„Anonimul basarabean” pe unde mai hălăduiește?
Contains Link
surena20 hours ago
.
De ce au adoptat dacii latina?Cei care au fost incorporati ca auxiliari si trimisi in provinciile Imperiului din Britania pana-n Siria este evident cum au invatat. Apoi acesti auxiliari,ca si ceilalti auxiliari si legionari corespondau cu rudele.Am uitat sa spun ca serviciul postal a fost dezvoltat de asirieni,persani si desavarsit de romani.Corespondenta o faceau in latina.Apoi comunitatile dace,asa cum o ilustreaza si descoperirile arheologice,interactionau economic,social,politic cu soldatii romani,cu colonistii,nu traiau in autarhie.Romanii au mentinut in provincii acelasi model de organizare ca al Romei cu aceleasi functii publice si aceleasi raporturi economico-sociale ale cetatenilor cu strainii. In Dacia au fost cantonati 10% din efectivele militare ale Imperiului,numai acestea ar fi reprezentat 40% din populatia Daciei inainte de razboi (estimata cam la 1 milion de locuitori).Dar, avand in vedere pierderile enorme (vezi Columna) mai ales in randul elitei dace si barbatilor (40 de acelasi neam cu Decebal ar fi mai ramas dupa Criton), la care se adauga numarul imens de prizonieri (500000 dupa Criton), la care adauga vreo 10000-20000 trimisi ca auxiliari ai imaginea completa a situatiei. Acum poate intelegi de ce a fost nevoie ca romanii sa aduca un numar asa mare de colonisti.
Despre rolul latinei in Italia si Dacia vezi :
https://cabalinkabul.wordpr…
Daca nu iei in calcul Columna lui Traian nu ai cum sa intelegi ce au insemnat cele doua razboaie pentru daci. Daca ignori ca Decebal,
disperat a recurs inclusiv la asasinarea lui Traian, daca ignori tratamentul prizonierilor romani nu ai cum sa intelegi reactia ulterioara a romanilor.Maltratarea prizonierilor romani, conform scrierilor istorice, atragea o pedepsirea exemplara (masacrare) a populatiei vinovate.
Te rog sa-mi spui in ce campania au mobilizat romanii asa de multe forte?Nu a fost un simplu razboi de cucerire,pentru infrangerea dacilor era nevoie de 4 legiuni care sub conducerea lui Tetius Iulianus i-a infrant in 88 la Tapae,a fost un razboi de masacrare.Din acest motiv corifeii Scolii Ardelene,care nu erau prosti si au avut acces la izvoare care azi sunt pierdute, au mers pe ideea exterminarii dacilor. Din pacate izvoarele directe cu privire la razboaiele daco-romane din vremea lui Traian s-au pierdut. Tacitus ne-a lasat in schimb informatii pretioase despre campania punitiva a lui Germanicus in Germania si ne putem sa seama prin analogie ce sa intamplat in Dacia.De ce toate triburile nord trace l-au abandonat pe Decebal dupa primul razboi?
.
NR Noi trebuie să pornim de la premiza că dacii au fost cel mai important popor, după greci și romani, din antichitatea europeană. În unele privințe i-au surclasat pe romani sau greci. De exemplu, prin omogenitate etnică, transmisă nouă, românilor.
Pe la 470 , un tanar din Bederiana, Iustin, s-a decis sa-si incerce norocul plecand in „hoc lumen” pana la Constantinolpol, insotit de doi consateni numiti Zimarcus si Ditubistus. Chiar si absolventul Universitatii Google poate pricepe ca primul nume (Iustin) e latinesc iar celelalte doua , nu! Supravietuirea antroponimelor trace in Dacia Aureliana in sec. V, este dovada ca limba tracica nu pierise inca, adica asta inseamna ca oricine in epoca aia putea deosebi latina populara_ vorbita de majoritatea populatiei din spatiul de la N de Linia Jirecek_ de limba bastinasilor,inca vie . Cu toate acestea , nimeni in epoca nu face vreo afirmatie cu privire la inrudirea celor doua limbi, lucru perfect normal daca stam sa cugetam ca si pe atunci oamenii aveau aceeasi capacitate intelectuala ca si astazi. Ce n-aveau ei pe atunci era convingerea ca ignorantii sunt mai inteligenti si mai culti ca savantii! Aceasta convingere este proprie societatilor democratice , unde incompetentului nu i se spune pe sleau : NE SUTOR, ULTRA CREPIDAM! Tracomanii contemporani nu-si bat capul cu detalii de genul :” Ce inseamna pe romaneste („tracica”) Ditubistus ? Pai daca limba noastra nu e neo latina , ci traco-dacica, de ce nu pricepem ce inseamna Zimarcus? si de ce nu pricepem ce inseamna niciun toponim ori antroponim TRACO-DACIC? De ce nu intelegem ce inseamna BEDERIANA, satul celor trei stramosi de-ai nostri romanizati , ori in curs de romanizare? Avem totusi sansa sa cunoastem acest lucru , datorita gloselor tracice si frigene ce ne-au parvenit . Stim din aceste surse ca „apa” se spunea pe limba tracica_ BEDY. Acestui radical tracic i s-a atasat sufixul latin -IANA, rezultand toponimul BEDERIANA. Mintea intoxicata a tracomanului nu cauta de fapt adevarul despre traci ori daci, ci doar NEGAREA ROMANITATII noastre! Pentru asta , orice absurditate , orice aberatie este acceptata fara sovaire si fara cel mai elementar examen critic.
