425 de ani de la naşterea cronicarului moldovean Grigore Ureche
“Mulţi scriitori au nevoit de au scris rândul şi povestea ţărilor, de au lăsat izvod pă urmă şi bune şi rele, să rămâie feciorilor şi nepoţilor, să le fie învăţătură, despre cele rele să să ferească şi să să socotească, iar dupre cele bune să urmeze şi să să înveţe şi să să îndirepteze.”
GRIGORE URECHE
LETOPISEŢULU ŢĂRII MOLDOVEI, DE CÂND S-AU DESCĂLECAT ŢARA ŞI DE CURSUL ANILOR ŞI DE VIIAŢA DOMNILOR CAREA SCRIE DE LA DRAGOŞ VODĂ PĂNĂ LA ARON VODĂ
Grigore Ureche (n. cca. 1590 – d. 1647) a fost primul cronicar moldovean de seamă a cărui operă s-a păstrat.
Născut pe la 1590 sau 1595, Grigore a fost fiul lui Nestor Ureche, boier instruit deţinând funcţii politice importante la sfârşitul veacului al XVI-lea, în repetate rânduri purtător de solii la Poarta Otomană, mare vornic al Ţării de Jos pe vremea domniei lui Eremia Movilă.
Cronicarul de mai târziu a învăţat carte la Lemberg, la Şcoala Frăţiei Ortodoxe, unde a studiat istoria, geografia, limbile clasice latina şi greaca, retorica şi poetica. Reîntors în ţară, a participat la viaţa politică mai întâi ca logofăt, apoi spătar.
În vremea domniei lui Vasile Lupu, a fost unul dintre sfetnicii apropiaţi ai acestuia, mare spătar, iar din anul 1642, urmând calea părintelui său, a ajuns mare vornic al aceleiaşi Ţări de Jos.
A murit în anul 1647 în satul Goeşti din ţinutul Cârligăturii şi a fost înmormântat într-o criptă de la mănăstirea Bistriţadin Moldova.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grigore_Ureche
Cu respect,
Valentin Bercă
„România Magnifică” – www.romaniamagnifica.ro – un proiect cultural pentru unitatea românilor de pretutindeni
Da,de la Râm ne tragem.Şi ne mândream al naibii de tare cu originea noastră romană.Mărturiile cronicarilor străini arată foarte clar treaba asta.
„Limba,mai ales a Ţării Româneşti,UNDE LOCUIESC PUŢINI OAMENI DE ALT NEAM DECÂT ROMÂNII,este latina şi italiana coruptă,semn adevărat că aici au fost colonii ale romanilor,căci ei zic pentru „Dumnezeu” (în text „Dio”)-„Zieo”,pentru „dumneata” („dominatio tua”)-„Dominata” (probabil era „domnia ta”-n.m.),pentru „cal” (cavallo)- „callo”.Iar portul,mai ales al femeilor,cu cosiţe bogate încolăcite în jurul capului este acelaşi cum obişnuiau vechile romane;bărbaţii se îmbracă cu haină lungă,dublă,deosebită de a ungurilor şi poartă pe cap, acoperindu-şi părul pe care-l lasă să crească lung-ca şi barba- pălării înalte şi mari,fără margine. Socotesc de ocară numele de valah,NEVOID SĂ FIE NUMIŢI CU ALT CUVÂNT DECÂT „ROMANISCHI” ŞI MÂNDRINDU-SE CĂ SE TRAG DIN ROMANI.” –Giorgio Tomasi sec.XVII (Călători străini despre ţările române,vol.III,pag.673-674)
„(…)Dar aflând viteazul Mihai de asta (înaintarea turcilor spre Muntenia n.m.),hotărî să se întoarcă şi să-i înfrunte,de vor fi avut îndrăzneală să-l aştepte;din care pricină, schimbându-şi drumul,se îndreptă spre Valahia,dar la întoarcere dădu Domnul să se întâlnească cu vrăjmaşii care erau puhoi;şi măcar că oastea sa era obosită de drum şi încărcată de pradă,nu pregetă totuşi să dea lupta;ŞI DUPĂ CE ÎI ÎNDEMNĂ PE AI SĂI să se poarte cu vitejie,şi pentru gloria lui Christos,ai cărui oşteni erau,şi pentru faima neamului lor ŞI A ROMANILOR,DIN CARE MĂRTURISEAU CĂ SE TRAG,şi pentru uriaşele prăzi ce-i aşteptau de învingeau,puse să se dea semn din trâmbiţe şi intră în iureş”
