denitsoc@gmail.com 75.57.36.95 |
Domnule Cristescu P. Radu manifesti o incrancenare crunta pe ideile dumitale si asta face ca raspunsurile la aberatiile aduse la subiect sa fie dure. Din documentatia financiar istorica nu rezulta ca Hitler ar fi vandut obligatii vre-unui stat strain. Si-a facut pana si benzina sintetica din carbunii autohtoni. Asa cum am precizat in comentariu, obligatiile aveau in Germania o circulatie interna, guvernul a platit pe salariati si contractori cu aceste bilete guvernamentale nerecunoscute in afara. Pe Hitler nu-l interesa sa cumpere bunuri din afara (videocasetofoane, televizoare color etc. ca romanii dupa ’89), ci doar pentru plata salariilor si indemnizatiilor germanilor. Odata intrate in circuitul civil ele deveneau un instrument de plata valabil si recunoscut pe piata interna, care a explodat in dezvoltare fara contributia bancilor evreiesti, asa cum arata si doamna Caroline Gunderode, erau instrumente din sudoarea si munca cinstita a germanilor, fara speculatiile si furturile bancare obisnuite. Privitor la rolul obligatiunilor in Romania dovedesti o optica limitata la uitatul pe gaura cheiei, nu poti vedea lucrurile in perspectiva lor evolutiva, istorica. Faptul ca pe plan intern lumea cumpara Obligatii asta a permis Romaniei lui Dej sa plateasca la un curs batjocoritor fata de dolar sume imense ca sa achizitioneze utilaje si scule speciale din occident, in afara achizitiilor uzuale din CAER. Un exemplu il constitue IMS Roman, care infiintat pe la mijlocul anilor ’50, odata cu Laminorul Roman, a folosit tehnologie, rusa , cehoslovaca, democrat-germana dar si suedeza. Direcorul Industriei Locale din Roman a fost intr-o delegatie de achizitii in Suedia de unde i-a adus si lui tata niste nylon adevarat de pescuit. Asa ca indusria a inceput sa ia avant in anii lui Ceausescu, dar baza solida a fost pusa de Dej. Strungurile mamut, imense de la Arad, inventie romaneasca, nu au put fi construite fara scule de mare precizie de la alte unitati industriale romane. Domnule Cristescu, mai deschie usa sa ai si dumneata placerea sa admiri adevarata Lume in toata splendoarea sa grandioasa. Este o invitatie pe care o fac cu toata sinceritatea si buna intentie. |
CAZUALITATILE MILITARE UCRAINIENE SUNT MARI PROBLEME PENTRU BIDEN
– Ucraina a pierdut probabil 100.000 de soldați care nu vor fi înlocuiți cu ușurință în timp ce livrările de arme americane epuizează stocurile și expun găuri de securitate în Asia
De Stephen Bryan
Într-o declarație șocantă care a fost acum retrasă, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris că Ucraina a pierdut 100.000 de soldați și 20.000 de civili în războiul din Ucraina.
Acest lucru este conform comentariilor făcute de șeful statului major comun al SUA, generalul Mark Milley.
Pierderile grele ale Ucrainei sunt un semnal că războiul de facto al Washingtonului cu Rusia este în dificultate. Președintele Joe Biden trebuie să schimbe direcția sau să se confrunte cu o criză de securitate națională care i-ar putea pune capăt președinției.
Ucraina poate părea ca și cum ar fi câștigător. Adevărul este invers, deoarece Ucraina rămâne fără forță de luptă pe care nu o poate înlocui. Pierde prin uzură pe câmpul de luptă și, cu rușii distrugându-i în mod sistematic infrastructura, milioane de ucraineni au fugit în străinătate. Este puțin probabil ca țara să își revină chiar dacă războiul s-ar termina mâine.
Între timp, problemele cu forța de muncă ale Rusiei sunt mai puțin grave. Moscova și-a reînnoit aprovizionarea cu trupe de primă linie printr-un program nepopular de recrutare la domiciliu, care a fost extins acum la teritoriile din Ucraina pe care le ocupă.
Armata proxy a Rusiei, Grupul Wagner, a fost, de asemenea, extinsă semnificativ de la 8.000 în aprilie anul trecut la aproape 40.000 în prezent. Mulți luptători ai Grupului Wagner au fost recrutați din închisorile rusești, iar unii au fost aduși din alte țări, în special din Orientul Mijlociu și Africa.
Ucraineană estimează că numărul victimelor Grupului Wagner este între 800 și 1.000; altii i-au pus la 3.000.
Printre cele mai uimitoare informații care au apărut recent, rapoartele din Polonia spun că aproximativ 1.200 de „voluntari” polonezi au fost uciși în Ucraina. Acestea par să fi fost extrase din armata terestră activă a Poloniei, care constă din trei divizii principale.
Armata poloneză este compusă din 61.200 de soldați și personal de sprijin. Este puțin probabil ca Polonia să angajeze mult mai multe trupe, având în vedere numărul mare de victime și riscul ca Rusia să lovească Polonia ca răzbunare.
Cea mai recentă estimare a forței de luptă a armatei terestre ucrainene este de 198.000 de soldați. Având în vedere ratele alarmant de ridicate ale victimelor, președintele ucrainean Volodimir Zelenski se confruntă cu o criză reală dacă războiul va dura mult mai mult.