către redacție,
cel mai important popor înainte de greci și romani au fost tracii, nu dacii. Termenul apare mai tîrziu, iar în afară de asta populația care avea să se numească daci, a fost tot de origine tracă, ca și romanii.
Exact…si asta nu disting multi.
Sorin a facut o afirmatie interesanta „majoritatea absolută a populației era analfabetă, deci scrisul nu e un factor al romanizării”. Ce a spus Sorin este un adevar care se refera la lumea barbara. Istoricul Perkins in „Caderea Romei si sfarsitul civilizatiei” spunea ca „exista discutii aprinse cu privire la cat de mult stiau sa citeasca si sa scrie oamenii in vremurile romane si la importanta scrisului in societatea romana”. Perkins, in cartea mai sus mentionata, aloca un subcapitol acestei teme interesante pusa intr-o noua lumina de descoperirile arheologice, mai ales cele din Pompei. Chiar daca nu poate estima cati locuitori din Pompei stiau sa scrie, Perkins considera ca scrisul „constituia o parte esentiala din viata orasului” si da,printre multele exemple, afisele electorale si pamfletele la adresa lor. Perkins aduce in discutie nu numai graffiturile pastrate, dar si banalele amfore,butoaie si alte obiecte de uz caznic care aveau inscriptionate numele atelierului/mesterului si un lucru deosebit de interesant: ” exista dovezi similare,uneori de tip ocazional,privind nivelul ridicat al stiintei de carte printre militari din alte zone ale imperiului”. In intarirea celor spuse Perkins ofera cateva detalii interesante din timpul asediului Perugiei in 41 i.e.n cand pe pietrele de prastie s-au descoperit inscriptii pe care fiecare tabara si le arunca, pe langa razboi era dus si un razboi de propaganda prin transmiterea mesajelor scrise adresate soldatilor inamici.La intrebarea cum a ajuns sa fie atat de raspandit scrisul in lumea romana, Perkins ne ofera cateva explicatii : „mecanismul complex al statului roman avea nevoie de functionari stiuitori de carte la toate nivelurile sale de functionare. Nu exista alta cale ca statul sa adune impozitele in moneda sau in natura, sa totalizeze profiturile rezultate,sa le trimita la distante marisi sa le consume sau sa le cheltuiasca unde era nevoie.A trebuit probabil sa se intocmeasca o multime de liste si de evidente pentru a avea siguranta ca un solidus colectat intr-una din provinciile linistite ale imperiului a fost cheltuit eficient pentru a intretine un soldat la frontiere”….”In documentele de la Vindolanda de pe Zidul lui Hadrian, am vazut un exemplu ridicat al stiintei de carte cerut si atins in posturile de stat”…”si economia romana complexa avea cu siguranta nevoie de cuvantul scris pentru a functiona. Perkins ne vorbeste de stiinta de carte in randul aristocratiei si aduce ca argumente ca abia in sec VI Imperiul a avut un imparat analfabet,Iustin I pana si soldatii militari,fara a fi literati stiau sa scrie si sa citeasca in latina.Maximinus Thrax a fost ridiculizat nu pentru nestiinta de carte,ci pentru ca se exprima nerafinat si nu stia greaca.
Un alt argument privind importanta scrisului in societatea romana este tocmai importanta pe care romanii au acordat-o dreptului. Nicio alta civilizatie antica nu a pus atat de mult pret pe drept,pe legi precum romanii. Numeroasele spete,decrete imperiale erau accesibile atat oamenilor de rand cat si jurisconsultilor si pretorilor spre analiza. Ca sa nu mai vorbim ca cele mai importante legi erau tiparite pe placute de bronz si afisate in centrele oraselor pentru a fi cunoscute de toata populatie. Cei care au inventat principiul de drept roman „nemo censetur ignorare legem” aveau in vedere faptul ca populatia trebuie sa stie sa si citeasca.
