Scriitorul brazilian Fernandes Millor a lansat o dezbatere publică cu tema:<>Raspunsul unuia dintre repondenti i-a sărit în mod special în ochi.”Diferenţa dintre un politician şi un hoţ este că pe primul îl aleg eu, în timp ce al doilea mă alege el pe mine. Am nimerit-o?”.Iar replica lui Millor fu doar: „Stimate domn, sunteţi un geniu.Sunteţi singurul care a reuşit să găsească o diferenţă între cei doi”.
Comentariu: Mai este o deosebire, esențială, între hoț și politician. Hoțul, când ne fură, riscă să fie prins, arestat și condamnat. Politicianul când ne fură nu riscă nimic! (Ion Coja)
Pentru a face o diferenţă între politician şi hoţ mai întâi trebuie să vedem esenţa fiecăruia. Ceva esenţial este valoarea după care se ghidează valoarea centrală după care se ghidează politicianul este puterea. Acum politician poate fi şi cel ce nu preţuieşte puterea. Politicianul pur luptă pentru puterea pură. Politicianul pur trăieşte în orice tip de colectivitate şi formă de organizare socială deoarece el este mulţumit cu un sigur lucru: puterea. Pentru putere ar face aproape orice.
Politicianul impur preţuieşte puterea ca mijloc. Politicanul impur poate folosi puterea ca mijolc în diferite scopuri în funcţie de valorile pe care le preţuieşte. Acum putem trece mai departe la valorile pe care le poate preţui politicianul impur.
Există politicieni impuri economici pentru care bunul material este valoarea supremă. Acesta este omul care va folosi puterea pentru dobândirea de avere pentru că el ştie că majoritatea celorlalte valori le poate obţine prin schimb cu bunurile materiale. Este politicianul specific sistemului capitalist şi cantitativ domină statul actual. Se asociază bine cu hoţul indiferent de de specialitatea hoţiei.
Există politicianul impur social. Acesta este unul din politicienii care nu are ca valore supremă puterea dar foloseşte puterea pentru socializare pentru dezvoltarea unei vieţi sociale bogate considerând că fericirea constă în calitatea vieţii sociale. Ar putea fi un ameliorator de viaţă socială, un reformator sau chiar un revoluţionar după cât îl duce capul.De obicei acest tip de politician are orientare socialistă sau comunistă. Reuşeşte scopurile lui în conjuncturi colective.
Politicianul impur religios este un politician pentru care puterea este o valoare secundă dar pentru care credinţa în Unu este supremă şi aspiră şi acţionează în sensul întegrării spirituale a oamenilor. Acesta dacă are harismă şi de obicei o are poate merge cu acţiunile lui cu procesuld eunificare socială până acolo încât poate teocratiza statul şi poporul.În societatea tipic capitalistă asemenea politicieni nu se pot afirma dar în alte orânduiri ei au succes şi reuşesc să profileze colectivitatea şi statul după credinţa lor.
Politicianul impur estet este acel politician ce foloseşte puterea pentru satisfacţii oarecum egoiste dar cu efecte pozitive ieşite din comun pentru colectivitate dacă i se oferă posibilitatea să se afirme pe direcţia gusturilor lui. Pentru că valoarea supremă în care crede este frumosul el va căuta să realizeze acestă valoare şi în conjuncură politică.
Politicianul impur teoretician este omul care are ca valoare supremă sistemul de cunoştinţe. Ţelul lui nu este să deţină puterea ci să cunoască şi să facă din cunoştinţele sale o operă. Este un gânditor plitic profund pentru care este mai important adevărul decât acţiunea şi foloseşte acţiune a pentru descoperi şi ordona adevăruri din acestă cauză adeseori acţionând paralel cu oamenii utilitarişti ai politicii. Se afirmă în perioade revoluţionare şi este puţin aplicabil în perioade monotone ale vieţii politice. Este om de acţiuni şi experimente majore în care în joc sunt ipoteze şi teze cruciale ce privesc viitorul oamenilor.Politicienilor mediocri le pare a fi idealist sau nebun dar politicienilor revoluţiopnari un asemenea tip politic le este indispensabil. Un asemenea tip de om politic a fost necesar în perioada ascensiunii capitaliste precum şi în perioada revoluţiilor socialiste şi fasciste.
Hoţul este un om mic. Caracteristica lui este parazitismul social realizat pe o inteligenţă psihologică. Este om de pândă şi de pradă. Hoţul aparţine caracterelor economice. El poate trăi pe lângă orice om pe care îl poate parazita. Deci el poate trăi pe lângă politician indiferent de profilul caracterial al politicianului dacă poate fura. Furtul se aplică la valori materiale în primul rând. În fond şi la esenţă hoţul este un om secund care trăieşte în umbra personalităţilor. Hoţul se afirmă în orândurile sociale bazate pe relaţia de proprietate privată deoarece îşi poate legifera deposedarea efectuată de el iar statul într-o asemenea societate devine instrument de forţă în apărarea hoţilor. În această conjunctură hoţul trăieşte în simbioză cu omul puterii, politicianul care îi apără deposedările fie prin forţa pervertită a statului fie prin legiferare necinstită.
Ceea ce este comun hoţului şi politician este că amândoi se bazează pe prostia populară, pe incapacitatea maselor de a controla desfăşurarea de ansamblu a activităţilor unor indivizi şi grupuri. Dacă masele ar avea această capacitate profilul politicianului pur şi profilul hoţului nu ar putea să apară datorită corecţiilor pe care masa ar putea să le facă în conduita posibililor hoţi şi a posbililor politicieni puri.
REFENDUM PENTRU MONARHIE! NU VREM ALEGERI ANTICIPATE SA SCHIMBAM CALUL CU BOUL!
VREM MONARHIE!! TRAIASCA REGELE!
Monumentala
Citat dintr-o scrisorica primita de la finante: ….”Suntem nevoiti sa va returnam declaratia fiscala cu rugamintea sa o revedeti si sa faceti corecturile necesare, deoarece nu putem accepta raspunsul dvs. de la rubrica PERSOANE AFLATE IN INTRETINERE unde ati trecut : Guvernul, Parlamentul, functionarii administratiei locale, judetene si de stat precum si cateva milioane de tigani”