Rusia s-a concentrat recent pe distrugerea infrastructurii critice ale Ucrainei și a posturilor de comandă ucrainene și, în egală măsură, pe lichidarea, în măsura posibilului, a armelor de mare valoare ale Ucrainei, în special a sistemelor de rachete de precizie precum HIMARS, unități de apărare aeriană și artileria ucraineană.
Pierderile pe câmpul de luptă din partea ucraineană par să fie în mare parte rezultatul artileriei grele rusești, care este coordonată de drone rusești, majoritatea variante ale Orlan-10.
Rusia a făcut, de asemenea, progrese prin îmbunătățirea comenzii, controlului și conducerii în domeniu. Rușii s-au retras strategic de la Herson pentru a păstra forța de luptă și pentru a organiza poziții defensive mai bune.
Majoritatea luptelor grele par acum să aibă loc în și în jurul lui Bakhmut, unde trupele ruse și locale par să facă progrese lente, dar constante.
Această bătălie distruge rezervele ucrainene și a costat Ucrainei cantități mari de muniție care nu poate fi înlocuită cu ușurință.
Europenii au precizat că resursele lor s-au redus la un nivel critic și că continuarea aprovizionării Ucrainei ar putea să nu mai fie posibilă.
SUA se confruntă, de asemenea, cu o magazie goala, mai ales în ceea ce privește sistemele de înaltă tehnologie precum HIMARS, armele antitanc precum Javelin și MANPADS inclusiv Stinger.
De asemenea, SUA nu mai dispune de muniție convențională, inclusiv obuze de 155 mm. Mai rău, golirea stocurilor vitale de război a întârziat livrările de provizii către Taiwan și a creat oportunități de atac pentru China în cazul în care ar alege să lovească Taiwan.
Taiwanul nu primește HIMARS, sau artilerie cu rază lungă de acțiune, sau chiar avioane F-16V, a căror fabricație a fost întârziată în mod ciudat de câțiva ani. Într-un exercițiu recent în Japonia, pușcașii marini americani au zburat cu un HIMARS, dar nu l-au tras din cauza lipsei de rachete.
Republicanii au câștigat controlul asupra Camerei Reprezentanților SUA la alegerile intermediare din 2022. Liderul Kevin McCarthy va avea mâinile pline să rezolve cerințele unei facțiuni de extremă dreapta condusă de Georgiana Marjorie Taylor Greene, care critică dur cheltuielile de război din Ucraina.
La un moment dat, Congresul poate începe să pună întrebări precum de ce administrația a riscat securitatea SUA pentru Ucraina. Este foarte clar că Congresul SUA nu poate continua să voteze pentru arme în valoare de miliarde de dolari pentru Ucraina, atunci când SUA însăși nu au arme și nu își pot susține interesele vitale în altă parte.
Concluzia în Ucraina este că Zelensky ar putea fi incapabil nici să-și susțină și să-și umple materialele de război, nici să-și compenseze trupele pierdute. În timp ce guvernul ucrainean a cenzurat în mod activ informațiile de război (ceea ce nu este deloc surprinzător; von der Leyen este cea mai recentă victimă), este clar că lațul se strânge.
Între timp, degradarea infrastructurii critice a Ucrainei poate alimenta un exod și mai mare din țară, deoarece oamenii caută căldură și adăpost, iar tinerii ocolesc și ei proiectul.
Rusia, așa cum se știe până acum, are și ea probleme serioase atât în recrutarea și pregătirea soldaților, cât și în capacitatea sa de a înlocui armele. Dar Rusia are, de asemenea, stocuri uriașe de război pe care le-a achiziționat înainte de căderea Uniunii Sovietice, iar acum le aduce pe unele dintre ele în războiul din Ucraina.
Chiar și așa, încă nu pare să existe o mișcare internă anti-război cu suficientă credibilitate pentru a-i determina pe liderii ruși să se retragă. Rusia va rămâne în război pe tot parcursul iernii și poate mai mult timp, bănuind că poate fractura NATO și poate umili Statele Unite – care este adevăratul obiectiv al Rusiei acum.
La Washington, președintele Biden beneficiază, cel puțin deocamdată, de a arăta că este un lider puternic care poate „lupta lupta bună”, deși folosind ucrainenii ca pe unelte. Dar, pe măsură ce iarna cade asupra Europei, cu o criză energetică care se profilează și cu probleme financiare grave, lui Biden îi este greu să se simtă confortabil cu riscul ca, într-o zi strălucitoare, întreaga întreprindere să se prăbușească și să ardă.
Biden vrea să candideze din nou la președinte în 2024 și crede că poate câștiga în același mod în care a câștigat în 2020. Dar s-ar putea să nu fie cazul dacă războiul său merge cu burta în sus, dacă Europa se mișcă în altă direcție sau dacă apar probleme reale în Asia, concentrat pe Taiwan sau chiar pe Coreea.
Biden nu poate supraviețui unei crize despre cine a pierdut Europa, cine a pierdut Taiwanul sau cine a pierdut Coreea. Pentru a fi credibil și a rămâne în funcție, Biden trebuie să schimbe direcția cu privire la Ucraina și securitate, și cat mai curând.
AVIZ:
Stephen Bryen este cercetător senior la Centrul pentru Politică de Securitate și Institutul Yorktown. Urmărește-l pe Twitter la @stevebryen
Sursa: https://asiatimes.com/2022/12/ukrainian-military-casualties-are-big-trouble-for-biden
Traducerea: CD
Okay. Am inteles si multumesc.