Mommsen care s-a ocupat de celebrele tablite cerate de la Rosia Montana si le-a tradus, ne ofera o imagine de ansamblu a importantei scrisului in randul oamenilor simpli (contracte,liste de cheltuieli cu organizarea unui banchet). Daca mai luam in discutie si interesanta carte a lui Branga privind italicii si veteranii din Dacia cu privire la dovezile epigrafice care atesta inclusiv invatarea latinei de daci putem considera ca la procesul de romanizare a contribuit si scrisul.Dacii romanizati nu puteau detine functii publice daca nu stiau sa scrie si sa citeasca,nu puteau depasi stadiul de soldat si nicidecum sa ajunga senator precum uzurpatorul Regalianus.
Anonimul basarabean, de la care a si plecat discutia, a prezentat chiar aici numeroase dovezi istorice despre insusirea latinei de catre daci,nu numai a limbii, si a scrisului, despre curentul periculos al falsificarii istoriei si al negarii romanizarii.
N-ai răspuns întrebării de ce adoptă dacii latina! Lași niște semne de întrebare printre rânduri, dar nimic concret.
Dacă cronicarii aceia din vechime ar fi spus doar adevărul, istoria lumii ar fi fost alta cu siguranță. Așa cum stau lucrurile acum, trebuie să iei totul cu o doză mare de scepticism.
Îmi vine foarte greu a crede informația aceia cu cei 500.000 de captivi, când populația întreagă pre-cucerire era de doar un milion. Nu mai punem pierderile umane inerente conflictelor sau greutatea logistică de a muta 10000 de persoane, darmite 500000. Reușeau oare să pătrundă prin toate cotloanele munților?
În afară de trădătorii care după 102 d.Hr. se dau de partea dușmanilor, ceilalți erau peregrini (”peregrīnus”) și tratați destul de rău, de vreme ce s-au răsculat de mai multe ori până la părăsirea provinciei.
Romanii înecau în sânge orice răscoală, deci condițiile erau destul de vitrege de s-au răsculat oricum.
De unde mai aveau dacii puterea și numărul să se revolte în interiorul provinciei dacă din start erau în minoritate absolută față de colonizați? Aveau o natalitate suprafirească în ciuda condițiilor potrivnice? Pe daci nu-i afecta mortalitatea infantilă și sărăcia, cu siguranță înrăutățite de faptul că erau ostracizați de pe cele mai fertile pământuri?
Apoi care naiba este neamul ăsta al lui Decebal din care au mai rămas 40?
Este un trib regal ca cel al sciților Paralatai sau un neam dintre daci care se succed la domnie? Numai un diot ar crede că toți dacii au fost reduși la doar 40 de inși.
Majoritatea absolută a populației era analfabetă, deci scrisul nu e un factor al romanizării. Romanizarea s-o fi realizat pe nesimțite, în timp, nu a fost neapărat un proces care-i atrage și-i cucerește. Nu le-au căzut brăcinarii dacilor și dăcițelor la vederea măreției imperiale. Până la urmă un colan de sclav poate fi și din aur, că tot te apasă. Libertatea nu se compară cu absolut nimic pe lumea asta.
Dacii și romanii s-au urât și ucis fără milă. Până am devenit un popor închegat au trecut câteva sute de ani bune unde colonul era la cuțite cu dacul autohton.
La Băile Herculane apare o inscripție latină foarte clară despre ”iubirea” dintre aceste două componente ale noastre. Lotrii daci coborau în oraș și jugăneau cetățeni Romani, astfel încât aceștia sunt nevoiți să plătească o strajă nocturnă.
Nu-i ăsta semn că Dacia n-a fost complet pacificată? Era chiar imposibil în acele vremuri să poți supraveghea un teritoriu vast, împădurit, cu munți și mlaștini unde te poți pierde ușor.
Gaia era probabil pasărea romanului, nu a turcului, în acel context. Dădea de gol așezările dacice ascunse prin păduri, cum făcea în plin ev medieval pentru bieții români.
Sunt sigur că pe undeva au supraviețuit comunități de daci închise, separate, dușmănoase ocupanților. Galerius de exemplu, le păstrează un sentiment de ură romanilor, care nu putea proveni decât din familie.
Un comentariu bun! Nici eu nu cred toate cifrele date de cronicarii antici! De ce n-ar fi greșit și ei cum se mai greșește și azi, în presă.
bine faceți! Nici Momsen nu mai e luat în considerare. A spus prea multe prostii din burtă fără documente. Armata lui Decebal a fost de 100,000, iar a lui Traian de 200.000 la a doua încăierare. Au murit 50.000 de daci și 50.000 de romani. Restul de 50.000 au fost luați sclavi.
țarcul lui Traian a fost inițial de cca 37.000 de km patrați. Barbații luați sclavi au fost folosiți la construirea țarcului și la mine. Clasa superioară capturată a fost dusă la Roma, așa cum procedau romanii tot timpul.
zona țarcului a rămas pustie de daci. Cei care au scăpat s-au retras în zonele libere. Cam asta a fost situația în linii mari.
