G.C. Păunescu, adevăratul stăpân al României

Se spune că dacă strănută George Constantin Păunescu, răceşte Traian Băsescu, face febră Emil Boc şi este internată în spital Roberta Anastase. Atât de mare este puterea lui G.C. Păunescu în această ţară. E drept, mulţi români poate nu cred, dar cum este oare posibil ca Florian Costache, omul lui G.C. Păunescu, să fie numit în funcţia de şef al Consiliului Economic Social cu toate că, potrivit legii, el nu ar avea voie deoarece a fost condamnat la închisoare de justiţie, iar legea CES nu dă voie unui pârnăiaş să fie membru în acest organism?

Despre George Constantin Păunescu, mogulul bun al lui Traian Băsescu, majoritatea românilor ştiu că a participat la falimentarea Bancorex. De fapt, G.C. Păunescu i-a tras fostei bănci de stat doar o ţeapă de 189 de milioane de dolari, ţeapă care a fost „acoperită” de Agenţia pentru Valorificarea Activelor Bancare – AVAB (actuala AVAS) prin vânzarea creanţei la sfârşitul anului 2002. Cesionarea acesteia s-a făcut la va­loarea de 20,5 mili­oane de dolari către un off-shore înregistrat în Lu­xemburg, RHIC Holdings SA. Societatea a fost înscrisă în Registrul Comerţului luxemburghez cu fix trei săptămâni înainte de a se prezenta la Bucureşti pentru a prelua creanţele Păunescu. Denumirea societăţii pare să imite acronimul CHIR, care identifică însă Compania Hotelieră Intercontinental România SA, plămânul afacerilor lui G.C. Păunescu. Cu alte cuvinte, ţeapa trasă statului român de 189 de milioane de dolari a fost plătită mai apoi cu 20 de milioane de euro tot de G.C. Păunescu.

În plus, înainte de a-şi da duhul, Bancorex a făcut un gest suplimentar de bună­vo­i­nţă faţă de „Fratele” Păunescu: în noiembrie 1996, banca a semnat o convenţie-cadru de creditare cu 20,8 milioane de dolari a Dac Air, firma de transport aerian a lui G.C. Păunescu. Bancorex a vărsat 6,8 milioane de dolari. După debarcarea lui Răzvan Te­me­şan de la conducerea băncii, aceasta a denunţat convenţia, pe care a con­si­derat-o o operaţiune de „credi­ta­re ilicită, pe termen lung”. Banca Na­ţi­o­nală a făcut un raport care a cons­ta­tat că, deşi valoarea unei ac­ţi­uni Dac Air era de doar 0,323 dolari la acel moment, Bancorex a conve­nit să plătească nu mai puţin de 10,40 do­­l­ari pentru fiecare titlu în parte. După o serie lungă de procese, BCR, care a absorbit Bancorexul după declararea falimentului, a fost obli­gată în 2004 să continue punerea în aplicare a respectivei convenţii-cadru.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a capitalizat Dac Air cu cele 14 mili­oa­ne de dolari – plus o dobândă de 1,6 milioane de dolari -, bani care trebuiau puşi la dispoziţia „Fratelui” ca urmare a acelei înţelegeri scrise. Însă Dac Air SA, prin decizii ale acţiona­rilor, a băgat banii în News Television SRL (care operează B1 TV), Spet Shipping SA (care admi­nistrează porturile dunărene de la Calafat la Bechet) şi în terenuri.

Deci iată omul pe care Traian Băsescu îl prezintă drept mogulul bun. A tras ţepe după ţepe statului român şi acum pozează în mare afacerist. Stă cu Traian Băsescu la masă, umblă liber prin ţară fără ca justiţia să-l deranjeze cumva şi-şi numeşte prietenii infractori gen Florian Costache în funcţii importante în statul român în dispreţul legii.