De la Surena

.

Nu este nicio prostie deși bătălia ocupă un loc de cinste în cartea Gafelor militare a lui Reagan. Sunt câteva lucruri care nu s-au spus și anume:
1) Împăratul Iosif al II lea a plecat în campanie bolnav și s-a îmbolnăvit ulterior, ca dealtfel o parte importanta a armatei, de malarie.
2) Husarii au cumpărat băutură de la niște țigani și nu au vrut să o împartă cu infanteristii austrieci
3) Se lăsase noaptea când niște focuri de armă au creat panica la amplificarea panicii au contribuit husarii care au luat-o la fugă, au incendiat niște case ale valahilor, aceștia care au început să strige că vin turcii ceea ce a creat și o mai mare derută. Husarii au ripostat la strigatele Halt! ale austriecilor crezând că sunt Allah. Austriecii au deschis focul.
4) Pierderile au fost de 150 de morți și 1200 de răniți care au fost tratați la Arad.
Regan a preluat de la Hoffinger cifra de 10000 de morți, ziarul condus de Gros a prezentat la scurt timp evenimentele și pierderile.
5) Iosif al II lea a renunțat la campanie și pentru că starea lui de sănătate era critică iar incidentul a avut urmări asupra proviziile armatei, provizii care oricum erau insuficiente.
6) Este greșită ideea că dezastrul s-a datorat faptului că armata era multietnica, armata austriacă a fost întotdeauna multietnica, dar comanda era unică și era în limba germană și uneori franceză.
7) Dezastrul s-a datorat indisciplinei ungurilor, în fapt husarii maghiari erau printre trupele indisciplinați, acesta este și motivul pentru care pierderile au fost cu precădere în rândul maghiarilor.
8) Un atac de noapte creează panică așa s-a întâmplat și în cazul atacului lui Vlad Țepeș
9) Pierderile datorate „focului prietenos” este o realitate în război și este menționat și în alte lupte.
În concluzie este o gafa militară Made in Hungary pe care din motive lezne de înțeles maghiarii o pun în cârca austriecilor.
Honvezii maghiari, tot în vremea lui Iosif al II lea, au procedat la fel în Războiul bavarez sau „Războiul cartofului” 1778-1789 când s-au îmbătat și atacați de țăranii germani au chemat toată armata austriacă în ajutor pentru că îi atacă Regele Frederic cel Mare.
Revenind la Războiul austro-turc din 1788-1791 suprapus peste Războiul ruso-turc 1787-1792 austriecii au reușit să le fure față rușilor conduși de invincibilul Suvorov și să ocupe Bucureștiul și aproape toată Țara Românească. Acest lucru salvând soarta Principatelor de ocupația rusă.
Austriecii su încheiat o pace și datorita morții Împăratului Iosif al II lea, rușii au încheiat anul următor Pacea de la Iași care stabilea granița pe Nistru și anexarea Hanatului Crimeei.
Partea bună a dezastrului de la Caransebeș este că a afectat și mai mult starea de sănătate a Împăratului, astfel era posibil ca Austria să ocupe Serbia și Țara Românească iar Rusia să ocupe Moldova.
Așa cum înfrângerea de la Stanilesti a lui Petru cel Mare poate fi considerată una dintre cele mai benefice pentru români putem considera și Bătălia rachiului una benefică pentru istoria noastră. Alta ar fi fost istoria cu Moldova ocupată de Rusia și Țara Românească de Austria.

.

Nota redacției: Dacă Dimitrie Cantemir și Brâncoveau rămâneau domni și dezvoltau „academiile” de la Cotnari și Snagov? Exista și alternativa asta!