-avviso italian din 1599 (Mihai Viteazul în conştiinţa europeană,vol.4-Relatări şi presă,pag.150)
„Ei (aromânii-n.m.) au o limbă a lor şi aproape ca latina şi,după cum se povesteşte se trag din romani (…).De aceea ei SE FĂLESC că sunt romani şi lucrul se vădeşte în limba lor,căci ei vorbesc ca romanii…”-Ioan de Sultanieh sec.XV (Călători străini despre ţările române,vol.I pag.39)
„(…)vlahii din regiunea Dunării care de asemenea se află în vecinătate dovedesc prin vorbire originea lor romană ca pe un lucru de cinste pe care o pun în evidenţă şi O INVOCĂ”- Flavio Biondo secolul XV (cf. Şerban Papacostea,Geneza statutlui în Evul mediu românesc,editura Corint,pag.241-242)
„Vom socoti tot la valahi pe așa numiții țințari sau cuțo-vlahi pe această rasă atât de valoroasă, răspândită aproape pe întreaga suprafață a Peninsulei (Balcanică-n.m). Țințarii se trag din valahii din Macedonia și SE MÂNDRESC CU ORIGINEA LOR LATINĂ.”-Szabo Jozsef 1875
Şi fără absolut nici un motiv real şi graţie unor idioţi utili patriotarzi,azi mulţi au ajuns să-şi scuipe originile atât de preţuite de înaintaşii lor.Muţumim,Napoleon şi Daniel!
De la Rîmă ne tragem ! De la Roma sursa abominatiilor ni se trag toate nenorocirile ,inclusiv UE ,masoneria , distrugerea tarii si poporului nostru.De ce oare a spus Eminescu ca trebuie oarecum sa ne dacizam ? De prost ? Nu cred . .
„Da, de la Roma venim, scumpi =i iubii compatrioi — din Dacia
Traian[! Se cam =tersese diploma noastr[ de noblee: limba ]ns[ am ranscris-o din buchiile voastre ghebo=ite de b[tr`nee ]n litere de aur
ale limbilor surori. Cam degenerase arborele nostru genealogic cu c`te-o codi[ str[in[, dar ]l vom cur[i de toate usc[turile.”
(literele ghebosite= chirilicele)
Mihai Eminescu, Labirintul Istoriei Noastre, articol publicat in 1886. Aici e opera sa politica, Intre Scylla si Charibda:
http://www.bp-soroca.md/pdf/Eminescu%20Mihai%20-%20Intre%20Scylla%20%28Cartea%29.pdf
Articolul e la pag 381, citatul la 383.
Chestia cu „totul trebuie oarecum dacizat”, n-are absolut nicio legatura cu vreo negare a latinitatii rom^nilor de catre Eminescu….n-a facut asta niciodata. E vorba de cu totul alt subiect.
Mihai Eminescu in ziarul Timpul 29 iulie 1881 ..Ce ni sa furat noua , de toate , dar trebuie sa le aducem pe toate inapoi , asa cum ne-au fost luate , azi e limba pe care aceste stirpituri o prefacusera intr-o pasareasca neinteleasa ., maine va fi orinduirea sociala , poimaine biserica si scoala , una cite una totul trebuie smuls din mainile acestor oameni cu o nascuta incapacitate de a pricepe adevarul si lipsiti de posibilitatea patriotismului .. ..Totul trebuie dacizat oarecum de acum inainte .
https://www.youtube.com/watch?v=qEomGl9629g
Prefer sa cred ca ai citit intr-adevar articolul integral, direct de la sursa (Opere, Vol. XII) si nu un citat disparat din vreun articol de-al „hyperboreilor” din filmul pe care l-ai postat. Persoanajele chiar nu ma intereseaza deloc si poate cel mai putin al de pe scaun din stanga.
