Debandadă în Europa
Postat la: 22.07.2022 | Scris de: ZIUA NEWS
Dar, mai mult decât atât, Mişcarea 5 Stele, Lega lui Matteo Salvini şi Forza Italia a lui Silvio Berlusconi (86 de ani), împreună cu majoritatea italienilor l-au acuzat pe Draghi de prea mare aliniere la sancţiunile economice împotriva Rusiei (Italia importă din Rusia 40% din gazul care îi este necesar) dictate de Washington şi de Bruxelles, de NATO. În plus, Lega, Forza Italia la guvernare şi Fratelli d’Italia din opoziţie, toate partide de dreapta, sunt foarte interesate de noi alegeri.
Tehnocratul Mario Draghi (a condus Banca Centrală Europeană opt ani, Banca Italiei, a fost director la Banca Mondială şi vicepreşedinte al Goldman Sachs Europa), lipsit de viziune politică şi istorică, nu a fost capabil să-şi depăşească umbra de birocrat disciplinat, ignorând spaimele italienilor pentru iarna viitoare. Italia riscă şi ea să rămână fără gazul ieftin rusesc, la fel ca Germania. S-au anunţat alegeri anticipate, cu şapte luni înainte de termen, pe 25 septembrie.
Pe Mario Draghi l-a adus la putere UE, cu PNRR-ul. Acum se vede clar că marile sume promise de Bruxelles ţărilor UE au fost gândite pentru a păstra controlul, stabilitatea şi unitatea UE. O imitaţie a unor programe americane lansate deja de Administraţia Joe Biden. Mario Draghi, premierul impus de Bruxelles, a crezut că suma promisă Italiei (206 miliarde de euro), cea mai mare, îi ţine loc de partid şi de vot popular. Tehnocratul îngust s-a înşelat şi a fost trimis la pensie.
Cine va mai cădea după Boris Johnson şi Mario Draghi ? Sunt bine plasaţi pe tobogan Mark Rutte în Olanda, Olaf Scholz în Germania, Pedro Sánchez în Spania. Iar la iarnă, prin înlănţuirea inextricabilă a crizelor şi falimentelor, francezii au şi ei o şansă să-l „degajeze” pe Emmanuel Macron, cel impus de Davos, de oligarhii francezi şi de Finanţa mondială.
Deocamdată, în România, Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, PSD şi PNL sunt stabili şi stabile ca un mormânt politic în marmură neagră. Aflată şi ea la guvernare, doar UDMR se mai agită din când în când. UDMR e mai legată de politica Budapestei decât de cea (inexistentă) a Bucureştiului. Asociaţia (partidul) maghiarilor a fost chiar atacată „curajos” de PSD pentru că serveşte, alături de Viktor Orbán, interese ruseşti.
UE a anunţat, sinucigaş, a şaptea rundă de sancţiuni economice şi politice împotriva Rusiei, printre care interzicerea la vânzare a aurului rus, deşi SUA au ridicat câteva sancţiuni legate de comercializarea produselor alimentare, a grâului, a îngrăşămintelor chimice şi a materialului sanitar. Va răspunde până la urmă Rusia cu tăierea completă a gazului furnizat Europei aflată în mare nevoie?
Italia se apropie de faliment, pe modelul Greciei de acum 10 ani. Datoria Italiei e de aproape 3 000 de miliarde de dolari, adică 150% din PIB. Banca Centrală Europeană a ridicat joi rata dobânzii (care era negativă) cu 0,50%, după 11 ani, aducând astfel dobânda la zero. Rata negativă a fost menţinută pe cheltuiala celor care au făcut economii, prin inflaţie. Întârziind prea mult ridicarea ratei şi lupta (imposibilă) cu inflaţia, gestul actual nu va face decât să grăbească intrarea în recesiune a întregii Zone Euro. România nu face încă parte din Zona Euro şi are încă norocul de a avea o monedă naţională.
