CD
1.026 aprobate

denitsoc@gmail.com
75.57.36.95
Domnule Cristescu P. Radu manifesti o incrancenare crunta pe ideile dumitale si asta face ca raspunsurile la aberatiile aduse la subiect sa fie dure.
Din documentatia financiar istorica nu rezulta ca Hitler ar fi vandut obligatii vre-unui stat strain.
Si-a facut pana si benzina sintetica din carbunii autohtoni. Asa cum am precizat in comentariu, obligatiile aveau in Germania o circulatie interna, guvernul a platit pe salariati si contractori cu aceste bilete guvernamentale nerecunoscute in afara. Pe Hitler nu-l interesa sa cumpere bunuri din afara (videocasetofoane, televizoare color etc. ca romanii dupa ’89), ci doar pentru plata salariilor si indemnizatiilor germanilor. Odata intrate in circuitul civil ele deveneau un instrument de plata valabil si recunoscut pe piata interna, care a explodat in dezvoltare fara contributia bancilor evreiesti, asa cum arata si doamna Caroline Gunderode, erau instrumente din sudoarea si munca cinstita a germanilor, fara speculatiile si furturile bancare obisnuite.
Privitor la rolul obligatiunilor in Romania dovedesti o optica limitata la uitatul pe gaura cheiei, nu poti vedea lucrurile in perspectiva lor evolutiva, istorica. Faptul ca pe plan intern lumea cumpara Obligatii asta a permis Romaniei lui Dej sa plateasca la un curs batjocoritor fata de dolar sume imense ca sa achizitioneze utilaje si scule speciale din occident, in afara achizitiilor uzuale din CAER.
Un exemplu il constitue IMS Roman, care infiintat pe la mijlocul anilor ’50, odata cu Laminorul Roman, a folosit tehnologie, rusa , cehoslovaca, democrat-germana dar si suedeza.
Direcorul Industriei Locale din Roman a fost intr-o delegatie de achizitii in Suedia de unde i-a adus si lui tata niste nylon adevarat de pescuit.
Asa ca indusria a inceput sa ia avant in anii lui Ceausescu, dar baza solida a fost pusa de Dej.
Strungurile mamut, imense de la Arad, inventie romaneasca, nu au put fi construite fara scule de mare precizie de la alte unitati industriale romane.
Domnule Cristescu, mai deschie usa sa ai si dumneata placerea sa admiri adevarata Lume in toata splendoarea sa grandioasa.
Este o invitatie pe care o fac cu toata sinceritatea si buna intentie.