In caz ca da (ca l-ai citit) atunci ar trebui sa stii ca Eminescu vorbeste de fanariotii, evreii si alti venetici, pripasiti pe pamant rom^nesc de cateva zeci de ani, pretinzand fals ascendenta romana si apartenenta rom^neasca si acaparand tot ce prindeau in din tara (parghii de putere, instrumentele culturale si bineinteles, pericolul de a acapara treptat si scolile si biserica). Daca vrei, varianta poetizata apare cu mai putin de 2 luni mai devreme, in Scrisoarea 3. E indemn la tinerea de valorile autohtone in contextul luptei sale cu greco-bulgarimea pe care o sustinea in Timpul.
Sa fim bine intelesi…Eminescu era un dacist (atentie, nu dacoman sau dacopat, e cu totul diferit), dar si latinist. Afirma si dacitatea dar si latinitatea rom^nilor si nu le-a pus niciodata, nici din greseala in exclusivitate una fata de cealalta. Exact ca si Hasdeu, care era si cu „Perit-au dacii?” dar si cu publicatiile „Traian” si „Columna lui Traian”
In postul urmator o sa citez o bucata mare din articol (pentru a se vedea bine tot contextul) si fac trimitere la sursa.
Cam asa e , sintem un amestec .Nu putem separa dacismul de latinism si nici nega cum nu putem sa separam nici influenta slavona din cultura si geneza poporului roman sau evreii dintre romani , e un amestec intrisec .Deci traim asa .Macar sa incercam sa extragem ce e benefic din fiecare si sa inlaturam neghina ,vorba lui Ceausescu ..!
de acord cu tot ce spui.
Postul 2 (din articol):
„Dar în Bucureşti şi în oraşele de pe
marginea Dunării s-au ivit un element etnic cu totul nou şi hibrid care
ne-au furnizat generaţia actuală de guvernanţi. Acestea sunt rămăşiţele
haimanalelor de sub steagurile lui Pasvanoglu şi Ypsilant şi resturile
numeroase ale cavalerilor de industrie din Fanar. Din această seminţie
nouă fac parte oameni ca Giani, Carada, C.A. Rosetti, Pherekydis ,
Serurie ş.al. Toată spuma asta de fanarioţi novisimi , cari s-au
pripăşit în ţară de 50 — 60 de ani încoace, formează naturalmente
elementul de disoluţiune, demagogia României.
Fizic şi intelectual stârpituri , neavând nici tradiţii, nici patrie,
nici naţionalitate hotărâtă , le vedem punându-se la discreţia
străinilor şi votându-le când pe Stroussberg, când răscumpărarea, ba le
vedem aliindu-se în Moldova cu evreii ca să paralizeze lupta de
emancipare naţională de acolo. Aprinşi de-o instinctivă ură contra
tuturor elementelor istorice şi autohtone ale acestei ţări, le-am văzut
introducând în toate ramurile legi străine neadaptate nici intereselor,
nici naturii ei.
Aceste elemente sunt cu mult mai numeroase în Ţara Românească decât în
Moldova, dar şi aci ele se află mai cu seamă în centrele şesului, nu
prin oraşele de la munte, nici prin ţinuturile de acolo. Pe aceste
producte de baltă moldovenii ‘i confundă apoi cu populaţia istorică a
Ţării Româneşti, precum se află în sate în genere şi îndeosebi la
Câmpulung , la Tîrgovişte, la Târgu-jiului ş.a.m.d. Acestor producte de
baltă moldovenii le zic din eroare munteni, căci nu sunt munteni.
Aşadar: distinguendum est.