Din sancţiuni în sancţiuni, din provocare în provocare, cu o inflaţie-record în ultimii 40 de ani, Europa se duce la vale. Susţinută entuziast de democraţii şi neoconservatorii de la Casa Albă şi de la Departamentul de Stat. „Fuck the EU !” (Victoria Nuland). Aşa cum se anticipa în urmă cu mai bine de un an, după ce a pierdut 13% din valoare, euro a reuşit să egaleze dolarul. Dar nu se va opri aici. Prăbuşirea monedei europene nu mai poate fi oprită, iar ea poate duce chiar la sfârşitul Uniunii Europene.
Pericolul cel mai mare vine din Germania, care se poate decide să părăsească mai repede, pe modelul Brexit-ului, un euro şi o Uniune în implozie. În acest moment, nimeni nu mai crede într-o Europă germană, ci doar într-o Europă total aservită NATO. În frunte cu Ursula von der Leyen, care apare ca un comisar NATO, deocamdată fără uniformă.
Ţările din Europa de Est, care au integrat NATO după 1997, încep să descopere că istoria lor, diferită de cea a Occidentului, atârnă greu şi contează. Mai bune cunoscătoare ale Rusiei, după zeci de ani de Pact de la Varşovia şi de CAER, ţările est-europene au mari dificultăţi să înţeleagă fanatismul Occidentului împotriva Rusiei. Excepţie fac doar Polonia şi ţările baltice, total aliniate pe înverşunarea lui Boris Johnson.
Deşi aparent marginalizat, proiectul politic al lui Viktor Orbán e împărtăşit cel puţin parţial de mulţi politicieni din Estul Europei. Deocamdată activă doar în culise, ruptura dintre Estul şi Vestul Europei este din ce în ce mai palpabilă şi poate avea consecinţe imprevizibile.
Petru Romoşan
ESTE VESTUL PREGĂTIT PENTRU ICBM-UL GREU “SARMAT” AL RUSIEI?
Pentru a contracara această armă nucleară a apocalipsei, Statele Unite nu ar trebui nici să intre în panică, nici să-și îngroape capul în nisip.[1]
de Mark Schneider
Pe 20 aprilie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat prima lansare de probă completă a noii rachete balistice intercontinentale grele (ICBM) Sarmat, pe care a declarat-o a fi un succes. Putin a transformat anunțul într-un nou tip de amenințare nucleară, care caracterizează lansarea drept „…un apel de trezire pentru cei care încearcă să ne amenințe țara în frenezia retoricii turbate și agresive”. Sarmatul este cea mai periculoasă dintre superarmele nucleare ale lui Putin – dintre care sunt opt la ultimă numărătoare. (Lista superarmelor este un subset al programelor strategice de modernizare a rachetelor nucleare și hipersonice anunțate ale Rusiei și este extinsă în fiecare an în discursul anual al lui Putin privind starea națiunii.)
Sarmat va fi principala armă de contraforță nucleară a Rusiei, cu rolul de a ataca strategia SUA de. descurajare nucleară. Însăși existența acestei arme este o reflectare a eșecului sistemic al Noului Tratat START din 2010 de a limita amenințările nucleare. „Noile tipuri” de ICBM grele au fost interzise prin Tratatul SALT II din 1979 și prin Tratatul START inițial (1991). În combinație cu eliminarea completă a tuturor restricțiilor calitative din Tratatul START inițial (articolul V) și cea mai mare parte a regimului de verificare, Noul Tratat START este paradisul trișorilor și nu stabilește limite reale în privința erupției.[2]
Având în vedere semnificația acestei evoluții, este destul de surprinzător faptul că tot ceea ce a declarat Pentagonul președintelui Joe Biden a fost:
“Rusia a notificat în mod corespunzător Statele Unite în temeiul obligațiilor sale din tratatul Noului START că plănuia să testeze acest ICBM. O astfel de testare este de rutină și nu a fost o surpriză. Nu am considerat testul ca fiind o amenințare pentru Statele Unite sau aliații săi. Departamentul rămâne concentrat pe agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei”
.
