Revista „Curtea de la Argeș”
Anul XIV, Nr. 7(152), Iulie 2023
Versiunea .pdf
Versiunea interactiva
A I sau A nu I?
Gheorghe PĂUN
Ierte-mă tristul prinț shakespearian că-i parafrazez dilema, într-o variantă mai puțin existențială, dar atât de mult se vorbește în ultima vreme despre inteligența artificială (IA în românește, AI la originile englezești) încât nu mă pot abține, intru și eu în chat-ul planetar despre subiect, dar cu întrebarea „abreviată” din titlu: este aceasta inteligență? Artificială, cu siguranță, dar chiar e inteligență?… Sunt din plin influențat în a pune întrebarea, sugerând prin formulare îndoiala, de multul zgomot din mass-media, dar și de un incitant articol, Brute force computation and intelligence, apărut în vol. 8 din 2023 al International Journal of Computation, al lui Mihai Nadin, românul- american, informatician-filosof-estetician, un nume cunoscut cititorului revistei, unul dintre cei mai lucizi gânditori ai momentului, prezent și în librăriile noastre, de pildă, cu provocatoarele volume Civilizația analfabetismului și Cumpăna științei, Viitorul contează, ambele apărute la Editura Spandugino, în 2016 și, respectiv, 2022.
Poziția profesorului Mihai Nadin se bazează pe o definiție personală a inteligenței (artificiale) pe care a lansat-o încă din 2019, în revista AI and Society (vol. 34, nr. 2), într-un articol cu titlul și mai explicit: Machine intelligence: a chimera. Reiau această definiție, este plină de semnificație: „Entitățile artificiale ar putea cu adevărat pretinde că sunt inteligente dacă, în executarea unei sarcini, ar folosi cel mult atâta energie și cel mult atâta informație cât folosește o entitate vie în executarea acelei sarcini.” Contează așadar costul, în termeni măsurabili – energie și informație. Rezonabil, dar mult diferit de „definiția clasică” a IA, care nu se interesează decât de imitarea comportării inteligente a omului, indiferent de eforturi. Minsky, un nume mare al domeniului: „IA este știința care produce mașini capabile să efectueze sarcini care ar cere inteligență dacă ar fi efectuate de oameni”. Evident, avem o problemă aici, pentru că încă nu am definit inteligența.
Din păcate, nu progresăm prea mult nici cu definiția cea nouă, ea definește mai degrabă eficiența decât inteligența, comparând viul și ne-viul în efectuarea de sarcini de tip nespecificat. Mai amintesc doar (o face și Mihai Nadin în recentul articol) că Turing, „părintele” calculatoarelor, definea inteligența mașinilor tot prin simularea inteligenței oamenilor, printr-un joc de imitare: un calculator este inteligent dacă poate mistifica un interlocutor uman, pretinzând că este om (s-au propus mai multe variante, din ce în ce mai sofisticate). Inteligența mașinilor a fost între timp legată de jocuri, șahul și GO-ul fiind exemplele tipice, de recunoașterea formelor, procesarea de texte și multe altele.
O stafie bântuie însă internetul în ultima vreme, ChatGPT! Acesta și alte programe mai puțin cunoscute, dar unele chiar mai performante, trec cu brio testul lui Turing, discută cu mare aplomb în limbaj natural, informaticienii sunt entuziasmați de priceperea lor în a scrie și optimiza programe, dar, în termeni de energie și date folosite pentru „învățare” eșuează, tot cu brio, dacă sunt evaluate din punctul de vedere al definiției Nadin. Forță brută în toată puterea cuvântului (calculele privind consumul de electricitate al cloud-ului, al serverelor pe care acesta se bazează, sunt amețitoare), dar, cu toate acestea, ChatGPT bate câmpii cu grație mai tot timpul. „Are sintaxă, dar nu și semantică”, după cum se spune, elegant, și despre vorbitorii umani nu foarte coerenți/consistenți, dar e foarte politicos în a-și cere scuze dacă e atenționat că greșește și în a promite că va fi mai atent data viitoare. Se spune însă că a trecut simularea recentă a bacalaureatului cu 7.50, ceea ce nu e deloc rău pentru Chat – este însă ironic pentru vigilența corectorilor implicați… Iar acum discutăm cu/despre versiunea ChatGPT aflată la vedere, gratis, e de presupus că în colțurile mai umbrite ale cercetării în IA există și versiuni mai… I ale lui.
