„De ce-uri despre Ucraina, SUA, Rusia, Europa, Putin, Biden, Zelenski.
1. De ce americanii au fortat incercarea de a aduce Ucraina si Georgia in NATO desi stiau ca asta il va infuria pe Putin?
– Fiona Hill a fost expert pe probleme de securitate pentru Rusia/Eurasia in administratia lui George Bush. Echipa din care facea parte l-a avertizat pe presedintele american, inaintea summitului NATO din aprilie 2008, tinut la Bucuresti, ca Vladimir Putin va vedea masurile pentru a aduce Ucraina si Georgia mai aproape de NATO ca pe o miscare provocatoare care ar declansa, probabil, o actiune militara preventiva a Rusiei. La acel summit Alianta a anuntat ca Ucraina si Georgia se vor alatura aliantei, fara a comunica un calendar al aderarii.
„”George, trebuie să înțelegi că Ucraina nici măcar nu este o țară. O parte din teritoriul său se află în Europa de Est și cea mai mare parte ne-a fost dată nouă.” Asta i-a spus Putin lui George W. Bush, in 2008, la Bucuresi. Bush si-a justificat decizia prin faptul ca le promisesera celor doua tari intrarea in Alianta.
2. De ce au ignorat primul avertisment al lui Putin?
– In august 2008, la patru luni de la anuntul facut la Bucuresti, Putin invadeaza Georgia. A fost primul avertisment pe care Putin l-a trimis Vestului. La momentul respectiv Bush Junior era in ultimele luni de mandat, confruntat deja cu criza economica ce avea sa afecteze toata lumea incepand cu toamna acelui an. Nu avea chef nici de Putin, nici de Georgia. Grija lui era sa-si securizeze economia si sa-i dea vant din pupa lui John McCain, candidatul republican la alegerile prezidentiale din acea toamna. Castigate de Obama avandul pe Joe Biden in echipa, ca vicepresedinte. Avertismentul lui Putin, desi puternic, clar, zgomotos, a fost receptionat slab la Washington. Nu mai era problema administratie Bush ci a celor care vor veni.
3. De ce Obama nu l-a oprit pe Putin? Al doilea avertisment.
– In noiembrie 2008, Barack Obama castiga alegerile si devenea primul presedinte Negru din istoria Statelor Unite. In acelasi an, in mai, Dmitri Medvedev, fostul premier si om de incredere a lui Putin, devenea presedintele Rusiei, un compromis facut de Putin care nu mai avea voie sa candideze. Putin a devenit premierul Rusiei.
– Obama a incercat sa reseteze relatia cu Rusia, dupa atacul din Georgia. In primii doi ani de mandat, cand a lucrat cu Medvedev, chiar a reusit. Administratia Obama si-a urmarit noile interesele, noul tratat START (Strategic Arms Reduction Treaty – reducerea armelor nucleare) precum si cooperarea in problemele din Iran (programul nuclear) si Afganistan. Obama s-a vazut cu Medvedev de doua ori in 2009, in primul an de mandat. O data la Londra, in aprilie, a doua oara la Moscova, in iulie. Discutiile pe tratatul START au avansat rapid. Rusii s-au oferit sa-i ajute pe americani cu un coridor aerian catre Afganistan, in timp ce americanii s-au oferit sa ajute Rusia sa intre in Organizatia Mondiala a Comertului, la usile careia asteptau de 15 ani.
– Obama si Medvedev au semnat noul tratat START, la Praga, in aprilie 2010. Acordul prevedea reducerea numarului de focoase nucleare pe care fiecare din cele doua tari il putea avea.
In Iunie 2010, Rusia s-a alaturat SUA in embargoul de arme impus Iranului, o decizie surprinzatoare tinand cont ca Moscova era cel mai mare exportator de arme pentru regimul de la Teheran. Partile au inceput discutiile pentru o alta reducere a arsenalului nuclear. Ba chiar au fost discutii bilaterale cu privire la posibilitatea unei aparari antirachetă în cooperare NATO-Rusia.
– Si de aici au inceput divergentele. Rusii au cerut ca sistemele de rachete defensive sa fie limitate iar acestea sa nu poata targeta sistemele ofensive ale celeilalte parti. Apoi au cerut, pentru a continua discutiile, ca SUA sa-si retraga rachetele nucleare care nu sunt strategice din Europa.