Josh Rogan de la Washington Examiner a observat: „Dacă aveți nevoie de un exemplu bun al înclinației administrației Biden de a liniști Rusia, uitați-vă la răspunsul aproape de felicitare al purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, la testarea Rusiei a unei rachete balistice intercontinentale din clasa Sarmat de miercuri”. Este și mai alarmant că o astfel de declarație a fost făcută imediat după finalizarea Evaluării Posturii Nucleare a administrației Biden, care ar fi trebuit să se concentreze tocmai pe acest tip de amenințare nucleară.
În 2018, Putin a declarat că „Sarmatul va fi echipat cu o gamă largă de focoase nucleare puternice, inclusiv hipersonice, și cele mai moderne mijloace de a evita apărarea antirachetă”. Rusia spune că Sarmat poate ataca Statele Unite peste Polul Sud, aparent pentru a exploata limitările în acoperirea radarului de avertizare timpurie din SUA.
Ca parte a anunțului de lansare, generalul colonel Serghei Karakayev, comandantul Forțelor de rachete strategice, a declarat că Sarmat poate transporta mai multe dintre vehiculele de planare hipersonice Avangard. Presa de stat rusă spune că Avangard are un randament de două megatone. Potrivit RT (media de stat rusă), Ministerul rus al Apărării a spus că „…Sarmat va putea transporta până la 20 de focoase de clase de putere mică, medie și înaltă”. Pe baza rapoartelor din presa rusă și occidentală, aceste categorii se pare că echivalează cu 100-150-kt, 350-kt și 800-kt. TASS, principala agenție de știri de stat, a raportat că va transporta „nu mai puțin de 15” focoase.
În decembrie 2019, lui Putin i s-a spus la Ministerul rus al Apărării că Rusia intenționează să desfășoare douăzeci de regimente ale Sarmat până în 2027. Înainte de această dezvăluire, presa rusă a raportat că urmau să fie desfășurate patruzeci și șase de rachete. Când a fost anunțată prima lansare, directorul executiv de atunci al lui Roscosmos (Agenția Spațială Rusă) (și fostul ambasador al NATO și viceprim-ministru) Dmitri Rogozin a spus: „Vom avea 46 de sisteme de luptă strategică Sarmat” și acestea au fost un „cadou”. către NATO.”
(Sublinierea este facuta în original).
Numărul patruzeci și șase echivalează cu numărul raportat de ICBM grele SS-18 operaționale în Rusia înainte de începerea conversiei silozurilor la Sarmat. Dacă numărul este de douăzeci de regimente (120 până la 200 de lansatoare, acest lucru este încă alarmant, deoarece implică o extindere mare a capacității rusești de luptă nucleară. Nu sugerează intenția de a respecta Noul Tratat START sau orice acord ulterior de limitare a armelor. Chiar și patruzeci și șase de Sarmat dislocate nu se potrivesc cu adevărat într-o forță limitată a Noului Tratat START de 1.550 de focoase dislocate.
Chiar și patruzeci și șase de Sarmat sunt suficiente pentru a viza forțele nucleare strategice ale SUA. Douăzeci de regimente însumează între 2.400 și 4.000 de focoase numai în forța Sarmat. Acesta va transporta, de asemenea, vehiculul cu alunecare hipersonică Avangard, dar numărul nu este probabil să fie foarte mare. ICBM Sarmat este aproape sigur exclusiv cu arme nucleare. În timp ce rapoartele rusești anterioare spuneau că Sarmat poate transporta zece-cincisprezece focoase, în lumina afirmației ruse că Sarmat are o greutate de aruncare de 10 tone, douăzeci de focoase sunt plauzibile. (Pentru comparație, greutatea de aruncare a ICBM Minuteman III din SUA este de 1,15 tone metrice. A fost proiectat să transporte trei focoase, dar acum poartă doar un singur focos.