Dar, toate acestea sunt teorie-gazetărie. În realitate, cea de azi, dar și mai și în cea de mâine-poimâine, lucrurile sunt mai mult decât serioase, aproape chiar atât de serioase precum le prezintă catastrofiștii de serviciu, care fac din IA o a doua… covidenie… Pe de o parte, tocmai pentru că IA este o bună sperietoare. Roboți, șomaj, control, post-umanism. Vor fi toate acestea, dar de-ar fi doar acestea, vom trece, mai mult sau mai puțin teferi, prin ele. IA este însă numai masca/machiajul „de scenă” a/al digitalizării, care deja ne-a schimbat viața și care ne-o va schimba și mai mult. Pentru că IA și digitalizarea există și pentru că aduc profit, în toate sensurile termenului. Aici este „amănuntul” care nu e prins în nicio definiție: folosirea IA de către profitori și de către „băieții răi”, pe care nu-i interesează costurile, mai ales când acestea sunt suportate de alții… Îi includ la „profitori/băieți răi” nu numai și deloc nu în primul rând pe hackeri, ci și guvernele, armata, corporațiile, serviciile de informații, manipulatorii de toate categoriile, teroriștii.
Un detaliu separat, nu însă mult depărtat de zona Chat, dar ținând de IA/digitalizare: s-au făcut investiții uriașe în cercetarea creierului, în interacțiunea directă cu calculatorul. Elon Musk e mai cunoscut în branșă pentru că el e la vedere. La ora asta, cu electrozi așezați pe cap, se pot „citi” gânduri. Mâine, electrozii vor putea sta la distanță (exact cum s-a întâmplat în cazul citirii cardurilor bancare), poimâine, ei vor putea și induce gânduri, iar ce va fi răspoimâine nici nu vrem să ne imaginăm.
Se vorbește insistent despre etică, despre legiferarea domeniului – dar se vorbește în van. Vânare de vânt. S-a lansat de curând și un apel, semnat de multe nume importante ale informaticii internaționale, de a temporiza cercetările și aplicațiile IA. La fel s-a lansat cândva, tot semnat de nume mari, un apel la interzicerea armelor nucleare. Cu ce efect? Giganții informaticii, la fel ca laboratoarele de cercetare ale armatelor, probabil că nici măcar nu surâd atunci când aud de asemenea apeluri. Ar pierde timp surâzând, iar timpul chiar înseamnă bani (și putere) în zona asta.
Recent, și faimosul Yuval Noah Harari a lansat un avertisment privind viitorul omenirii sub impactul IA, invocând puterea „poveștii”, a Cuvântului de-a lungul civilizației umane, subliniind faptul că de-acum nu vom mai ști cine a scris „povestea”, Dumnezeu, omul sau calculatorul… El folosește și un argument foarte plastic și convingător: bombele, fie ele și nucleare, nu produc noi bombe, dar programele IA produc noi programe IA, care foarte ușor ne pot scăpa de sub control. Prin complexitate- sofisticare și prin comoditatea noastră, nu pentru că programele vor dori asta – chiar dacă, prin romanele și filmele SF, găsim destule calculatoare cu voință-conștiință…
Și, apropo de SF, nu vă mai amintesc cum încheiam editorialul de luna trecută…
Cand Medvedev a spus ca ajunge in Lvov multi au ras si isi bateau joc de rusi. Eu unul nu am ras…. Astazi asa zisa controfensiva ucraina e un esec total cu sute de tancuri si de vehicule ucrainiene distruse si cu cel putin 10000 de morti si Lvov-ul e bombarda cu drone rusesti.
In doctrina militara sovietica pe anii 50 un conflict teritorial se termina cu eliminarea adversarului si nu in coabitari pentru care astazi asistam la eliminarea totala a Ucrainei. Dupa razboi Ucraina ca stat nu va mai exista si nici ideea de natiune ucrainiana asa cum se planifica eliminarea nationalitatii romane in Banat pe anii 50….
Presedintele Putin cunoaste istoria Banatului mai bine decat istoricii CNSAS-ului si dovada o reprezinta aplicarea tacticilor planificate in anii 50 in caz de razboi cu Iugoslavia de catre tatal meu ca sef in Securitate . Tacticile dezvoltate de tatal meu ca sef in Securitate au fost aplicate cu succes de armata rusa si pentru asa ceva ii felicit. De ce? Pentru ca armata rusa nu isi batjocoreste fostii ofiteri, copiii fostilor ofiteri si au ca traditie un respect pentru fostii ofiteri. In schimb in Romania SBU cu un desant de ucrainieni si de evrei de origine ucrainiana infiltrat in tot spectrul politic desfasoara de ani de zile lichidari de copiii de fosti ofiteri de Securitate. Ucrainieni nazisti impreuna cu evrei nazisti.