– 2011 a adus o noua problema: Libia. Dupa ce SUA s-a alaturat Frantei, UK-ului si celorlalte tari in operatiunile aeriene intreprinse impotriva Libiei, Rusia a devenit din ce in ce mai critica. Putin, inca premier, a criticat atacurile spunand ca acestea depasesc rezolutia adoptata in Consiliul de Securitate al ONU. Criticile s-au intetit dupa ce Gaddafi a fost ucis. In acelasi timp, congresul american a adoptat rezolutia Magnitski, chiar daca administratia Obama nu a fost de acord cu ea. Magnitski a fost un avocat rus care a murit in inchisoare dupa ce a acuzat mai multi oficiali de coruptie.
– In septembrie 2011, Putin a anuntat ca va candida pentru inca un mandat de presedinte al Rusiei. Constitutia limita numarul de mandate la doua, de aceea Putin a devenit premier in 2008. Obama nu a receptionat bine anuntul lui Putin, desi stia ca el este cel care conduce Rusia, dominandu-l pe Medvedev. Administratia americana a sperat ca Putin il va lasa pe Medvedev sa castige un al doilea mandat. Pentru ca Obama dezvoltase o relatia apropiata de Medvedev.
– Finalul de an 2011 a adus 100.000 de rusi in centrul Moscovei, protestand fata de falsificarea alegerilor pentru Duma, parlamentul Rusiei. Putin a acuzat-o pe Hillary Clinton, Secretarul de Stat/Ministru de Externe din administratia Obama ca a incurajat si intretinut protestele. Rusii au protestat si in primele luni din 2012 insa au fost potoliti de amenzile uriase pentru proteste neautorizate. Valoarea amenzii a crescut de la 1000 de ruble (10+ euro azi) la 300.000 de ruble (aproape 3200 euro azi).
– In martie 2012, Putin a fost reales presedintele Rusiei. Tensiunea dintre cele doua parti era maxima. Putin a refuzat sa participe la G8-ul organizat de Obama la Chicago in acelasi timp cu un summit NATO. Obama era deja in campanie electorala pentru un al doilea mandat.
– In acelasi an, o noua problema apare: Siria. Rusia si China au blocat o rezolutie ONU initiata de americani impotriva presedintelui sirian Bashar Assad. Americanii voiau ca acesta sa plece de la putere in timp ce rusii nu erau de acord, contestand opozitia siriana care ar urma sa preia puterea. Diferentele s-au acutizat dupa ce SUA a recunoscut, alaturi de UK, Franta, Turcia si tarile arabe din Golf, opozitia siriana.
– Alegerea lui Obama, in 2012, pentru al doilea mandat de presedinte al SUA ar fi trebuit sa dezghete relatiile. Obama a anuntat ca va merge la Moscova, in septembrie, pentru o discutie cu Putin. Sosirea lui Edward Snowden in Rusia, in vara lui 2013, a creat o criza diplomatica intre Washington si Rusia. Snowden, un fost contractor NSA, era considerat tradator in SUA si „gestionarul” mai multor secrete descoperite in timp ce lucra pentru NSA. SUA au cerut extradarea lui Snowden, Rusia a refuzat. Obama a anuntat ca nu mai merge la Moscova dar se va intalni cu Putin la summitul G20 de la St Petersburg.
– 2013 s-a inchis cu protestele violente din Ucraina, unde presedintele Ianukovici, apropiat de Moscova, era contestat. Protestele au continuat si in primele luni ale lui 2014 si, dupa ce peste 100 de persoane au decedat, Ianukovici a semnat un acord cu Opozitia, predand puterea si parasind Ucraina.
– In ultima saptamana din februarie 2014, un nou guvern a fost instalat la Kiev. Imediat si-a manifestat intentia de a incepe negocierile de aderare la UE. Reactia lui Putin a fost imediata si violenta. A ocupat Crimeea, prin trupe „proxy”, iar mai apoi, dupa un referendum, a anexat-o. A fost al doilea avertisment a lui Putin. La fel de puternic ca cel din 2008, cand a atacat Georgia.
– In primavara care a urmat, Rusia a inarmat fortele proruse din cele doua provincii dominate de rusi din Ucraina care au inceput un razboi impotriva armatei ucrainene. SUA si Occidentul au ripostat cu sanctiuni economice si scoaterea Rusiei din G8 care a devenit G7. Finalul de an marcheaza cele mai tensionate relatii dintre SUA si Rusia, de la sfarsitul Razboiului Rece.
– Siria marcheaza momentul in care Putin si-a dat seama ca Obama e defensiv. Concentrat pe acordul nuclear cu Iranul, pe care-l considera cea mai mare realizare a administratie sale, in ceea ce priveste politica externa, Obama a refuzat sa bombardeze Siria chiar si dupa ce Assad a fost acuzat folosit arme chimice impotriva propriilor cetateni.