Avangard, în contextul celor trei tipuri de focoase nucleare balistice transportate de Sarmat, poate fi baza unui scenariu de înșelăciune rusesc extrem de extins. Avangard este extrem de mare, cu o greutate raportată de 2.000 kg. Astfel, un capac pentru focos utilizat în timpul inspecțiilor vehiculelor de reintrare, dacă este proiectat în mod corect, ar putea acoperi mai multe focoase balistice mai mici, făcându-le să apară ca un focos sub limita New START de 1.550. [3]
Rusia are o istorie lungă de înșelăciune în ceea ce privește dimensiunea capacelor focoaselor. Fostul secretar de stat adjunct Paula De Sutter a subliniat:
Măsurile de verificare din Noul Tratat START nu adaugă nimic la ceea ce exista înainte în tratatul START original. Ei folosesc regimul inițial de inspecție la fața locului pentru vehicule START, complet cu aceleași carcase și capace care au fost utilizate în timpul START-ului original, dintre care unele am constatat că încalcă tratatul deoarece nu am putut confirma numărul de reintrari. Vehicule (RV-uri). Și toate acestea sunt încă permise.
Astfel, eșecul administrației Obama de a remedia această problemă în timp ce negocia Noul START și eșecul administrației Biden de a o remedia în timp ce extinde Noul START, au creat o oportunitate masivă de înșelăciune. Acest lucru devine mai serios deoarece nu există constrângeri asupra numărului de focoase care pot fi testate pe Sarmat conform Noului Tratat START.
Rușii spun în continuare că Sarmatul va deveni operațional anul acesta. În iunie, Putin a reiterat că va fi în „alerta de luptă” anul acesta. Deși am afirmat anterior că era puțin probabil ca Sarmatul să fie operațional în acest an, m-am răzgândit. Putin devine disperat și încă vede puterea Rusiei curgând din țeava unei rachete nucleare. Sarmat „ICBM super greu” (cum îl numesc rușii acum) este cea mai mare armă nucleară pe care îl are pentru a amenința Occidentul.
Ceea ce Putin va face probabil este să continue testarea Sarmat și, dacă va obține încă unul sau două teste de succes anul acesta, probabil va disloca un număr mic de rachete Sarmat și va declara sistemul operațional în timp ce va continua testarea. Sarmat este deja implicat în escaladarea amenințărilor nucleare ale Rusiei, care cresc. Președintele Putin și ministrul său de externe, Serghei Lavrov, amenință cu război nuclear, Putin făcând aparent aluzie la Sarmat ca vehicul de livrare.
Într-adevăr, „Gazda emisiunii [la televiziunea de stat din Moscova a arătat] atacuri nucleare simulate asupra Parisului, Berlinului și Londrei, afirmând că bombele vor distruge aceste orașe în mai puțin de 200 de secunde. Racheta care va fi folosită – conform gazdei – ar fi ICBM Sarmat.”
Din perspectiva lui Putin, de ce să nu faci amenințări nucleare?
Cu excepția faptului că i-a dat curs lui Putin despre iresponsabilitatea sa nucleară, administrația Biden aparent nu a făcut nimic pentru a descuraja de fapt folosirea armelor nucleare rusești împotriva Ucrainei, Statelor Unite sau NATO.
Convingerea sa nedeclarată pare să fie că o formă extinsă de descurajare minimă este suficientă. Acest lucru este, de asemenea, iresponsabil, deoarece reduce la minimum elementul de descurajare față de introducerea potențial catastrofală de către Putin a armelor nucleare în conflictul din Ucraina.
Nu ar trebui să intrăm în panică din cauza amenințărilor nucleare ale lui Putin, dar nu ar trebui să ne îngropăm capetele în nisip și să permitem forțelor noastre nucleare să fie mai vulnerabile decât trebuie să fie.
Punerea în alertă a unor bombardiere și desfășurarea cât mai curând posibil în Europa de avioane furtive F-35 cu capacitate nucleară sunt măsuri evidente. Un exercițiu nuclear comun cu Marea Britanie și, eventual, cu Franța ar putea transmite mesajul corect. În loc să-i dăm curs lui Putin despre iresponsabilitatea sa nucleară, ar trebui să-i spunem despre potențialele consecințe pentru Rusia ale unei lovituri de răzbunare nucleară.