țarcul s-a extins mai tîrziu sub Adrian și următorii.
zona Mehedinți, Gorj și Oltenia a fost sporadic sub romani, din cauza invaziilor goților, carpilor și dacilor liberi. Din cauza asta există o groază de valuri și urme de tot felul atît pe direcția nord-sud de la Carpați la Dunăre cît ți de la est la vest de la Olt la Carpații de apus, cît și în Ardeal.
țarcul nu a fost populat cu daci. Singurii daci în țarc au fost sclavii la minerit. Ce scrisori să trimită soldații din imperiu acasă și cui?
dacii din sudul Dunării au fost controlați și au venit în contact cu romanii mult mai serios decît cei de la nord de Dunăre. Cantitatea mare de ruine romane de la sudul Dunării e dovada, la fel ca și în Tracia. La nord de Dunăre în afară de castre și drumuri bate vîntul. Romanii nu aveau de ce să construiască masiv, deoarece s-au concentrat pe exploatarea minelor, nimic mai mult. Existența multor morminte romane e dovada atacurilor continue pe care goții, carpii și dacii liberi le efectuau frecvent, mai ales în Oltenia, Gorj și Mehedinți, pe care romanii nu le-au controlat tot timpul. A fost un dute-vino între Olt și Carpați
zona minieră a fost foarte bine protejată cu valuri de pămînt, palisade, castre și armată serioasă cantonată continuu. Cam asta a fost situația reală. Lipsa ruinelor la scară mare vorbește de la sine în ce a constat ocupația romană la nord de Dunăre. La sud a fost cu totul altă poveste, mai ales că zona era delimitată de Dunăre și în rest teritorii ocupate de romani, față de Dacia Felix care avea la sud Dunărea, dar în rest era înconjurată de teritoriile dacilor liberi.
Aurelian a retras armata și coloniștii, mineri și administrație, deoarece controlul Daciei nord-dunărene devenise foarte costisitor, iar în plus imperiul se confrunta cu războaie și revolte peste tot. Exploatarea minelor din Dacia nord-dunăreană nu mai era rentabilă față de cheltuielile pentru apărare și respingerea atacurilor goților, carpilor și dacilor liberi. Dacia nord-dunăreană a fost ultimul teritoriu cucerit de romani și primul pierdut. Aurelian a reușit să redreseze imperiul după marea criză din secolul al III-lea cum a fost denumită perioada, renunțînd la Dacia nord-dunăreană pentru a reduce cheltuielile
ca să înțelegeți cum au stat lucrurile cu imperiul roman și cu Dacia nord-dunăreană, trebuie să analizați situația de dinainte de domnia lui Aurelian. Imperiul se zgîlțîise foarte tare și era rupt în patru bucăți. Aurelian ca general a alipit din nou Bretania și Galia, apoi Germania romană, după care ajunge împărat și se îndreaptă la sud de Dunăre. În același timp Zenobia regina Palmirei, Siria, anihilează armata romană cantonată în zonă și construiește un mic imperiu, ocupînd parte din Anatolia, Antiohia, Palestina și Egiptul. În acel moment Aurelian a renunțat la Dacia nord-dunăreană, și și-a adunat toate forțele îndreptîndu-se spre Palmira. Nu putea face față la două fronturi departe unul de celălalt. A preferat să renunțe la Dacia nord-dunăreană, deoarece pierderea de cealaltă parte în Anatolia, Orientul Apropiat și Egipt erau cu mult mai mari decît Dacia nord-dunăreană.
Aurelian a fost cel mai mare strateg militar și economist din istoria romanilor. A reușit în 20 de ani să reunifice toate teritoriile imperiului, pierzînd numai Dacia nord-dunăreană. Nu știu ce s-ar fi întîmplat fără el cu imperiul roman în momentul acela, dar lucrurile nu arătau bine deloc. Imperiul roman a fost la un pas de dezintegrare. Numai geniul lui Aurelian a stopat dezintegrarea pentru încă vreo 180 de ani, pînă cînd goții ocupă Roma.
Ma tem ca Mommsen nu a spus nimic din burta in schimb mata o faci, prima parte a comentariului e exagerata si nu corespunde realitatii,in schimb partea referitoare la Aurelian e cu totul altceva.Felicitari!
S-a format un curent in randul istoricilor care au spus ca ocupoarea Daciei de Traian a fost o gresala (Mommsen a formulat aceasta ipoteza si a fost preluata si de alti istorici) fiind o provincie dificil de aparat. Asta pana s-au pronuntat niste istorici militari care au reevaluat situatia si au ajuns la concluzia ca dpdv militar si economic anexarea se impunea tot ei au stabilit in baza asezarii castrelor, a dispuerii drumurilor si limesurilor ca apararea Daciei se face la interior. In vremea lui Diocletianus acest mod de aparare se va extinde la nivelul intregului Imperiu,mai putin la Rin si in Britania.