– Momentul a fost salutat de Putin intr-un editorial publicat in septembrie 2013, in New York Times. Putin isi incheia editorialul spunand ca „Relatia mea de lucru si personala cu presedintele Obama este de o crestere a increderii. Apreciez asta. Am studiat cu atetie discursul sau despre starea natiunii de marti. Si as fi mai degraba in dezacord cu ceea ce a spus despre excepționalismul american, cand a afirmat ca politica Statelor Unite este „ceea ce face America diferita. Este ceea ce ne face exceptionali.” Este extrem de periculos sa incurajezi oamenii sa se vada exceptionali, indiferent de motivatie. Sunt tari mari si tari mici, bogate si sarace, cele cu traditii democratice lungi si cele care inca isi gasesc drumul catre democratie. Politicile lor difera, de asemenea. Cu totii suntem diferiti, dar cand cerem binecuvantările Domnului, nu trebuie să uitam că Dumnezeu ne-a creat egali.
4. De ce nu l-a oprit Trump pe Putin?
– Trecem peste partea asta. Desi e de remarcat un lucru: Trump si-a dat seama ca nu Rusia/Putin reprezinta o amenintarea la adresa suprematiei mondiale a SUA ci China. Trump a incercat o alianta cu Putin impotriva Chinei. Ca asta a fost sau nu premeditata si/sau influenta de Putin, poate vom afla peste alti ani. Ceea ce trebuie remarcat insa este ca dupa 2014, dupa anexarea Crimeei, europenii nu au facut nimic pentru a-si reduce dependenta de gazele si petrolul rusesc. Desi au primit, cat se poate de clar, avertismentul doi al lui Putin.
5. „De ce a declansat Putin o invazie in Ucraina? (1)
„Pentru ca Putin continuă să castige”.
– Nu o spun eu, o spune Chris Miller intr-un editorial din NYTimes. Ultimele trei razboaie declansate de Putin, Georgia in 2008, Crimeea in 2014 si Siria in 2015 au fost castigate. Ultimele trei razboaie ale Rusiei sunt exemple de manual despre cum sa folosesti forta militara, intr-un mod limitat, pentru a atinge obiectivele politice. Invazia Georgiei din 2008 a durat cinci zile, dar a fortat aceasta tara sa faca mai multe concesii politice umilitoare. In Ucraina, in 2014, fortele militare desfasurate au fost suficiente pentru ca Kiev-ul sa semneze un acord de pace dureros. Cand Rusia a intervenit in Siria, in 2015, unii analisti occidentali au prezis un dezastru similar cu ce a suferit URSS in Afganistan, la finalul anilor ’80. In schimb, razboiul civil din Siria a fost un teren de testare, cu succes, pentru cele mai avansate arme ale Rusiei.
6. De a declansat Putin o invazie in Ucraina? (2)
– Pentru ca Vestul i-a ignorat cele doua avertismente
– Pentru ca Putin considera ca SUA a incurajat protestele din Rusia, din decembrie 2011/ian-feb 2012, pentru a-l da jos de la putere si a-l impiedica sa devina, din nou, presedintele Rusiei
– Pentru ca Putin considera ca Vestul l-a dat jos pe Ianukovici in 2014
– Pentru ca Putin considera ca actiunile Vestului impotriva lui Ianukovici prefateaza de fapt un scenariu care i se poate aplica si lui oricand. De aceea l-a aparat pe Assad in Siria. De aceea l-a aparat si pe Gaddafi
– Pentru ca Putin considera ca politica SUA de dupa 1945 a fost de a-si elimina orice rival la statutul de lider mondial. Iar Rusia ar fi singura putere care i se opune SUA in Europa
– Pentru ca Putin considera ca guvernele care au condus Ucraina dupa 2014, „neo-nazistii” si „drogatii”, nu au niciun fel de legitimitate
– Pentru ca Putin considera ca intrarea Ucrainei in NATO/UE este o amenintare directa la adresa sa/a Rusiei
7. De ce a declansat Putin o invazie in Ucraina? (3)
– Pentru ca Putin considera Ucraina o tara strategica pentru Rusia si pentru mentinerea sa la putere. Iar o Ucraina „controlata” de americani ar insemna o „trambulina” a acestora pentru inlocuirea sa. Putin considera ca o Ucraina controlata de SUA ar transforma, mai devreme sau mai tarziu, si Rusia intr-un satelit al Statelor Unite. Ca e paranoia, ca e nebun, ca a ajuns la o varsta, aproape 70 de ani, cand simte ca trebuie sa ramana in istorie ca cel care a salvat Rusia si a repus-o pe „orbita” puterii mondiale, toate astea sunt detalii.