AVIZ:
Dr. Mark Schneider este analist senior la Institutul Național pentru Politici Publice. Înainte de a se retrage din serviciul executiv superior al Departamentului de Apărare, dr. Schneider a ocupat o serie de posturi superioare în cadrul Biroului Secretarului de Apărare pentru Politică, inclusiv Director Principal pentru Politica Forțelor, Director Principal pentru Apărare Strategică, Spațiu și Politica de Verificare , și Reprezentant la Comisiile de Implementare a Controlului Armelor Nucleare. De asemenea, a lucrat în cadrul Serviciului Extern în calitate de membru al personalului de planificare a politicilor Departamentului de Stat.
Sursa: https://nationalinterest.org/feature/west-ready-russia%E2%80%99s-sarmat-heavy-icbm-203659 [4]
NOTA:
1. Sfatul este bun insă lipseste Soluția eficientă, caci F35 sunt doar o reclamă comercială, iar exercitiile militare nu au cum sa ajute.
2. Americanii sunt cei care mereu au amanat tratativele ce au fost semnate in ultima clipă si acum tot ei se plang ca au fost inselati.
A fost stramb cantarul sau idiot cel ce a semnat?
3. Americanii ii acuza pe rusi rationalizand supozitii, pe care doar hotii le pot gandi.
4. The National Interest (TNI) este o revistă americană bilunară de relații internaționale, editată de jurnalistul american Jacob Heilbrunn și publicată de Center for the National Interest, un think tank de politici publice cu sediul la Washington, D.C., care a fost înființat de fostul președinte al SUA Richard Nixon în 1994 ca Centrul Nixon pentru Pace și Libertate.
Revista este asociată școlii realiste de studii internaționale. A fost fondată în 1985 de Irving Kristol și până în 2001 a fost editată de academicianul australian Owen Harries. – https://en.wikipedia.org/wiki/The_National_Interest
*
Si povestea spune ca Putin fiind curios ce ar putea americanii să facă in cazul unui atac atomic ca “nici să intre în panică, nici să-și îngroape capul în nisip”, il consultă pe Bulă, care lămureste pe loc situatia:
– Asa cum am spus si invătătoarei mele la scoală, lumea trebuie să se invelească in cearceafuri albe si să meargă incet incet spre țantirim.
Putin intreabă:
– De ce in cearceafuri albe?
– Ca să fie mai putin expusi radiatiilor mortale si să mai aibe o sansă să ajungă la țantirim.
– Bine, dar de ce sa meargă incet, incet?
– Ca sa nu creeze panică!
Dacă renumitul expert, Dr. Mark Schneider, face recomandări fără soluții viabile si eficiente, acolo este Bulă gata să dea soluția.
Traducerea si Note de: CD
ESTE VESTUL PREGĂTIT PENTRU ICBM-UL GREU “SARMAT” AL RUSIEI?
Pentru a contracara această armă nucleară a apocalipsei, Statele Unite nu ar trebui nici să intre în panică, nici să-și îngroape capul în nisip.[1]
de Mark Schneider
Pe 20 aprilie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat prima lansare de probă completă a noii rachete balistice intercontinentale grele (ICBM) Sarmat, pe care a declarat-o a fi un succes. Putin a transformat anunțul într-un nou tip de amenințare nucleară, care caracterizează lansarea drept „…un apel de trezire pentru cei care încearcă să ne amenințe țara în frenezia retoricii turbate și agresive”. Sarmatul este cea mai periculoasă dintre superarmele nucleare ale lui Putin – dintre care sunt opt la ultimă numărătoare. (Lista superarmelor este un subset al programelor strategice de modernizare a rachetelor nucleare și hipersonice anunțate ale Rusiei și este extinsă în fiecare an în discursul anual al lui Putin privind starea națiunii.)