Abandonarea Daciei datorata crizei sec III, a pierderii importantei dpdv economic, a dificilei aparari, a necesitatii trupelor in alte zone ale Imperiului, a pierderii pozitiei strategice sunt multe din ipotezele formulate de istorici. In realitate Dacia era inca importanta atat dpdv economic cat si militar apoi Dacia prezenta o importanta deosebita pentru Imparat, el era de origine daca,la fel si sotia imparatului. Nu poti pur si simplu sa te trezesti dimineata si sa spui ca maine ne retragem din Dacia si facem o provincie,apoi doua la sud de Dunare. A fost una dintre cele mai grele decizii mai ales in conditiile in care Aurelian ii distrusese in 271 pe goti si il ucisese personal pe regele got,Cannabas, razbunand moartea Imparatilor Decius si Etruscus si luptase pentru readucerea provinciei la Imperiu dupa pierderea acesteia sub Gallienus. Gotii fusesera invinsi, dar pacea nu se putea incheia. Aurelian avea de ales intre a continua razboiul ori de ai aseza ca foederati in Dacia ori la sud de Dunare. A ales prima varianta si aici apar intrebarile : cand s-au retras romanii din Dacia? au avut loc doua retrageri (in vremea lui Gallienus si Aurelian) ori una singura? cat s-au retras? a vrut Aurelian o retragere definitiva ori una de moment? In istografia noastra s-a spus ca in 271 si ca a fost in vremea lui Aurelian lucrurile sunt putin mai complicate pentru ca in vremea lui Gallienus Dacia este pierduta iar cel care o readuce la Imperiu este Claudius al II lea si generalul sau Aurelian. Apoi in 271 imediat dupa ce ai sfaramat pe goti e putin probabil sa te retragi, retragerea s-a facut dupa pacificarea Occidentului si nu toata provincia a fost abandonata in ciuda faptului ca a fost retrasa administratia o parte a trupelor auxiliare au ramas, Zosimos ne lasa cateva informatii interesante. Apoi descoperirea tezaurului monetar de la Viisoara cu monezi din vremea lui Gallienus, Claudius si Aurelian ne dovedesc o prezenta romana si dupa presupusa retragere aureliana. Profesorul Eugen Czek considera barbarii au patruns in fosta provincie Dacia abia in sec IV in aceste conditii putem vorbi de un rump state in Dacia pana la reocuparea lui Constantin
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/1c/ConstantineEmpire.png
si asa putem explica putinele dovezi gotice in provincie comparativ cu Muntenia. Prof.Cizek in urma analizei documentelor considera ca romanii si Aurelian au vazut retragerea ca fiind ceva temporar si acest lucru sterge falsa acuzatie adusa lui Aurelian de a fi infiintat Daciile sud dunarene pentru a ascunde dezastrul retragerii. Retragerea trebuia sa fie temporara pentru a se putea reface unitatea imperiului,asa cum bine a punctat si colegul Stan Patitu,si pentru a face pace cu gotii,lucru care s-a si realizat pentru 50 de ani. Aurelian a domnit 5 ani si a reusit sa refaca unitatea imperiului iar retragerea din Dacia s-a dorit una temporara.La moartea lui, in urma unui odios asasinat pus la cale de niste functionari corupti, a urmat o perioada de interregnum cand senatul si armata se invitau reciproc sa numeasca un nou imparat, lucru care nu se mai intamplase in istoria Romei. Interesant este ca istoria Daciei romane de la nord de Dunare se leaga de numele a trei mari imparati: Traian optimus princeps, Aurelian restitutor orbis si Sf.Constantin cel Mare.
”rump state” = remnant state
https://en.wiktionary.org/wiki/rump#Etymology
Termenii germanici ar trebui să fie coradicali cu lat.rumpere (rom. arh. a rumpe, der. ruptură, arh.rumptură/rumtură), trac. romphaia (falx) și alb.rrufeja (fulger) printr-o extindere a rad. IE *Hrew- (“to tear out, dig out”)
Sepse ashtu si rrufeja, që vetëtin nga njëri skaj i qiellit te tjetri e ndriçon, kështu do të jetë edhe Biri i njeriut në ditën e tij. (Luca 17:25)
Nicolae Costin folosea ”rumtoare” cu sensul împărăție, pe lângă multe alte arhaisme și regionalisme foarte interesante. Nici un latinism nu se potrivește încă, ar putea fi un decalc.
Interesante ar fi lat.rector și ir. recht, dar primul nu cred că a fost folosit de împărații romani.
Am să încep cu finalul… Galerius în tinerețe s-a comportat exact ca Napoleon care avea cam aceeași părere despre Franța și francezi. Oamenii se schimbă iar Galerius a ajuns mai roman decât Senatul Romei iar Napoleon mai francez decât Franța.