8. De ce a gresit Zelenski?
– Presedintele Ucrainei a crezut ca daca e bagat in seama de toti liderii vestici, invitat la masa si batut pe umar are toata lumea la picioarele lui. Zelenski l-a sfidat pe Putin. Intentionat sau nu, chiar nu mai conteaza. In disperarea sa de a scoate definitiv Ucraina din sfera influentei rusesti, Zelenski a mutat decisiv catre Vest, uitand ca Ucraina este a doua tara, ca numar, in ceea ce priveste populatia rusa.
– Ucraina e impartita in doua, oricum am privi-o. Estul este pro-rus, vestul este pro-Europa. Zelenski trebuia sa armonizeze cele doua parti, nu sa sustina Vestul in detrimentul Estului. Iar acest lucru trebuia facut lucrand atat cu Europa cat si cu Rusia. Zelenski l-a ignorat pe Putin, l-a sfidat si s-a angajat in negocieri cu liderii europeni. A refuzat santajul lui Trump si implicit sa-l sustina pe acesta in lupta electorala cu Biden. Si a „marcat” astfel puncte importante in relatia cu noul presedinte al SUA. Iar de aici „l-a luat capul”.
– Nu stim ce i-a promis Biden, nu stim ce au discutat, nu stim detaliile de culise. Stim ca Zelinski a devenit mai agresiv in a sustine aderarea Ucrainei in NATO si UE. Atragand mania Moscovei. Iar acum a ramas singur desi a primit avertismente si stia ca NATO nu-l poate ajuta in cazul in care intra in conflict cu Rusia. Pentru ca NATO e o alianta defensiva si pentru ca nimeni nu poate risca un conflict NATO Rusia.
9. De ce a gresit Biden?
– Pentru ca a fortat o retragere precipitata si necontrolata a Statelor Unite din Afganistan. Retragere care va ramane in istorie ca un esec dureros al Statelor Unite. Pentru ca a dat semne de slabiciune.
– Pentru ca a aratat o America in vrie, incapabila sa gestioneze relatia cu niste talibanii care, chiar daca au evoluat de la calaritul magarilor la manuirea armamentului sofisticat, raman la ani lumina departare de SUA. La propriu si la figurat.
– Slabiciunea SUA in retragerea din Afganistan a constituit, probabil, momentul in care Putin a inteles ca poate merge mai departe in planul sau cu Ucraina. Ca dominatia SUA la nivel mondial a mai suferit un esec, dupa Vietnam, Libia sau Irak. Putin si-a securizat relatia cu China pe principiul dusmanul dusmanului meu e prietenul meu. Valabil si pentru chinezi. Si a mutat. SUA s-a retras din Afganistan la final de august. Rusia a inceput exercitiile militare la granita cu Ucraina, ce au dus la comasarea soldatilor acolo, in octombrie. Si de atunci a jucat sah cu europenii si cu Biden.
– Biden a mai gresit cand l-a impins de la spate pe Zelinski sa se dea cocos in fata lui Putin. Ca a facut-o pentru a sterge amintirea retragerii din Afganistan sau ca a facut-o pentru a arata ca SUA ramane cea mai puternica tara din lume, nu mai conteaza.
De ce au gresit liderii Europei?
– Pentru ca nu si-au securizat independenta energetica din alte surse, dupa cele doua avertismente ale lui Putin. Mai ales dupa ocuparea Crimeei. Din contra, Germania a acceptat construirea North Stream 2 tocmai pentru ca gazul rusesc sa ocoleasca Ucraina in drumul sau spre Germania/restul tarilor din Vest.
– Pentru ca s-au lasat umiliti de Putin in incercarea lor de a detensiona situatia. Vizitele la Moscova, convorbirile telefonice, mesajele transmise, toate au fost inutile. Putin a atacat. Iar esecul diplomatiei li se datoreaza pentru ca –>
– l-au incurajat pe Zelenski in loc sa-l sfatuiasca sa se aseze la masa cu Putin. Sa discute. Sa negocieze. Cand au facut-o a fost prea tarziu. Iar cand ambasadorul Ucrainei in Marea Britanie a spus ca tara sa e dispusa sa renunte la NATO, cu cateva zile inainte de invazie, a fost nevoit sa retracteze imediat. Ca a fost sau nu o scapare, neautorizata sau autorizata, era un cap de pod pe care se putea construi. Liderii europeni stiau ca Putin nu va accepta niciodata ca Ucraina sa intre in NATO. Si totusi l-au incurajat pe Zelenski. Si totusi au crezut ca-l „aburesc” pe Putin. A fost invers.
