Despre așa zișii ceangăi
Mesaje primite
x
Dumitru Martinas
16:24 (acum 2 ore)
către eu
Va informam ca a fost actualizat site http://www.asrocatolic.ro
Va solicitam sa aveti in vedere informatiile publicate pe acest site, cand veti discuta despre asa-zisii ceangăi din Moldova sau din Oituzul Dobrogean.
Romano-catolicii din Moldova sunt români incomplet maghiarizați plecați din satele lor din Transilvania și stabiliți în Moldova.
Cei mai mulți dintre ei nici măcar un pic maghiarizați.
Majoritatea vorbesc doar românește.
Portul popular, folclorul, dansurile lor, sunt toate românești.
Tradițiile ceangăilor și arhitectura populară sunt toate românești.
Testele ADN sunt cea mai buna dovadă a apartenenței unei persoane la o etnie.
Nu este o surpriză că din testele ADN a rezultat că ceangăii sunt români.
Trageți singur o concluzie verificând siturile specializate pe genetică.
Unele teste au fost făcute de Universitatea din Budapesta. Chiar și ei recunosc acest adevăr.
Link-uri găsiți aici
http://www.asrocatolic.ro/confirmari.htm
Cei care se pretind a fi ceangăi să facă testul ADN.
Vor fi surprinși să afle că sunt români.
Nu există etnia ceangăiască.
Un grup etnic nu poate să apară dintr-o dată, doar pe baza afirmațiilor preotului secui Péter Zöld.
Un grup etnic este alcătuit din persoane care au origine comună, același trecut istoric îndelungat (mii de ani), au aceleași valori culturale, un anumit grad de înrudire, o înfățișarea fizică asemănătoare, o fizionomie tipică, o limbă comună și strămoși comuni.
Un exemplu îl constituie grupul etnic al rromilor – țiganii – care constituie un grup etnic de peste 1000 de ani de când au sosit în Europa, la care se adaugă câteva mii de ani de existență în India.
Romano-catolicii din Moldova nu au un trecut istoric milenar, separat de poporul român, au aceleași valori culturale ca și românii, testele ADN arată că sunt înrudiți cu românii, au înfățișarea asemănătoare cu românii, fizionomia tipică românească, vorbesc limba română, portul popular este românesc, tradițiile lor sunt românești iar folclorul este identic cu cel al românilor ortodocși.
Dacă unii dintre romano-catolici mai folosesc în limbajul lor, cuvinte ungurești, ca urmare a maghiarizării strămoșilor și transmiterea limbajului prin viu grai, nu înseamnă că aceștia sunt unguri.
Acest limbaj (grai) a fost transmis numai verbal, romano-catolicii neștiind să scrie cuvintele ungurești, ei folosind și cuvinte românești în amestec cu cele ungurești.
Acest limbaj este diferit de la o localitate la alta.
Vezi mai multe pe http://www.asrocatolic.ro
*
Nota redacției: Voi publica zilele următoare un text explicativ al întâmplărilor care mă leagă de comunitatea catolicilor din Moldova, impropriu numiți d unii ceangăi”. Mă bucur că numele lui Dumitru Mărtinaș nu este uitat!
ion coja
1.„Dicţionar enciclopedic ilustrat. Dicţionar istoric şi geografic universal”, apărut în 1931:
„Ceangăi, locuitori din mai multe comune din jud. Bacău şi Roman. Maghiari de origine şi catolici, emigraţi probabil prin secolul XIII din Transilvania în Moldova. Ei au avut un episcopat la Bacău înffinţat în vremea lui Alexandru cel Bun (1401). Astăzi bisericile lor ţin de episcopatul din Iaşi.”
(I.A. Candrea, Gheorghe Adamescu – „Dicţionar enciclopedic ilustrat. Dicţionar istoric şi geografic universal”, Bucureşti, Editura Cartea Românească S.A., 1931, pag. 1567)
2. „Fiindcă ungurii au rămas neclintiţi în legea lor papistăşească, şi-au păstrat şi limba ţării lor: dar ei înţeleg cu toţii şi limba moldovenească.”
(Dimitrie Cantemir – “Descrierea Moldovei”, Editura Litera Internaţional, Chişinău, 2001, pag. 171)
3. „Locuitorii judeţului Bacău sunt, cea mai mare parte, Români. Găsim încă, printre sătenii agricultori, şi vechi coloni de origină maghiară, păstrând până acum limba lor şi religiunea catolică. Apoi, ca mai în toate judeţele ţărei, se află, printre locuitorii statornici, Evrei, Armeni şi Ţigani. Populaţiunea română se compune din Moldoveni, băştinaşi ai locului, şi din Mocani, veniţi mai de curând din Ardeal. Fiecare din aceste ramure îşi păstrează caracterele sale etnice, în aşa grad, că sunt sate întregi de sute de familii de Ciangăi, cari nu ştiu încă un cuvânt româneşte, spre exemplu în: Faraoani, Cleja etc.”