Ceea ce sunt pentru Moldova evreii sunt pentru Ţara Românească aceste
venituri cari, prin identitatea religiei, au ştiut să se strecure
printre români, să-i amăgească şi să ajungă a-i stăpâni ; şi, pentru ca
lucrul să le succeadă şi mai bine, au precupeţit tocmai instinctele
noastre naţionale.
Vedem bunăoară pe-un C.A. Rosetti, un grec, şi pe Carada, un alt grec, înfiinţând o gazetă.
Ce nume-i dau?
„Românul”.
Ei cari n-au fost români neam de neamul lor.
De-aceea e destul ca aceşti oameni să lipsească de la guvern, fie
oricine altul, şi numaidecât nu se mai simte nici o deosebire între
român şi român. Dar cum o fi Carada, Giani, Cariagdi, C.A. Rosetti,
Pherekydis ş.a., românul de oriunde începe a se simţi străin în ţara lui
proprie şi, precum zice „Poşta”, guvernul i se pare tot atât de străin
ca cel unguresc ardelenilor , ca cel muscălesc basarabienilor .
E un axiom în mecanică că efectul trebuie să fie egal cu cauza.
Domnia fanariotă şi scurgerea sistematică de stârpituri şi faliţi în
şesul Ţării Româneşti a ţinut 121 ani. Abia la 1921 avem perspectiva că,
prin o lungă reacţiune a spiritului naţional şi a puterii de
asimilaţiune a solului şi a rasei, vom fi exterminat până şi urmele
acelei domnii odioase. Abia atunci caracterul meschin, lipsit de onoare
şi de curaj al acestor venetici se va fi adaptat caracterului inimos al
naţiei româneşti şi abia strănepoţii Caradalelor vor putea fi români.
Caradalele actuale, chiar să vrea, nu pot să fie români, precum din
salcie , oricât ne-am sili, nu putem corci stejar.
Lupta Moldovei contra numiţilor munteni nu este deci îndreptată în
contra elementelor istorice ale Ţării Româneşti, ci în contra celor
neistorice. E o luptă comună, la care tot neamul românesc ia parte în
mod instinctiv, cucerind bucată cu bucată bunurile lui naţionale. Azi e
limba, pe care aceste stârpituri o prefăcuseră într-o păsărească
neînţeleasă, mâni va fi poate organizaţia socială, poimâni biserica şi
şcoala, una cîte una. Totul trebuie smuls din mâna acestor oameni c-o înnăscută incapacitate de-a pricepe adevărul şi lipsiţi de posibilitatea patriotismului: totul trebuie dacizat oarecum de acuma-nainte.”
Opere Vol. XII, Articolul „R^manul a contractat naravul” , pag 239
http://www.scribd.com/doc/87332118/Eminescu-Mihai-Publicistica-4-01-01-31-12-1881-vol-XII-op-comp#scribd
Iata cum Boc continuă să dea ungurilor terenurile Clujului bucată cu bucată. E de notorietate ca in spatele lui Boc este Paszkany Arpad. Pe lăngă terenurile primite cu generozitate si imobilele retrocedate de Boc lui Paszkany, Primaria a concesionat unor firme off shore evreo-unguresti imense suprafete de teren sub pretextul constuirii unor cartiere, contracte din care cum e cazul preconizatului cartier al Tineretului s-a ales praful. Miza acestor infratirii ale Primariei lui Boc cu ungurii a avut ca miza obtinerea pe sistem moriscă a terenurilor atatat de vanate fara ca asa-zisii investitorii sa facă ceva.
Proiectul numit Cartierul Tineretului SRL a inceput in 2006, pe vremea in Boc era primar, cu o asociere intre municipalitate si firma Polus Real Estate, aflata in administrarea omului de afaceri Arpad Paszkany. Se vorbea nu nu mai putin de 6.000 de locuinte noi, in zona Bulevardului Muncii.