– Pentru ca, desi au trecut peste 48 de ore de la atac inca mai sunt discutii intre ei in legatura cu ce sanctiuni sa-i aplice lui Putin/Rusiei. Si nu doar ca sunt discutii dar se si scapa, pe surse, in presa, cine se impotriveste unei masuri sau a alteia. Ceea ce nu arata unitate.
Incercari de concluzii:
– Henry Kissinger, fostul Secretar de Stat al lui Nixon, propunea, in 2014, dupa anexarea Crimeei, patru principii pentru Ucraina. Le copiez aici pe primele trei. Al patrulea se referea la Crimeea.
1. Ucraina ar trebui sa aiba dreptul de a-si alege liber in ce organizatii economice si politice intra, inclusiv europene.
2. Ucraina nu ar trebui sa adere la NATO.
3. Ucraina ar trebui să fie libera sa-si aleaga un guvern democratic, compatibil cu voința exprimata de poporul sau. Liderii ucraineni ar trebui sa opteze pentru o politica de reconciliere intre diferitele parti ale tarii lor. Pe plan international, ei ar trebui să urmeze o politica , comparabilă cu cea a Finlandei. Finlanda nu lasa nicio îndoiala cu privire la independenta sa si coopereaza cu Occidentul in majoritatea domeniilor, dar evita cu grija ostilitatea institutionala fata de Rusia.
– Inainte de invazie, scenariul unei Ucraine neutra, pe modelul Finlandei sau Austriei, care poate intra in UE dar ramane in afara NATO, era un scenariu realist. Azi nu (cred ca) mai e. Pentru ca obiectivul lui Putin este schimbarea regimului de la Kiev. Cat mai rapid. Orice ora sau zi de intarziere ii va crea probleme. Putin vrea un razboi scurt, de cateva zile, pentru ca stie ca un razboi lung, de uzura, nu-l avantajeaza. Cu cat Ucraina rezista mai mult, cu atat problemele lui Putin cresc.”
*
NR – Nu este menționat autorul analizei, o naliză temeinică. Felicitări.
Imi pare rau ca trebuie sa dezagreez cu redactia, analiza nu este prea temeinica si rationamentele sunt de factura sofista cu premize false. Autotul analizei asuma o premisa doar ca sa-i iasa lui socotelile, asa dupa cum se vede din urmatoarea premiza: „Pentru ca obiectivul lui Putin este schimbarea regimului de la Kiev. Cat mai rapid.” iar concluzia triumfala ce ii iese aparent la socoteala este: „Orice ora sau zi de intarziere ii va crea probleme. Putin vrea un razboi scurt, de cateva zile, pentru ca stie ca un razboi lung, de uzura, nu-l avantajeaza.”
Se pare ca concluzia este perfecta, insa de unde ideea, premiza ca Putin vrea un razboi scrt, rapid?
De unde asemenea asumare, caci Putin n’a spus asta niciodata, este doar asumtia autorului sofist.
Putin a spus ca, dimpotriva, interventia din Ucraina este o actiune speciala, menita sa evite cat mai mult cu putinta cazualitatile civile si sa obtina depunerea armelor de la armata ucrainiana.
Putin stia cu nu va fi o actiune rapida ci una indelungata si el a pregatit-o destul de bine asigurand conditii decente de cazare a refugiatilor in Rusia cat si asigurarea alimentarii lor cu ratii generoase si medicamente.
Analiza este un sandvich tipic propagandistic cu straturi de adevar si cu premize false.
Observatiile juste sunt intradevar remarcabile insa nota profetica fortata, cu premizel false, care sa anunte infrangerea lui Putin este cam neelaborata si ne argumentata: „Cu cat Ucraina rezista mai mult, cu atat problemele lui Putin cresc.”
Probabil ca este o nota care satisface pe rusofobi si da oarece trectiune textului.
BENNETT I-A SPUS LUI ZELENSKI SĂ ACCEPTE TERMENII KREMLINULUI PENTRU A PUNE CAPĂT RĂZBOIULUI
de Harkov Lahav
Israelul poate juca un rol important în medierea dintre Ucraina și Rusia, a declarat vineri consilierul ministrului ucrainean al apărării, Markiyan Lubkivskyi.