Sarmat va fi principala armă de contraforță nucleară a Rusiei, cu rolul de a ataca strategia SUA de. descurajare nucleară. Însăși existența acestei arme este o reflectare a eșecului sistemic al Noului Tratat START din 2010 de a limita amenințările nucleare. „Noile tipuri” de ICBM grele au fost interzise prin Tratatul SALT II din 1979 și prin Tratatul START inițial (1991). În combinație cu eliminarea completă a tuturor restricțiilor calitative din Tratatul START inițial (articolul V) și cea mai mare parte a regimului de verificare, Noul Tratat START este paradisul trișorilor și nu stabilește limite reale în privința erupției.[2]
Având în vedere semnificația acestei evoluții, este destul de surprinzător faptul că tot ceea ce a declarat Pentagonul președintelui Joe Biden a fost:
“Rusia a notificat în mod corespunzător Statele Unite în temeiul obligațiilor sale din tratatul Noului START că plănuia să testeze acest ICBM. O astfel de testare este de rutină și nu a fost o surpriză. Nu am considerat testul ca fiind o amenințare pentru Statele Unite sau aliații săi. Departamentul rămâne concentrat pe agresiunea ilegală și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei”
.
Josh Rogan de la Washington Examiner a observat: „Dacă aveți nevoie de un exemplu bun al înclinației administrației Biden de a liniști Rusia, uitați-vă la răspunsul aproape de felicitare al purtătorului de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, la testarea Rusiei a unei rachete balistice intercontinentale din clasa Sarmat de miercuri”. Este și mai alarmant că o astfel de declarație a fost făcută imediat după finalizarea Evaluării Posturii Nucleare a administrației Biden, care ar fi trebuit să se concentreze tocmai pe acest tip de amenințare nucleară.
În 2018, Putin a declarat că „Sarmatul va fi echipat cu o gamă largă de focoase nucleare puternice, inclusiv hipersonice, și cele mai moderne mijloace de a evita apărarea antirachetă”. Rusia spune că Sarmat poate ataca Statele Unite peste Polul Sud, aparent pentru a exploata limitările în acoperirea radarului de avertizare timpurie din SUA.
Ca parte a anunțului de lansare, generalul colonel Serghei Karakayev, comandantul Forțelor de rachete strategice, a declarat că Sarmat poate transporta mai multe dintre vehiculele de planare hipersonice Avangard. Presa de stat rusă spune că Avangard are un randament de două megatone. Potrivit RT (media de stat rusă), Ministerul rus al Apărării a spus că „…Sarmat va putea transporta până la 20 de focoase de clase de putere mică, medie și înaltă”. Pe baza rapoartelor din presa rusă și occidentală, aceste categorii se pare că echivalează cu 100-150-kt, 350-kt și 800-kt. TASS, principala agenție de știri de stat, a raportat că va transporta „nu mai puțin de 15” focoase.
În decembrie 2019, lui Putin i s-a spus la Ministerul rus al Apărării că Rusia intenționează să desfășoare douăzeci de regimente ale Sarmat până în 2027. Înainte de această dezvăluire, presa rusă a raportat că urmau să fie desfășurate patruzeci și șase de rachete. Când a fost anunțată prima lansare, directorul executiv de atunci al lui Roscosmos (Agenția Spațială Rusă) (și fostul ambasador al NATO și viceprim-ministru) Dmitri Rogozin a spus: „Vom avea 46 de sisteme de luptă strategică Sarmat” și acestea au fost un „cadou”. către NATO.”
(Sublinierea este facuta în original).
Numărul patruzeci și șase echivalează cu numărul raportat de ICBM grele SS-18 operaționale în Rusia înainte de începerea conversiei silozurilor la Sarmat. Dacă numărul este de douăzeci de regimente (120 până la 200 de lansatoare, acest lucru este încă alarmant, deoarece implică o extindere mare a capacității rusești de luptă nucleară. Nu sugerează intenția de a respecta Noul Tratat START sau orice acord ulterior de limitare a armelor. Chiar și patruzeci și șase de Sarmat dislocate nu se potrivesc cu adevărat într-o forță limitată a Noului Tratat START de 1.550 de focoase dislocate.