Mai exact Cartierul Tineretului ar fi trebuit sa cuprinda 2.894 apartamente la standard mediu, 1.132 apartamente la standard superior, 196 apartamente penthouse, 363 apartamente în locuinte cu terasa, 71 de case insiruite, 300 de case cuplate, 358 de case detasate, 162 de vile pe terenuri individuale si 384 de apartamente in regim de locuinte sociale. In plus, cartierul ar fi avut cresa, gradinite, o scoala medie si un liceu, centre medicale, un spital, patru biserici, politie, posta, banca, pompieri sai centru comunitar, precum si magazine, galerii, centre comerciale si chiar un hypermarket.
primaria a pus la bataie 207 de hectare, iar partenerul ar fi venit cu o investitie de 200 de milioane de euro. Au trecut noua ani, timp in care asocierea a “produs” doar un numar mare de procese intre parti, pe de o parte intre primarie si Polus Real Estate, pe de alta intre Arpad Paszkany si asociatii din companie.
Un alt episod din aceasta “epopee” a avut loc in 2009, cand proiectul s-a convertit, la dorinta Consiliului Local Cluj, intr-unul de producere de energie verde. Hotararea nu a fost aprobata de Iris Ventures Limited, actionarul majoritar de la Polus, asa incat a demarat o alta serie de procese.
Dincolo de acestea se mai intrevede un pericol: potrivit sursei citate, reprezentantii Iris Ventures Ltd sustin ca firma Cartierul Tineretului SRL trebuie lichidata, si ca primaria clujeana trebuie sa le dea inapoi investitiile realizate pe terenul unde ar fi urmat sa se inalte cartierul de locuinte. In acest caz, compania ar putea sa se aleaga cu jumatate din terenul oferit de municipalitate in contract, in jur de 100 de hectare. Numai contractul pentru serviciile juridice necesare in acest context poate scoate din buzunarul clujenilor 15.000 de euro.
Unul dintre cele mai mai proiecte imobiliare ale Clujului a fost construirea de catre firmaImpact Developer&Contractor a unui cartier de locuinte pe 267 de hectare pe Dealul Lomb. Firma era controlata de omul de afaceri Dan Ioan Popp care a semnat cu municipalitatea clujeana in 2007 un contract de asociere, in acest sens fiind infiintata firma Lomb S.A. Conform contractului, Impact trebuia sa construiasca 6.000 de unitati locative cu o investitie de 650 de milioane de euro. Primaria trebuia sa puna la dispozitia investitorului terenul, iar acesta, in urma contractului semnat, s-a angajat sa il viabilizeze, urmand sa predea administratiei locale 89 de hectare cu utilitati, plus un numar de 75 de locuinte sociale in termen de un an de la obtinerea autorizatiei de constructie.
Ulterior Impact, a intrat in insolventa si a dorit sa scoata din actionariatul firmei Lomb SA Primaria, pe motiv ca municipalitatea nu a facut dovada aportului la capitalul social cu terenul. In prezent, pe langa faptul ca nu s-a facut nimic din proiect, Primaria Cluj-Napoca are doua procese pe rol cu firma Impact. Primul este cu Impact Developer & Contractor SA, proces in care Impact SA, fostul asociat al administratiei clujene in Proiectul Lomb, cere rezilierea contractului de asociere dintre cele doua parti si daune de 61 de milioane lei pentru nerealizarea conditiilor impuse de contractul initial si profitul nerealizat din asocierea cu Primaria. Un alt proces este intre Clearline Development & Management SRL (fosta SC Lomb SA) si Primaria Municipiului Cluj Napoca, proces in care Impact SA, care detine Clearline, cere daune de 17 milioane lei. In cazul in care va pierde cele doua procese Primaria ar urma sa plateasca firmei Impact peste 1,7 milioane de euro.
http://www.clujust.ro/primaria-si-a-sapat-groapa-in-cartierul-tineretului-acum-da-bani-la-avocati-sa-o-salveze/
http://www.clujust.ro/paszkany-primeste-o-lovitura-grea-demjan-sandor-a-dat-all-in-in-afacerea-cartierul-tineretului/
Frumoasa manastire, isi merita lacasul de odihna.
Manastirea Bistrita – Neamt
http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-bistrita-neamt-68046.html