dupa C. Negrea citez:
“, la 1711, în tratatul încheiat între Dimitrie Cantemir şi ţarul Petru cel Mare la Iaroslavl, Petru cel Mare se angaja să respecte pe vecie hotarele Moldovei definite la articolul 11 al tratatului aşa:
„Hotarele Principatului Moldovei, după drepturile sale antice suntu acelea ce descriu cu râulu Dnistru, Cameneţu, Bender cu totu teritoriul Bugeacului, Dunărea, Muntenia, Marele Ducatu allu Transilvaniei şi teritoriulu Poloniei, după delimitarea făcută”.
Iar în tratatul în limba română, articolul 11, rezumat de cronicarul Ion Neculce:
„Ţara Moldovei cu Nistru să-i fie hotar, şi Bugeacul şi cu toate cetăţile tot ale Moldovei să fie.”
Deci Imperiul Ţarist, prin cel mai mare ţar al lor, întemeietorul Rusiei moderne, s-a angajat să respecte pe vecie graniţa Moldovei pe Nistru. O sută de ani mai târziu, anexa Basarabia de la aceeaşi Moldovă, nu de la turci. Ori, pentru a lua Basarabia de la Turcia, ar fi trebuit ca teritoriul moldovean să fie înglobat imperiului otoman, lucru cu desăvârşire inexact, deoarece nicicând la Iaşi sau Suceava nu a condus vreun paşă. Moldova a fost doar tributară Turciei, la fel cum Rusia a fost tributară tătarilor timp de trei sute de ani, de la bătălia de la râul Kalka din 1223. Inclusiv autorii ruşi recunosc corect raporturile existente între Moldova şi imperiul otoman.
Spre exemplu, iată ce spune P. P. Semionov – Şanski în monumentala sa operă Rusia, descrierea geografică completă a patriei noastre (1910): „La sfârşitul secolului al XIV-lea Muntenia a devenit vasala Turciei, şi în 1511, după o îndelungată rezistenţă, Moldova a căzut sub suzeranitate turcească. Cele două principate au reuşit însă să-şi păstreze organizaţia lor politică, domnitorii lor naţionali şi religia lor. Dependenţa lor faţă de Turcia nu se manifesta decât prin plata unui tribut.” Aceeaşi idee apare şi la Lev Berg, care menţionează că moldovenii, ca vasali, nu erau obligaţi să-i ajute pe turci decât dacă vroiau, şi atunci mergeau la luptă în calitate de aliaţi, Berg ne dă exemplu lui Gheorghe Duca, care drept mulţumire pentru alianţă este făcut de turci şi domn al Ucrainei, deşi pentru scurtă vreme. La fel, ca să treacă Nistrul la 1711, Petru cel Mare a trebuit să se înţeleagă cu Dimitrie Cantemir, el chiar a încercat să facă o alianţă şi cu Constantin Brâncoveanu, domnitorul Munteniei. Ori, acest lucru nu se putea face decât dacă cele două ţări erau doar vasale Turciei. Toate acestea sunt menţionate pe larg de către Berg.
Nota redacției: Text preluat de pe site, unde a fost semnat de Dacul DD. Mulțumim!
At the ReStore.ST. LUCIE WEST Julian Angel, Martin County School District Director of Facilities and Planning, right, answers questions from attorney Joe Mannikko, representing Urban Building Systems, over the bidding selection process for a $6.7 million school construction job in Martin County. Representatives for Urban Building Systems, Martin County School Board and James B.
jordan discount shoes http://www.zetroz.com/blog/terms.php?
Tratatele nu valorează mare lucru în economia istoriei acestei planete. Mereu a contat puterea militaro-economică și voința unor personaje cheie, căci poți răsturna orice tratat dacă vrei. Actanții lor ar trebui să fie oameni de onoare, oameni de cuvânt, pentru ca tratatele acestea să fie respectate. E de ajuns ca unu să-și dea arama pe față și restul vor răspunde pe măsură.