După ce au ajuns la putere înainte de 40 de ani, acești tineri lideri globalisti sunt mai nepopulari ca niciodată .
Autor(i)
France Soir
Publicat pe 20 iunie 2023 – 15:30
Imagine
trudeau-ardern
Jacinda Ardern nu mai este prim-ministru al Noii Zeelande. În curând aceeași soartă pentru Justin Trudeau, în cădere liberă în sondajele canadiene? (Foto: Londra, Commonwealth Meetings, 20 aprilie 2018)
Fotografie de Andrew Matthews/POOL/AFP
POPULARITATE – În Canada ca în Franța, în Noua Zeelandă ca în Belgia sau chiar în Irlanda, prim-miniștrii sau președinții au un lucru în comun: o scădere a popularității în rândul electoratului. Dar acești lideri au o altă caracteristică comună. Toți sunt „alumni” ai „Young Global Leaders” (YGL), din programul supravegheat de Forumul Economic Mondial (WEF), care își propune să selecteze liderii de mâine. În timp ce unii sunt încă la putere precum Justin Trudeau, Emmanuel Macron sau chiar Alexander De Croo, alții au renunțat deja la post, precum Jacinda Ardern, uneori pentru a încerca să revină la afaceri, cum este cazul lui Leo Varadkar în Irlanda. Cinci „alumni” testați de popularitate în scădere, opoziție conservatoare în creștere și măsuri respinse sau condamnate:
Creat în 2004 de Klaus Schwab, Președintele Forumului Economic Mondial (WEF), programul Young Global Leaders, de care este „ foarte mândru” , „ infiltrează ” guvernele din întreaga lume și alege liderii de mâine. Unul dintre „succesele” acestui program, potrivit șefului WEF, este acela de a fi „infiltrat” tocmai în biroul premierului canadian, Justin Trudeau. „Știu că jumătate din cabinetul său, dacă nu mai mult de jumătate, sunt de fapt Young Global Leaders ”, a spus el în 2017.
Prim-miniștri la 37 de ani, „alumni” rapid nepopulari
Șase ani mai târziu, Justin Trudeau pierde teren în Canada. Popularitatea liberalilor continuă să scadă. Potrivit unui sondaj realizat de Abacus Data, realizat între 6 iunie și 11 iunie, 81% dintre canadieni doresc ca prim-ministrul lor să plece și schimbarea guvernului. Dintre cei 2.000 de oameni chestionați, 35% plănuiesc să voteze pentru Partidul Conservator, în detrimentul liberalilor Trudeau (28%) și al democraților (21%).
O scădere a popularității pentru Justin Trudeau, care are loc în timpul alegerilor federale. Oponenții săi, în special partidele Conservator și Democrat, îl acuză de o scădere a puterii de cumpărare, o creștere a dobânzilor la credite ipotecare, dar mai ales o taxă pe carbon. Pierre Poilievre, liderul Partidului Conservator, a cerut eliminarea acestei taxe, în vigoare din 2019 și care crește în fiecare an cu 15 dolari canadieni. O critică împărtășită de deputatul conservator din New Brunswick, Richard Bragdon, care subliniază afilierea lui Trudeau la WEF și îl acuză că „ și-a făcut dansul nenorocit cu clasa de la Davos” „ strângând bogății și făcând jet set” în timp ce„vrea „taxarea” /amendarea omului mediu doar pentru că a mers cu masina la serviciu”.(vezi taxa carbon de viitor pentru masinile cu ardere)
Richard Bragdon, „Finance” on June 13th, 2023 | openparliament.ca
În Belgia, un alt „alumni” YGL pălește în comparație. Iar problemele de mediu sunt una dintre cauzele, deși indirecte, ale scăderii popularității premierului Alexander De Croo în rândul alegătorilor belgieni. Cu un an înainte de alegerile legislative și regionale care l-ar putea costa slujba, un sondaj realizat de Ipsos cu mai multe mass-media ne spune că belgienii nu-l mai doresc, nici coaliția federală Vivaldi, care reunește șapte partide francofone și flamande. . 60% din electorat nu doresc ca Alexander De Croo să fie renumit prim-ministru.
