI ANTICONSTITUŢIONALE. anticonstituţionale.
Dacă nu m-am referit în acest material la Emil Constantinescu nu înseamnă că despre acest individ am păreri pozitive. Face parte din politicienii români care au condus România, după anul 1989, unii
dintre ei urmaşi ai iudeo-bolşevicilor cominternişti care au iniţiat,
promovat şi adoptat legile aninaţionale de; privatizare, de restituire
a proprietăţilor şi de înstrăinare a terenurilor agricole, legi care au cauzat dezastrul economic şi social actual din România. In plus ca geolog, cunoscător al domeniului, acest individ nu a făcut nimic pentru a stopa înstrăinarea rezervelor minerale, bunuri proprietate publică.
NU gasiti interesant cu cata insistenta unii comentatori intorc vinovatia catre romani, catre slugile antiromanesti nascute dintre romani si evita cu maiestrie orice referire al atacatori? Daca am sta sa ii ascultam, nu are nici o importanta cine ne ataca, noi doar trebuie sa ne concentram pe colaboratorii atacatorilor. Daca si Stefan la Podul Inalt la 10 ian 1475 s-ar fi concentrat pe tradatori si nu pe armata atacatoare, noi nu am mai fi fost pe aici.
Nimic nu este mai antiromanesc decat sa protejezi atacatorul dirijand vinovatia catre poporul atacat.
Si un detaliu: Emil Constantinescu este evreu iar beneficiarul final al operatiunii Solventul care a finantat preluarea, a incasat vanzarile echipamentelor la fier vechi, a distrus combinatul de fapt, si detine pamantul este un grup evreiesc din Chicago al carui reprezentant in Romania este Hergan Etienne Alexander, evreu nascut in 1946 in Bucuresti la Kiseleff 51, plecat in 1963 in SUA, trimis aici in 1999, oganizator al constructiei magazinelor Auchan in Bucuresti si alte orase si al cladirii din Piata Aviatprilor actual Charles de Gaulles. Dar desigur ca veti gasi dle Ispas un roman care poate fi invinovatit, chiar fortat, de ceea au facut ticalosii astia.
Problema noastra nu este cu cine colaboreaza atactorii ci atactorii insisi. Cum se rezolva un atac, prin blocarea colaborarii interne sau prin opozitie fat de atac?
Stramosii au spus”Ti-a pus gand rau!” si conducera neamului evreiesc a pus gand rau neamului romanesc. Daca le taiem mijloace interne de atac voar cauta altele pana reusesc, indiferent cat timp le va lua. Asa ca impuscarea tradatorilor nu opreste atacul doar il incetineste.
Hahahahhaha!
„We slaughtered the wrong pig”(Am omorat porcul gresit!), a declarat Churchill la sfarsitul razboului mondial, cand a vazut ce fac rusii.
Asta-i cheia victoriei adevarate: sa stii care-i porcul, de la bun inceput!
O replica dintr-un serial drag mie suna asa: „Time…I like time!”