„Vă mulțumesc foarte mult Israel pentru sprijinul acordat”, a spus Lubkivskyi. „Cred că țara dumneavoastră poate juca un rol crucial în această poveste. Și cred că poți fi un mediator pentru a-l opri pe Putin. Acesta este un mesaj pe care [Kievul] vrea să vi-l transmită”.”
La scurt timp după ce Lubkivskyi a vorbit cu The Jerusalem Post, Walla News a relatat că Bennett îl presează pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski să accepte cererile președintelui rus Vladimir Putin de a pune capăt războiului și că Kievul este supărat pe poziția Israelului.
Cu toate acestea, Lubkivskyi a fost mai pozitiv cu privire la Ierusalim și a arătat înțelegerea situației sale delicate cu Moscova, care este forța dominantă asupra frontierei de nord a Israelului cu Siria.
„Apreciem dialogul pe care îl avem cu Israelul și apreciem dialogul dintre liderul dumneavoastră și președintele Zelenski”, a declarat Lubkivskyi. „Cred că înțelegem și asta… vă aflați într-o poziție foarte sensibilă, trebuie să spun, pentru că aveți mulți oameni care au venit din fosta Uniune Sovietică și sunt ruși, sunt ucraineni”.
Când vine vorba de specificul solicitărilor lui Putin asupra Ucrainei, despre care se spune că includ renunțarea la Donbas, neutralitatea dintre Rusia și Occident și semimilitarizarea, Lubkivskyi a spus că este „prea devreme pentru a discuta”.
„Trebuie să avem răbdare”, a declarat el. „Trebuie să protejăm oamenii în acest stadiu. Sancțiunile își fac treaba. În fiecare zi Rusia devine din ce în ce mai slabă și mai slabă… Trebuie să vedem cum progresează sancțiunile și trebuie să decidem totul pe baza imaginii realiste.
„Da, ne este enorm de greu să ne protejăm țara. Da, ne pierdem civilii, soldații, trebuie să ne protejăm poporul. Dar prețul independenței noastre poate fi și trebuie discutat”, a spus el.
Negocierile din acest moment dintre Rusia și Ucraina, din perspectiva acesteia din urmă, sunt pentru o încetare a focului și coridoare umanitare, a explicat oficialul ucrainean al ministerului apărării.
„Acesta este lucrul crucial pentru noi, pentru a-i proteja pe ucraineni, pentru a le oferi coridoarele, astfel încât să poată părăsi zonele de foc și să fie în siguranță”, a explicat el. „Acesta este principalul lucru pe care am încercat să-l negociem [joi] cu rușii”.
Rusia, însă, nu înțelege acest lucru despre Ucraina, a spus Lubkivskyi.
„Acum este absolut clar că viitorul Ucrainei este separat de Rusia”, a adăugat el.
Lubkivskyi a declarat că Rusia a subestimat nivelul de rezistență cu care se vor confrunta în Ucraina, dar chiar și el a fost surprins.
„Cred că armata noastră este una dintre cele mai bune din lume. Poate după armata israeliană”, a spus el. „Armata este foarte puternică, din cauza experienței și moralul este foarte ridicat, motivația este foarte mare. Nu atacăm pe nimeni; ne protejăm pământul… Suntem pe pământul nostru… De aceea sunt absolut convins că vom câștiga în acest război”.
Când vine vorba de Israel, Lubkivskyi a declarat că Ucraina mizează pe „lucruri foarte practice de făcut pentru a sprijini ucrainenii în moduri foarte concrete”. Cred că acest dialog este în curs de desfășurare.
În ceea ce privește ce fel de forme concrete de sprijin speră Kievul să obțină de la Ierusalim, și dacă aceasta include sisteme de apărare antirachetă, Lubkivskyi a spus că țara sa „așteaptă cu nerăbdare să obțină mijloace eficiente de protecție”.
„Pentru noi principala problemă acum este că nu suntem protejați”, a spus el. „De aceea e bine să avem un astfel de dialog… pentru a obține poate niște tehnologii, poate niște arme, poate părți din această tehnologie.”
Lubkivskyi a subliniat că Ucraina și Israelul „sunt parteneri și nu facem presiuni asupra nimănui”.
În același timp, mesajul Kievului către lume este „Putin nu se va opri niciodată… Deci, protejându-ne, vă protejați pe voi înșivă.”
Zelenski a făcut referire la faptul că este evreu în apelurile către evreii din lume și Israel în timpul războiului. Șeful lui Lubkivskyi, ministrul ucrainean al apărării, Oleksiy Reznikov, este și el evreu.