Coaliția, care merge de la stânga socialistă la dreapta liberală, nu are coeziune și identitate în ochii belgienilor. Multe reforme promise se luptă să se materializeze, din cauza lipsei de consens între diferitele partide. Problema nucleară, de exemplu, este o problemă dezbinătoare.
În plină criză energetică din cauza războiului din Ucraina, guvernul De Croo speră la extinderea mai multor reactoare nucleare, contrar ecologiștilor coaliției, ostili acestui proiect. Negocierile europene privind „restaurarea naturii” îl răcoresc și pe premierul belgian, care cere „ suspendarea acestora ”.
Un alt „alumni” la Elysée în 2027?
Scăderea popularității a luat-o mai bine pe Jacinda Ardern. Aleasă în 2017 în fruntea Noii Zeelande la vârsta de 37 de ani, a părăsit brusc mandatul în ianuarie 2023. Dacă a susținut că „ nu are suficientă energie”, demisia ei a venit la scurt timp după publicarea unor sondaje nefavorabile , într-un context marcat de o deteriorare a situației economice și o scădere a încrederii în guvernul său, depășită de opoziția conservatoare.
Personnalités à suivre en 2023 | Jacinda Ardern sur la défensive
Lors de son passage à l’émission de l’humoriste américain Stephen Colbert en mai, Jacinda Ardern a esquivé avec …
În același an din 2017, un alt bărbat de 38 de ani a devenit prim-ministru, de data aceasta în Irlanda. Acesta este Leo Varadkar. Partidul său de centru, Fine Gael, si-a lăsat penele la alegerile legislative din 2020, iar „Taoisaech” a demisionat.
O demisie așteptată, deoarece partidul său a ajuns pe locul trei la aceste alegeri. Oponenții săi îl învinuiesc pentru o criză a spitalelor , o criză a locuințelor și un alt punct de tensiune: vârsta de pensionare, pe care partidul său a vrut să o aducă la 67 de ani în 2021 și 68 de ani în 2028. În decembrie 2022, în fruntea guvernului, Taoisaech iar partidul lui se confruntă deja cu sondaje nefavorabile . Potrivit cifrelor publicate de Irish Times , Fine Gael a pierdut 4 puncte de sprijin, devenind doar al 3-lea cel mai popular partid. Cât despre liderul său, popularitatea sa a scăzut cu 6 puncte, la 37%.
Leo Varadkar brushes off large drop in support for Fine Gael in new poll
Louise Burne
The poor results come just days after a number of Sunday newspapers reported that Taoiseach Leo Varadkar’s leade…
Emmanuel Macron este celălalt „Global Young Leader” care a suferit o scădere bruscă a popularității. Dacă ratingul său a crescut din nou în iunie, potrivit mai multor sondaje, pentru a ajunge la 29 și 32% dintre opiniile favorabile, rata afișată este departe de cele 45% (Elabe) sau 62% (IFOP) de popularitate de care se bucura șeful Élysée la începutul președinției sale. Gestionarea crizelor sociale precum mișcarea Vestelor Galbene și protestul împotriva reformei pensiilor a redus considerabil încrederea francezilor în Macron.
În imposibilitatea de a candida pentru un al treilea mandat în 2027 fără o modificare a Constituției la care apelează Richard Ferrand , Emmanuel Macron, care a devenit președinte al Republicii la cinci ani după perioada petrecută cu Young Global Leaders, va „sponsoriza” un alt „alumni” ?
Mulți dintre colaboratorii sau foștii săi colaboratori sunt și foști membri ai acestei organizații WEF, precum Marlène Schiappa, Najat Vallaud-Belkacem, Amélie de Montchalin sau mai ales un Gabriel Attal pe care unii îl califică drept „ mutra Macroniei” și ale cărui ambiții prezidențiale sunt mentionate de presa.
Jusqu’où ira l’ambitieux Gabriel Attal ?
Nathalie Schuck
VIDÉO. L’enfant sage de la macronie a entamé depuis peu une mue politique visant à s’émanciper de son créateur. …
SURSA:
https://www.francesoir.fr/politique-monde/apres-avoir-accede-au-pouvoir-avant-40-ans-ces-young-global-leaders-sont-plus
Après avoir accédé au pouvoir avant 40 ans, ces Young Global Leaders sont plus impopulaires que jamais
Auteur(s)
France-Soir
Publié le 20 juin 2023 – 15:30