De cele mai multe ori, tratatele sunt doar un preambul, acoperă un răgaz necesar pentru a te întări destul cât să impui ați termeni favorabili ție la o dată ulterioară.
Apoi nu-i de neglijat forța de care trebuie să dispui pentru a determina respectarea tratatelor încheiate. Adversarii vor sta mereu pregătiți să-ți speculeze slăbiciunea. Nu degeaba spuneau romanii „dacă vrei pace, pregătește-te de război”. Nu e doar semnul că aveau o cunoaștere profundă a naturii umane, care-i mereu chitită spre noi cuceriri, dar va fi valabilă cât timp va trăi rasa umană pe această planetă.
Tratatul lui Petru e doar o filă a istoriei. Doar nu ne așteptam să respecte toți rușii de după el acele prevederi. E important pentru noi, pentru a ne monta psihologic pentru viitor. E pentru ca urmașii noștri să nu uite drepturile noastre asupra acelor teritorii ocupate vremelnic și a căror compoziție etnică a fost schimbată prin siluire și nedreptate.
Boieri dumneavostra, daca cititi doar art. 11 al tratatului dintre Petru cel Mare si Dimitrie Cantemir totul pare OK (sac!).
Nefericirea Moldovei careia i se recunosteau granitele mentionate nu vine din art. 11, ci din preambulul care prevede: „ca tot pamantul si poporul Moldovei sa se supuie protectiunii Majestatii Noasre Imperiale, Noi vazand aceasta crestineasca ravna din parte-i, il primim sub gratioasa Noastra aparare …”
Si urmeaza articolele printre care si art. 1″Luminatul Print al Moldovei cu toti boierii, boiernasii si oameni de toate clasele poporului Moldovei si cu toate locurile acelui pamant, ca supus credincios, de astazi se va socoti sub apararea Majestatii Noastre Imperiale….”.
In aceiasi nota art. 2, 12 s.a.
Deci Cantemir din dorinta de a intemeja o dinastie ereditara si-a cam vandut tara, uitand sau nebagand in seama cele suse de contempiranul sau, Sfantul Constanti Brancoveanu, ca nu-i este dat slugii sa-si schimbe stapanul, precum si ca mwi degraba este de incredere cuvantul „paganului”decat al muscalului. Cine a avut dreptate vedem i fiecare zi de peste 300 de ani.
Articolele citate sunt din M. Mitilineu – Tratatele si Conventiunile Romanie cu puterile straine,Noua typografie a kaboratorilor romani, Bucuresti, 1874
Daca e vorba de3 date importante si data aceasta e foarte importanta.
Inaugurarea monumentului a avut loc la data de 23 aprilie 1926, in prezenta a 10.000 de timisoreni. La eveniment au luat parte dr. Samuil Sagovici, primarul Timisoarei de la acea vreme, Vasile Goldis, pe atunci ministrul Cultelor, Grigore Trancu-Iasi, ministrul Muncii, precum si delegati de-ai lui Mussolini, conducatorul statului italian din acea vreme.
“Statuia este donata de primaria orasului Roma si a fost pusa pe soclu de 4.49 metri, in anul 1926, in Piata Operei. Este un simbol al latinitatii, dar si al orasului. In acelasi an, tot de la Roma au fost donate statui similare catre Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Craiova“, a declarat istoricul Ion Hategan.
Precum Lupa Capitolina, statuia ii infatiseaza pe intemeietorii Romei Remus si Romulus alaptati de o lupoaica, insasi legenda care sta la baza ridicarii Cetatii Eterne.
http://www.opiniatimisoarei.ro/cadou-de-la-mussolini-chiar-de-sfantul-gheorghe-statuia-lupoaicei-numara-88-de-ani-de-cand-vegheaza-piata-operei-din-timisoara-afla-i-povestea/23/04/2014/
lefter inseamna persoana ramasa fara bani,adica cheltuitor fara a fi econom,fara a pretui munca si rezultarul ei!
Problema este ce însemna în limba greacă, limba de origine!