Întrebat cum s-a întâmplat acest lucru în Ucraina, Lubkivskyi a spus: „Respect că există un evreu ca lider al țării mele. El protejează Ucraina, ca ucrainean, Apreciez foarte mult acest lucru. Îmi place. Este un patriot al țării noastre. Este uimitor, cum oamenii pot fi uniți, pot fi împreună.”
Lubkivskyi a vorbit despre modul în care războiul i-a unit pe ucraineni.
„Acum suntem uniți, iar acesta este pentru noi un moment crucial al independenței noastre. Trebuie să câștigăm, trebuie să supraviețuim și să devenim mai buni. Și pentru a deveni diferit. Trebuie să schimbăm regulile într-o altă comunitate. Trebuie să luptăm împotriva corupției.
Trebuie să luptăm.
Trebuie să ne înțelegem unii pe alții.
Trebuie să ne iubim unii pe alții.
Trebuie să muncim, să trăim ca o singură comunitate. Iar acest lucru este foarte important pentru noi. Cred că aceasta este lecția pe care ar trebui să o învățăm cu adevărat.”
Ucraina speră la avioane de război din Polonia și la alte modalități de a proteja țara de rachete.
Sursa: https://www.jpost.com/israel-news/article-701093
Traducerea CD
Mai apar si victime care o cauta cu lumanarea…
LEUL BRITANIC
De Paul Sims si James Somper
Unul dintre primii luptători britanici din Ucraina a povestit ieri despre lupta sa feroce cu trupele ruse în bătălia de la Antonov.
Fostul medic al armatei engleze, Jason Haigh, în vârstă de 34 de ani, a făcut schimb de focuri cu Armata Roșie în timp ce încerca să confiște un aeroport și a fost ulterior bătut de gardienii ukrainieni în interogatorii terifiante.
El a zburat în Ucraina la începutul lunii trecute. El și-a amintit: „Când le-am spus colegilor mei că sunt de genul: «Ce, ești nebun?». Sunt un medic de razboi calificat și am fost șapte ani ca un antreprenor militar privat. Am vrut să merg să fac ceva bun”.
El s-a stabilit ca acasă la Kiev și s-a legat de luptătorii străini înainte de invazie.
Jason dormea când un prieten l-a trezit în dimineața în care trupele și tancurile lui Putin au invadat.
El a declarat pentru The Sun: „Lumea tocmai a explodat. Puteai auzi rachete venind peste clădiri. În depărtare erau lumini strălucitoare care străluceau în tot orașul de la bombardamentul rusesc. A fost ceva complet ireal.”
Jason s-a năpustit din centrul orașului său în armură completă și a purtat un AK-47. Unitatea sa s-a alăturat rapid unui detașament de trupe ucrainene care se îndreptau spre apărarea aeroportului Hostomel.
Jason și-a amintit: „A fost o situație foarte confuză. Nimeni nu știa cu adevărat ce se întâmplă. În timp ce ne îndreptam spre întuneric, cred că este corect să spun că m-am speriat. Oricine intră în acea poziție si pretinde ca nu este speriat este un mincinos. Când am ajuns a fost foarte liniște. Dar dintr-o dată ni s-au deschis porțile iadului”.
O escadrilă de avioane rusești a tras cu rachete înainte ca o flotă de avioane de atac să i-se alăture.
Jason și zece soldați din Legiunea Georgiană s-au adapostit în păduri. Jason, care a servit cu Regimentul Mercian, a adăugat: „Am fost foarte aproape de a fi sfartecati. N-am mai experimentat o astfel de putere de foc, nu cred că cineva din generația asta a avut asa o experienta vreodată. Irakul și Afganistanul au fost total diferite. Rușii sunt o armată modernă convențională”.
Întăririle au sosit apoi cu rachete Stinger pentru a lovi pe avioanele rusești într-un spectacol curajos de rezistență ucraineană.
Cu toate acestea, Jason și un prieten american au fost ulterior arestați de agenții ucrainei ce erau în căutarea sabotorilor ruși.
Aceștia au fost duși la o bază de servicii de securitate și interogați timp de trei ore. Jason a spus: „Capul meu a fost trântit pe jos de către unul dintre gardieni. A venit un alt tip și am putut spune dupa insemnele militare că se afla într-o unitate de elită si m-am gandit „S***, asta e real. Ei au continuat să strige in rusă la mine, dar, evident, am spus că sunt englez. M-au lovit de vreo opt-nouă ori. Am avut o comoție destul de rea și am sângerat foarte mult. S-au uitat la telefonul meu și mesajele mele, care a fost un moment foarte înfricoșător. Nu mi-a fost frică să mor, dar mi-a fost frică să-mi pun familia și prietenii prin durerea de a ști că mă aflu în această situație.”