Chiar și patruzeci și șase de Sarmat sunt suficiente pentru a viza forțele nucleare strategice ale SUA. Douăzeci de regimente însumează între 2.400 și 4.000 de focoase numai în forța Sarmat. Acesta va transporta, de asemenea, vehiculul cu alunecare hipersonică Avangard, dar numărul nu este probabil să fie foarte mare. ICBM Sarmat este aproape sigur exclusiv cu arme nucleare. În timp ce rapoartele rusești anterioare spuneau că Sarmat poate transporta zece-cincisprezece focoase, în lumina afirmației ruse că Sarmat are o greutate de aruncare de 10 tone, douăzeci de focoase sunt plauzibile. (Pentru comparație, greutatea de aruncare a ICBM Minuteman III din SUA este de 1,15 tone metrice. A fost proiectat să transporte trei focoase, dar acum poartă doar un singur focos.
Avangard, în contextul celor trei tipuri de focoase nucleare balistice transportate de Sarmat, poate fi baza unui scenariu de înșelăciune rusesc extrem de extins. Avangard este extrem de mare, cu o greutate raportată de 2.000 kg. Astfel, un capac pentru focos utilizat în timpul inspecțiilor vehiculelor de reintrare, dacă este proiectat în mod corect, ar putea acoperi mai multe focoase balistice mai mici, făcându-le să apară ca un focos sub limita New START de 1.550. [3]
Rusia are o istorie lungă de înșelăciune în ceea ce privește dimensiunea capacelor focoaselor. Fostul secretar de stat adjunct Paula De Sutter a subliniat:
Măsurile de verificare din Noul Tratat START nu adaugă nimic la ceea ce exista înainte în tratatul START original. Ei folosesc regimul inițial de inspecție la fața locului pentru vehicule START, complet cu aceleași carcase și capace care au fost utilizate în timpul START-ului original, dintre care unele am constatat că încalcă tratatul deoarece nu am putut confirma numărul de reintrari. Vehicule (RV-uri). Și toate acestea sunt încă permise.
Astfel, eșecul administrației Obama de a remedia această problemă în timp ce negocia Noul START și eșecul administrației Biden de a o remedia în timp ce extinde Noul START, au creat o oportunitate masivă de înșelăciune. Acest lucru devine mai serios deoarece nu există constrângeri asupra numărului de focoase care pot fi testate pe Sarmat conform Noului Tratat START.
Rușii spun în continuare că Sarmatul va deveni operațional anul acesta. În iunie, Putin a reiterat că va fi în „alerta de luptă” anul acesta. Deși am afirmat anterior că era puțin probabil ca Sarmatul să fie operațional în acest an, m-am răzgândit. Putin devine disperat și încă vede puterea Rusiei curgând din țeava unei rachete nucleare. Sarmat „ICBM super greu” (cum îl numesc rușii acum) este cea mai mare armă nucleară pe care îl are pentru a amenința Occidentul.
Ceea ce Putin va face probabil este să continue testarea Sarmat și, dacă va obține încă unul sau două teste de succes anul acesta, probabil va disloca un număr mic de rachete Sarmat și va declara sistemul operațional în timp ce va continua testarea. Sarmat este deja implicat în escaladarea amenințărilor nucleare ale Rusiei, care cresc. Președintele Putin și ministrul său de externe, Serghei Lavrov, amenință cu război nuclear, Putin făcând aparent aluzie la Sarmat ca vehicul de livrare.
Într-adevăr, „Gazda emisiunii [la televiziunea de stat din Moscova a arătat] atacuri nucleare simulate asupra Parisului, Berlinului și Londrei, afirmând că bombele vor distruge aceste orașe în mai puțin de 200 de secunde. Racheta care va fi folosită – conform gazdei – ar fi ICBM Sarmat.”
Din perspectiva lui Putin, de ce să nu faci amenințări nucleare?