Domnu Coja are dreptate.Elefterie=liber in limba greaca.
Da, foarte bine, santem extrem de intransigenti cu cei ce nu-si respecta tratatele, mai ales daca nerespectarile sant in defavoarea noastra! Asta ma face sa ma intreb daca Romania si le-a respectat pe-ale ei tot timpul! Eu nu sunt chiar asa de sigur! (Asta n-o scriu ca sa le dau apa la moara rusilor, dar prea e evidenta analogia cu cel ce arunca primul piatra.) De asta cred ca ceva mai multa modestie si cumpatare in afirmatii n-ar strica!
Textul acestui tratat ar trebui inramat si pus pentru totdeauna in biroul Ministrului roman de Externe, iar flyere cu el ar trebui distribuite in poarta Ambasadei ruse la Bucuresti!
Într-adevăr, aveţi perfectă dreptate d-le Profesor! Există acum unii dintre ruşi care gîndesc în termeni realişti relaţiile cu România (unul dintre ei se numeşte Alexandr Dughin, ce se pare că ar acceda în bună parte cu aspiraţiile de unitate naţională ale României, dar, aici e un mare dar, poţi oare să mai ai încredere în Rusia cînd a făcut atîtea boacăne şi încălcări de tratate faţă de România? La noi aici în sudul Moldovei, la sud de Tecuci, este o vorbă faţă de cei ce te înşeală: „Şi-au mîncat leftereaua (lefteria, încrederea)”. Dac-ar fi fost oameni de treabă ruşii ăştia, ar fi avut mult de cîştigat de pe urma noastră în raport cu Europa.
Dughin ăsta l-a cunoscut la Paris pe un român legionar, craiovean – îmi scapă numele, un ins excentric și foarte inteligent, cunoscut în lumea bună (și nebună) a Parisului. Dughin a rămas din discuțiile cu acesta cu sentimente frumoase față de legionari, de români. Despre acel român am vorbit o seară întreagă cu George Astalos. Aud că Gigi Astalos s-ar fi prăpădit. Sper să nu fie adevărat… Numele românului, dacă nu mă înșel, Părvulescu?
Dughin are fotografii si cu Nastase fost prim ministru , si cu Dogaru colonelu ala care era prin piatza si e cu sindicatu.
Dughin are in cap numai Pax Russica fata de toate tarile, adica cucerestele si fale colonie si pune oamenii tai la putere in slujba rusilor.La fel cum au facut in Cecenia.Mie mi-e scarba de asa agresori parsivi.
da? si de occidentali nu ti-e scarba? ca au si facut acelasi lucru, de care-i acuzi pe rusi, in toata lumea. ce au facut rusii e un mizilic, pe linga ce fac occidentalii satanisti ue-ussa !!!
S-ar putea sa se supere dl Coja ca fac prea multe comentarii, dar nu pot de data asta .
LEF-T-ERIE provine din :’
leáfă (léfi), s. f. – 1. Soldă, remunerație a soldaților plătiți. – 2. Salariu. – Var. (înv.) lefea, (pl.) lefuri. Tc. ülefe, ölefe (Șeineanu, II, 233; Cihac, II, 539; Berneker 683), cf. ngr. λουψές, bg. lefe, alb. ljufé, sb., rut. lefa, pol. lafa. Sec. VII. – Der. lefegiu, s. m. (înv., mercenar, soldat de origine străină; salariat), din tc. lefeci; lefar, s. m. (Bucov., funcționar, subaltern); lefaș, s. m. (salariat).
Adica si-au mancat leafa si trebuie sa munceasca iar sa ia alta leafa.Cam asa e proverbul.
lefter, cred, este cuvînt grecesc la origine. De ce nu consultați pe Internet etimilogia acestor cuvinte. leafă și lefter nu sunt din aceeași rădăcină, nu au același etimon. Nu vă luați după ureche!
pai leafa asta de care vorbiti Dacul dd se subtsituie cu masura increderii,doar increderea este un bun care are aceiasi valoare ca leafa!