În cele din urmă, au fost eliberați și Jason s-a alăturat sutelor de mii de oameni în trenurile spre Lviv. Apoi a fugit la granița poloneză pentru a lua un tren spre Varșovia.
De acolo a zburat în Marea Britanie și a ajuns acasă în Kidderminster vinerea trecută. El a spus: „Nu m-am dus acolo să mor. Evident că m-am gândit la asta, dar am avut o treabă de făcut”.
Bătălia de la Antonov – cunoscută și sub numele de Bătălia de la Hostomel – a fost printre primele încăierări majore ale războiului, cu elicoptere de atac și avioane rusești cu scopul de a atenua rezistența timpurie.
Forțele lui Putin au avut succes, dar cu costuri uriașe – în condițiile în care forțele ucrainene au doborât mai multe tocătoare/elicoptere. Jason a spus: „Poporul ucrainean este un popor de eroi. Toți au inima leilor și își apără țara”.
Sursa: https://www.the-sun.com/news/4860494/ukraine-war-russia-british-fighter
Traducerea CD
Nimic spectaculos, nici Razboiul Stelelor, nici Ozeneuri si nici Lasere
S-A REZOLVAT MISTERUL CATASTROFEI AERIENE
editorial
Pe fondul ostilităților continue dintre forțele ruse și ucrainene, cel mai puternic sistem de apărare aeriană al acestuia din urmă, S-300, a obținut primele asasinate. În urma relatărilor din 3 martie că opt militari români au fost uciși, un avion de vânătoare MiG-21 și elicopterul IAR 330-Puma prăbușindu-se ucigându-i atât pe pilotul avionului, cât și pe cei șapte din echipajul elicopterului, s-a raportat că bateriile S-300 ucrainene au fost responsabile pentru doborârea aeronavelor NATO mentionate mai sus, într-un incident de “foc amical”/fiendlyfire.
Acesta nu a fost nici pe departe primul incident în care România s-a implicat din greșeală în conflictul ucrainean, un pilot ucrainean Su-27 fugind din țară în prima zi a războiului cu avionul său a fost interceptat de avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene Române.
Instruire discutabilă în Forțele Aeriene Ucrainene, cu o istorie recentă de multiple accidente, inclusiv un foc amical a doborât un Su-27 ukrainian deasupra Kievului în primele ore de deschidere ale războiului.
Poate cel mai notabil precedent a fost doborârea de către un sistem ucrainean mai vechi, S-200, azborului 1812 a lui Siberia Airlines, deasupra Mării Negre în octombrie 2001, care a ucis echipajul si cei 78 de civili la bord.
Deși productia este desfășurată pe scară largă in peste 15 țări și este încă în activa în Rusia si astăzi, ca varianta avansată S-300V4, S-300 a văzut rareori lupta adevarata. Intervenția militară rusă în Ucraina este doar al doilea război după conflictul din Nagorno-Karabah din 2020, în care atât Armenia, cât și Azerbaidjanul au desfășurat si utilizat sistemul S300. Sistemele S-300 ale Ucrainei au fost atacate concertat în primele ore ale intervenției militare ruse, iar distrugerea lor a lăsat forțele ucrainene dependente doar de lansatoarele portabile de rachete sol-aer pentru a amenința asimetric avioanele rusești.
În timp ce S-300 este considerat unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană din lume, sistemele cu rază medie de acțiune S-300P/PS/PT din anii 1980 pe care le are Ucraina au o mobilitate mult mai scăzută și o perceptie a situației extrem de limitata, nu au fost concepute pentru apărarea unor zone mari și nu dispun de o capacitate de apărare pe mai multe niveluri.
Deși sistemele S-300 au fost dezvoltate având în vedere lupta împotriva NATO și au fost dislocate pe scară foarte largă ca un scut împotriva posibilelor atacuri aeriene occidentale din Algeria și Siria sau de către China și Venezuela, cu greu s-a prevăzut ca primele lor asasinate împotriva avioanelor NATO să aibă loc deasupra Ucrainei sau să vină în astfel de circumstanțe.
O serie de state occidentale aliniate, inclusiv Ucraina, Bulgaria, Grecia și Slovacia, desfasoara S-300, în timp ce Turcia, membră NATO, a achiziționat derivata avansată a sistemului S-400.
Sursa: https://militarywatchmagazine.com/article/ukrainian-s-300s-gain-first-ever-confirmed-kill-shoot-down-two-nato-aircraft-accidentally-over-romania
Traducerea: CD