Mommsen și Francke sunt doi istorici care au tratat cu multă atenție Columna iar Mommsen în Cartea a IV a din Istoria romana se referă la catastrofa dacilor.
De ce oare au scăzut preturile la sclavi în Imperiu după al doilea război cu dacii după cum ne atestă izvoarele? Dacă în vremea lui Stilicon vânzarea ostrogotilor învinși a provocat o prăbușire a preturilor în Italia nu este evident că numărul sclavilor daci au ieftinit preturile?
E o glumă cu lotrii și o iau ca atare, există o istorie a lor în Imperiul roman cu precădere la Galia unde au creat ceva probleme romanilor. În Dacia lăsând la o parte atacurile la moartea lui Traian avem așezarea pașnică a dacilor mari în provincie și războaiele marcomanice. Atunci, tot Mommsen ne spune, au fost eliberați fără bani vreo 50000 de coloniști luați prizonieri de aliații Germaniei lor, carpii, costobocii. De ce oare? Dacă avem în vedere cauza războaielor și anume solicitarea marcomanilor și quazilor de a se stabili în Imperiu începem să înțelegem și motivația „gestului nobil”.
În timpul celui de-al doilea război balcanic armata româna a avut pierderi datorate accidentelor, bolilor și unor tâlhari (așa îi numea străbunicul ). Bulgarii îi numeau comitagii și erau un soi de revoluționari care ne-au pus multe probleme în Dobrogea inclusiv după Primul Război Mondial. Dar, nu am auzit pe nimeni care să pună la îndoială că românii nu controlau Dobrogea și Cadrilaterul.
Peregrinii erau considerați străini și dpdv juridic aveau o situație diferită, chiar avantaje comparativ cu romanii sub aspectul tranzacțiilor economice, dacii, cel puțin la început, nu au avut acest statut. Interesant este cum istografia sovietică „a luptei de clasă”, combătută la noi în perioada interbelică, a renăscut și a prins cu „numeroasele răscoale ale dacilor exploatați” în schimb „au dispărut” numărul mare de auxiliari daci din armata romană (Britania fiind plină de urmele lor) și numeroșii minieri iliri (majoritatea nefiind sclavi) aduși pentru exploatarea aurului.
În momentul în care se vor reciti cu atenție corifeii Școlii Ardelene, se vor lua la puricat numeroasele rapoarte, memorii și cărți ale „primilor arheologi” , respectiv ofițerii habsburgi ori un Tocilescu atunci se va înțelege mult mai bine situația economica, socială și demografică care a favorizat romanizarea. Macedoniei epuizată după Alexandru, imigrația masiva , războaiele diadohilor și cele 4 războaie cu romanii a fost romanizata cam tot în 60 de ani (60 de ani de pace au fost și în Dacia după „rascoala”). Situația Daciei lui Decebal era chiar mai rea decât a Macedoniei în 148 i. e. n. Istoria a demonstrat că toți barbarii care intrau în contact cu Imperiu se romanizau, dacă nu ar fi fost islamul aceeași soartă ar fi avut-o și arabii (Andre Miquel).
Ludovic de Anjou regele Ungariei a luat o serie de măsuri prin care a reușit în mai puțin de 3 generații să maghiarizeze și catolicizeze cnezii și nobilimea română din Ardeal, cine a încercat să-și păstreze religie și-a pierdut titlul ori au fost nevoiți să emigreze. Romanii nu au luat niciodată asemenea măsuri pentru că nu au avut niciodată ca obiectiv romanizarea,barbarii își doreau să devină romani mai mult decât romanii. Atunci când se va înțelege acest aspect, deloc minor, se va înțelege și romanizarea.
Grecii, albanezii, bascii, britonii, frigienii (grecizați complet abia prin sec.VI sau VII), armenii, galații, sirienii și evreii, egiptenii, berberii, mauritanii și chiar și rămășițele punilor nu s-au romanizat. Și au fost în contact suficient timp, unii chiar mai mult decât au fost dacii cu romanii.
Germanicii care invadează și ocupă largi porțiuni din imperiu iar nu se romanizează, tehnic vorbind. Se asimilează natural popoarelor latine de mai târziu sau asimilează ei pe localnici.
Romanizarea trebuie analizată pentru fiecare popor neo-latin în parte, dar în principiu, pentru amărâții de la baza piramidei sociale, diferența între imperiu și barbarie era nesemnificativă. Coloniile luau caimacul civilizației Romane, iar ceilalți îi aprovizionau, stipendiau, cum vrei să-i spui. Când nu mai puteau suporta regimul, se răsculau.