(George Ioan Lahovari, „Marele dicţionar geografic al României”, volumul I, Editura Stabilimentului Grafic J. V. Socec, 1898, pag. 178)
4.„Populaţiunea ungurească stabilă în Moldova care se bucură de drepturile cetăţeneşti numără 50-60 000 suflete. Strămoşii Ciangăilor au alcătuit nişte colonii militare, aduse de Coroana ungară în Moldova pentru paza graniţei Regatului şi aşezate chiar pe graniţă, alcătuită de râul Siretiu.”
(Radu Rosetti – “Despre unguri şi episcopiile catolice din Moldova”, Analele Academiei Române, Institutul de Arte Grafice „Carol Göbl”, Bucureşti, 1905, pag. 247)
5.”În regiunile moldoveneşti dintre vechea graniţă cu Ardealul şi Prut se află actualmente peste 200 aşezări, care cuprind o populaţie catolică ungurească ce se poate evalua, cu destulă preciziune, la cifra de 75.000 de suflete.”
(Gheorghe Năstase – “Ungurii din Moldova la 1646 după Codex Bandinus”, Arhivele Basarabiei, 1934, pag. 397-399)
6.„De la o vreme, unii dintre Secui trecură şi peste munţi, în Moldova, unde se aşezară în părţile Bacăului şi Romanului: sunt Ciangăii de astăzi.”
(Constantin Giurescu – “Istoria românilor”, Editura Cugetarea – Georgescu Delafras, Bucureşti, f.a., pag. 131)
7.„Încă din secolul al XIII-lea aflăm pe secui răspândiţi prin partea de jos a Moldovei actuale (Bacău-Putna), în valea Trotuşului. Ei ţineau de Episcopia Catolică a Milcoviei din secolul al XIII-lea, apoi de a Bacăului. Sate secueşti se întâlnesc mai târziu şi pe valea Siretului, răspândite prin ţinuturile Bacău, Roman, Iaşi. Aceşti secui din Moldova sunt cunoscuţi sub numele de „ciangăi”
(Octav George Lecca – „Dicţionar istoric, arheologic şi geografic al României”, Editura „Universul” S. A., 1937, pag. 469)
8.„O varietate etnică a Secuilor formează Ciangăii. Locuiesc mai ales în Moldova, în basinul Trotuşului cu afluenţii săi, în basinul Bistriţei inferioare între Piatra şi Bacău, spre gura Moldovei şi în valea Siretului mijlociu. Îndeosebi sunt două nuclee mai complete în jurul oraşelor Bacău şi Roman.”
(Ion Simionescu – “Ţara noastră”, Fundaţia pentru Literatură şi Artă „Regele Carol II”, 1937, pag. 300)
9.„Secuii au trecut şi dincolo de Carpaţi, formând în Moldova populaţia numită a Ciangăilor.”
(P. P. Panaitescu – “Istoria românilor”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1942, pag. 68)
10.”Aceasta ne face să credem că acei incantatores întâlniţi de Bandinus în Moldova nu erau români ci ciangăi (populaţie maghiară din Carpaţii moldoveneşti).”
(Mircea Eliade – “De la Zalmoxis la Genghis Han”, Editura Humanitas, Bucureşti, 1970, pag. 204)
11.”În Moldova, în doue din cele mai mari şi mai frumoase judeţie, mai cu semă Bacăulu şi Romanulu, locuitorii ţierani, cari suntu mai toţi răzăşi, moşneni şi proprietari mici, vorbesc numai unguresce.”
(Ioan Polescu – articolul de presă “Limba ungurească în Moldova”, “Amicul familiei”, IV. 2. 27., 1880, pag. 127)
12.“Iară până atuncea să ne mângâiem, fraţilor, cu nădejdea şi cu acest vin cam acru din viile ceangăilor, de la ţinutul Bacăului. Iaca, bine trăim noi cu aceşti ceangăi de lege şi limbă străină.”
(Mihail Sadoveanu – “Nicoară Potcoavă”, Editura pentru Literatură, Bucureşti, pag. 40, 1962)
V-am pus textul pe prima pagină a site-ului. Succes!