Cu excepția faptului că i-a dat curs lui Putin despre iresponsabilitatea sa nucleară, administrația Biden aparent nu a făcut nimic pentru a descuraja de fapt folosirea armelor nucleare rusești împotriva Ucrainei, Statelor Unite sau NATO.
Convingerea sa nedeclarată pare să fie că o formă extinsă de descurajare minimă este suficientă. Acest lucru este, de asemenea, iresponsabil, deoarece reduce la minimum elementul de descurajare față de introducerea potențial catastrofală de către Putin a armelor nucleare în conflictul din Ucraina.
Nu ar trebui să intrăm în panică din cauza amenințărilor nucleare ale lui Putin, dar nu ar trebui să ne îngropăm capetele în nisip și să permitem forțelor noastre nucleare să fie mai vulnerabile decât trebuie să fie.
Punerea în alertă a unor bombardiere și desfășurarea cât mai curând posibil în Europa de avioane furtive F-35 cu capacitate nucleară sunt măsuri evidente. Un exercițiu nuclear comun cu Marea Britanie și, eventual, cu Franța ar putea transmite mesajul corect. În loc să-i dăm curs lui Putin despre iresponsabilitatea sa nucleară, ar trebui să-i spunem despre potențialele consecințe pentru Rusia ale unei lovituri de răzbunare nucleară.
AVIZ:
Dr. Mark Schneider este analist senior la Institutul Național pentru Politici Publice. Înainte de a se retrage din serviciul executiv superior al Departamentului de Apărare, dr. Schneider a ocupat o serie de posturi superioare în cadrul Biroului Secretarului de Apărare pentru Politică, inclusiv Director Principal pentru Politica Forțelor, Director Principal pentru Apărare Strategică, Spațiu și Politica de Verificare , și Reprezentant la Comisiile de Implementare a Controlului Armelor Nucleare. De asemenea, a lucrat în cadrul Serviciului Extern în calitate de membru al personalului de planificare a politicilor Departamentului de Stat.
Sursa: https://nationalinterest.org/feature/west-ready-russia%E2%80%99s-sarmat-heavy-icbm-203659 [5]
NOTA:
1. Sfatul este bun insă lipseste Soluția eficientă, caci F35 sunt doar o reclamă comercială, iar exercitiile militare nu au cum sa ajute.
2. Si povestea spune ca Putin fiind curios ce ar putea americanii să facă in cazul unui atac atomic ca “nici să intre în panică, nici să-și îngroape capul în nisip”, il consultă pe Bulă, care lămureste pe loc situatia.
– Asa cum am spus si invătătoarei la scoală, lumea trebuie să se invelească in cearceafuri albe si să meargă incet incet spre țantirim.
Putin intreabă:
– De ce in cearceafuri albe?
– Ca să fie mai putin expusi radiatiilor mortale si să mai aibe o sansă să ajungă la țantirim.
– Bine, dar de ce sa meargă incet, incet?
– Ca sa nu creeze panică!
Dacă renumitul expert, Dr. Mark Schneider, face recomandări fără soluții viabile si eficiente, acolo este Bulă gata să dea soluția.
3. Americanii sunt cei care mereu au amanat tratativele ce au fost semnate in ultima clipă si acum tot ei se plang ca au fost inselati.
A fost stramb cantarul sau idiot cel ce a semnat?
4. Americanii ii acuza pe rusi rationand supozitii, pe care doar hotii le pot gandi.
5. The National Interest (TNI) este o revistă americană bilunară de relații internaționale, editată de jurnalistul american Jacob Heilbrunn și publicată de Center for the National Interest, un think tank de politici publice cu sediul la Washington, D.C., care a fost înființat de fostul președinte al SUA Richard Nixon în 1994 ca Centrul Nixon pentru Pace și Libertate.
Revista este asociată școlii realiste de studii internaționale.[1] A fost fondată în 1985 de Irving Kristol și până în 2001 a fost editată de academicianul australian Owen Harries. – https://en.wikipedia.org/wiki/The_National_Interest
Traducerea si Note de: CD