Arabii n-au fost romanizați și nici nu s-a pus vreodată problema asta, cu sau fără islam. Tot ce-au reușit Romanii în Orient e să stoarcă provinciile alea de resurse și să ridice câteva așezări, capete de pod ale dominației imperiale. În rest nimic. Odată lepădat jugul, viața fiecărei comunități, cu excepția celei evreiești, s-a reîntors pe făgașul ei natural.. și netrebnic.
Romanizarea nu a fost o politică statului roman, dar avem o mulțime de dovezi despre finețea latine vorbită de africani (Sf. Augustin), de sirieni (Antiohia a fost un puternic centru latin în condițiile în care fusese capitala seleucizilor), armenii nu au fost efectiv sub romani decât foarte puțin timp, Asia Mică a fost încă din vremea ahmenizilor plina de colonii grecești, în general Orientul era elenistic. Evreii reprezintă un caz aparte, șovini, primitivi și barbari după cum ii considera și Antiochus al IV lea, au fost sub control roman, dar în ce condiții? Și au păstrat autonomia politică iar în religie romanii nu au intervenit (asa cum a făcut-o Antiochus al IV-lea). Interesanta, vizavi de completarea ta, este observația pe care Perkins o face pentru de populațiile mai compacte din Imperiu care își păstrasera organizarea tribala, respectiv bascii și galezii din Tara Galilor, acestea sau opus barbarilor care invadarea Imperiu iar galezii au fost ocupați abia în sec XIII. În general populația romanizata neinarmata (conform politicii romane) nu a opus o rezistenta.
Ai dreptate! Romanizarea trebuie privita diferit pentru fiecare popor neolatin și în funcție de particularitățile zonei, ale populațiilor ocupate, contactul lor anterior cu romanii și alți factori.
În Africa era o legiune și în Egipt 2,deci nu erau atâția militari cât au fost în Dacia. Apoi în ce provincie mai putem vorbi de atât de mulți coloniști romani?
În Orient principalele forte erau masate la granița cu Partia și mai târziu Persia, respectiv în Siria erau 4 legiuni,dar cat era Siria comparativ cu Dacia?
Vizigotii, ostrogotii, vandalii, suebii, alanii se romanizeaza pentru că, vorbesc despre germanici, o parte importanta a aristocrației lor avea contacte cu Roma, unii erau cetățeni romani, servisera în armata romana. Ei se considerau foederatii, doreau să devină romani. Corupția funcționarilor romani, intoleranta religioasa (erau arieni, deci sectanti) a dus la dezastrul de la Adrianopol și la apariția unor corpuri străine în Imperiu. Împăratul Majorianus , „ultimul roman al Apusulu care realizează Reconquista romana a Apusului le stabilește ii reduce la statutul de foederati și le stabilește și condițiile în care puteau deveni „romani”. După moartea lui declinul Apusului nu mai poate fi oprit. Totuși dacă nu ar fi fost dezastrul naval împotriva vandalilor Apusul se putea salva.
Mommsen, Francke, Cary&Scullard sunt doar câțiva din istoricii care spun ca limesul Brazda lui Novac a fost realizat în vremea lui Nero și cu această ocazie o parte din Muntenia a trecut sub control roman. Dacă luam în calcul faptul că încă din vremea lui Augustus, Scitia Minor (ocupată de nepotul lui Crassus) a fost sub romani și a ramas mult timp sub control roman, dacă avem în vedere prezenta romana și în S Moldovei precum și Dacia Restituta a lui Constantin (o parte a Munteniei și Olteniei și Banatul) vreme de 60 de ani plus podul de la Sucidava (asigura o legătura permanenta) avem o imagine reală a prezenței romane aici. Dacă ținem cont și de faptul ca în Muntenia, Moldova prezența majoritară nu este a dacilor ci a sarmatilor, a iassilor și a altor populații și luăm în considerare castrele romane din Muntenia și Moldova și drumurile romane putem înțelege de ce romanizarea aici a fost mai puternica și nu poate fi redusă doar la Banat, Oltenia și Ardeal.
Criton, medicul lui Traian, se refera la 40 de nobili daci supraviețuitori, restul nu erau de același „neam” pentru că nu purtau căciuli.
Romanii au redus în general taxele ori le-au menținut la același nivel pentru populațiile ocupate, au păstrat inclusiv formele lor de organizare. Atâta timp cât au asigurat o bunăstare pentru majoritatea populației lucrurile au fost ok. Romanii ca și grecii au fost egocentristi, în schimb asirienii în ciuda cruzimii și distrugerii ridicate la rangul de politică de stat, au fost mult mai interesați de limba populațiilor ocupate, din acest punct de vedere sunt unici. Dacă luam în calcul și faptul că egiptenii și hititii au încheiat primul tratat de pace bilingv înțelegem de ce nu avem atât de multe informații legate de traci. Multe lucrări antice s-au pierdut, astfel Împăratul Claudius a scris pe lângă o istorie a romanilor și una a etruscilor și a punilor, toate pierdute ca și Memoriile lui Traian cu privire la războaiele dacilor.
Dacă ai timp încearcă să citești cartea lui Perkins Căderea Romei, vei afla că „amărâții” din Imperiu o duceau cu mult mai bine decât cei din Barbaricum și poate cei din România de azi. Sunt multe lucruri interesante despre industrie, poluare, specializare, globalizare și cum s-au prăbușit standardul de viață la un nivel greu de imaginat.
Este o carte diferită de Roma, este o carte despre greșelile politicului, despre efectele pierderii încrederii în elita, despre ce ne așteaptă dacă civilizația noastră de azi s-ar prăbuși. Din păcate multe lucruri despre români sunt distorsionate, sunt multe clișee, multe neadevăruri, multe teorii vechi care au tot fost preluate și multe descoperiri arheologice care nu au fost valorificate.
1 000 000 de locuitori, 500 000 de prizonieri (numai astia singuri ocupau Roma fara arme), nici o virgulita ceva gen 456 789. 500 000 (si e mult la epoca aceea) cred ca era toata populatia traca la sud si nord de Dunare, ii mai aluneca mana lui nea Surena pe tastatura (poate si ca sa dea bine cu alte teorii, cum ca nu mai era nici tipenie de om cand ajunsera hungurii). Dupa Critonul lui au ramas doar coloni care deja luau lectii de maghiara :)))
Cu ceva timp în urmă s-au descoperit câteva tăblițe interesante la Ninive care conțineau date despre numărul sclavilor luați de asirieni. Interesant este că au consemnat numărul prizonierilor luați, numărul celor care au murit, al celor pedepsiți și uciși și al celor care au ajuns efectiv la Ninive.
De ce cunoșteau anticii numărul exact al sclavilor? La această întrebare cu siguranță că un român va bate câmpii plecând de la realitatea de azi pe care o proiectează în antichitate. Dacă România nu știe exact câți funcționari are, câți lucrează în servicii și ce este mai grav câți români au emigrat și câți mai sunt nu înseamnă că Imperiul roman era în situația în care este România azi. În Imperiul roman se știa exact numărul sclavilor de stat, ba se știa chiar numărul dezertorilor romani aflați la daci pe care ii cer înapoi. Aflăm de la Dio Cassius că folosindu-se de această cerere Decebal a încercat să-l asasineze pe Traian. Este mult mai ușor azi să-i consideri pe antici primitivi, dar dacă te gândești că realizau poduri de lemn peste Rin în 10 zile ori de piatră peste Dunăre în mai puțin de 2 ani. Podul lui Constantin cel Mare nu se poate compara cu cel de la Calafat Vidin pentru că este cu 1000 de m mai mare și a fost realizat într-un timp mai scurt. Nu poate fi comparat nici cu Podul Sissi de la Budapesta, e comparabil cu Podul Giurgiu Ruse,dar la realizarea acestuia au contribuit URSS, România și Bulgaria. Apropo în afara de autostrăzile romane din Carpați, România are în sec XXI vreo autostradă care să străbată Carpații?
P.S Când ai timp și chef poate ne pui câteva poze cu ruinele viaductelor romane din Franța. Așa că să facem bășcălie cât de proști erau romanii și cât de smecheri suntem noi românii. La șmecherie nu ne întrece nimeni din această cauză a ajuns România șmecheria Europei.
Nu’i nici o smecherie cu Romania si nici cu romanii ( in schimb sunt cativa care le cade nasul daca trebuie sa recunoasca ca au gresit sau mai grav, daca au misie sa spurce tot ce’i romanesc si mai ales zestrea lor ca neam). Nea Surena, din intamplare am tradus o carte a unui academician francez din sec XIX, care a lucrat vreo 20 de ani la Scoala franceza din Roma si a analizat documentele autentice imperiale (atat de proslavite de matale), cu tristete iti spun ca declara inexacte cam 60 °/° din ele. Mai ales cand venea vorba de „triumfuri” (stii mata paradele alea care se organizau dupa o victorie), cifrele erau umflate ca la recoltele agricole pe vremea lui nea Nicu. Dar iti dau perfecta dreptate Criton si ai lui spioni au facut recensamantul traco-dacilor in anul 100 si a iesit 1 000 000 fix. Imperiul Roman era ros de coruptie, functiile se vindeau si se cumparau, era trafic de influenta, crime politice etc. (ca orice societate, comunitate, regat, pana si Tara Romaneasca cu al ei mare si drept Vlad Tepes, doar el era incoruptibil), crede’ma pe cuvant perfect e numai Dumnezeu, nicidecum Imperiul Roman si basmele lui Criton sau Dio Cassius.
Da-mi si mie cartea si pe urma mai vorbim.Multam
e f f scumpa
Și eu…