Cuvîntul specialiștilor autentici despre Roșia Montana

Ing. DORU  APOSTOL:

Roşia Montană – o bibliotecă de 6,3 trilioane de dolari
Studiul meu va fi un amalgam de simbolistică, cifre exacte, întrebări şi semnale de alarmă,
fiind în acelaşi timp şi un denunţ penal adresat autorităţilor statului.
Roşia Montană este o bibliotecă. Iar o bibliotecă are 3 preţuri:
1. Preţul hârtiei din care sunt făcute cărţile, atunci când le vindem pentru reciclarea
maculaturii. „Puţin, foarte puţin”, aşa se spunea într-o reclamă. Atunci nu contează dacă sunt cărţi
de istorie, de economie, de ştiinţă, de filosofie, de bune maniere…
2. Preţul de achiziţie al cărţilor. Cine a cumpărat vreodată o carte, ştie că acestea nu sunt
ieftine. Iar ca să-ţi faci o bibliotecă, efortul financiar este considerabil.
3. Cunoştinţele conţinute. Oricine are o bibliotecă acasă, ştie că nu a citit toate cărţile pe
care şi le-a cumpărat. Şi aici nu este vorba despre faptul că nu aţi reusit să memoraţi un dicţionar
sau vreo enciclopedie. Cartea se citeşte pentru informaţie, dar mai ales pentru spirit. Iar acesta este
nepreţuit, este de sorginte divină. Cărţile sunt izvor de cunoaştere, iar suma lor, biblioteca, ne
formează ca oameni, şi este izvor pentru alte cărti.
Deci ce facem cu biblioteca Roşia Montană?
1. O dăm la „fier vechi”, aşa cum am făcut cu toate combinatele, sistemele de irigaţii,
resursele naturale (petrol, păduri s.a.) şi vom încasa câteva miliarde de euro?
2. O preţuim pentru că o avem şi o valorificăm cu puterile noastre, în interesul nostru? Cred
că este motivant să te gândeşti la 6,3 trilioane de dolari. Apropo. Ştiti cum se scrie în cifre? Sau cât
înseamnă? Să vă ajut: 6.300 miliarde de dolari (şasemiitreisutemiliardedolari). Pun pariu că ştiaţi.
3. O punem în valoare şi facem PLUS VALOARE, sau VALOARE ADĂUGATĂ, nu doar
taxe pe valoare adăugată? Asta înseamnă că din lemn facem mobilă, din tablă facem maşini, din
aur facem bijuterii. Şi nu doar aurul contează. Mai sunt câteva elemente chimice a căror valoare
despre care vorbim să fie mult mai mare de 6,3 trilioane de dolari.
De ce 6,3 trilioane de dolari?
Pentru că în multe declaraţii ale unor persoane implicate în diverse perioade de timp în
prospecţiuni geologice asupra zăcămintelor de la Roşia Montană se menţionează şi cantităţile de
elemente continute de minereu. Acestea sunt susţinute de inginerul geolog şef Aurel Sântimbrean,
de deputatul Mugurel Surupăceanu, de Călin Gabriel Tămaş, lector doctor la Departamentul de
Geologie, Facultatea de Biologie şi Geologie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, precum şi
de multe ONG-uri. Pe lângă aceste date, mai sunt unele care reies dintr-un buletin de analiză, dar în
care nu sunt precizate locurile de recoltare (puţuri, lacuri, ape curgătoare), adâncimea de prelevare
şi alte date de identificare.
Astfel, în urma consultării mai multor surse, mi-am permis să fac o centralizare a acestora.
Astfel, ele vor fi diferenţiate pe culori, după cum urmează:
– culoare roşie vor fi cele oficiale (Sântimbrean), exprimate în grame per tona de minereu;
– culoare galbenă vor fi cele din buletinul de analiză, despre care nu am date procentuale per tona de
minereu;
– culoare albastră vor fi metalele platinice, despre care nu am găsit referiri nicăieri, dar despre care
se ştie că însoţesc minereurile de aur şi argint.
Folosesc noţiunea de elemente deoarece este ştiut faptul că acestea se împart în metale,
nemetale, metale tranziţionale, metale alcaline, metale alcalino-pământoase, metaloizi, halogeni,
gaze nobile, lantanide şi actinide.
Vă prezint şi tabelul cu buletinul de analiză din care am extras elementele ce vor fi
evidenţiate cu culoarea galbenă.
Chimismul apei limpezite (cu steril detoxificate)
Proba(2) TN001
Standard
Proba(2) TN001
RM1 RM2 RM3 RM1 RM2 RM3 Standard
Cianuri
totale(3)
1,13 5,09 3,29 0,1 Mangan 0,3 0,8 ‹ 0,1 1
Cianura slab
disociabila(3)
0,37 0,77 0,22 … Molibden 0,4 0,3 0,4 …
Thlocianat 70 69 91 … Sodiu 725 900 705 …
Cianat 390 390 350 … Niobiu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 …
Tiosaruri ‹ 2 ‹ 2 2,50 … Neodim ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …
Amoniac 6,6 7,3 25 2 Nichel 0,20 0,40 0,20 0,5
Aur 0,0085 0,043 0,0165 … Fosfor ‹ 1 ‹ 0,5 ‹ 1 …
Argint ‹ 0,05 ‹ 0,05 ‹ 0,05 0,1 Plumb ‹ 1 ‹ 1 ‹ 1 0,2
Aluminiu ‹ 0,2 0,2 0,20 5 Praseodim ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005 …
Arsenic 0,30 ‹ 0,2 0,20 0,1 Rubidiu 0,35 0,35 0,50 …
Bor 0,20 0,2 0,40 … Sulf 660 1.030 962 …
Bariu ‹ 0,05 ‹ 0,05 ‹ 0,05 … Sulfat(1) 1.980 3.090 2.886 600
Beriliu ‹ 0,02 ‹ 0,05 ‹ 0,02 … Antimoniu 0 0,28 0,06 …
Bismut ‹ 0,02 ‹ 0,02 ‹ 0,02 … Scandiu ‹ 0,5 ‹ 0,1 ‹ 0,5 …
Calciu 401 675 707 300 Seleniu ‹ 5 ‹ 5 ‹ 5 0,1
Cadmiu ‹ 0,5 ‹ 0,1 ‹ 0,5 0,2 Silicon 8 6 8 …
Ceriu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 … Samariu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …
Cobalt 0,40 0,40 0,80 1 Staniu ‹ 0,2 ‹ 0,2 ‹ 0,2 …
Crom ‹ 0,2 ‹ 0,2 ‹ 0,2 1 Strontiu 1,4 2,1 2,1 …
Cesiu ‹ 0,02 ‹ 0,02 ‹ 0,02 … Tantal ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005 …
Cupru 0,10 0,10 0,10 0,1 Terbiu ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005 …
Disprosiu ‹ 0,01 ‹ 0,05 ‹ 0,01 … Telur ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 …
Erbiu ‹ 0,01 ‹ 0,05 ‹ 0,01 … Toriu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …
Europiu ‹ 0,002 ‹ 0,05 ‹ 0,002 … Titan ‹ 0,2 ‹ 0,2 ‹ 0,2 …
Fier 0,20 1,4 1,0 5 Taliu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,03 …
Galiu ‹ 0,2 ‹ 0,1 ‹ 0,2 … Tuliu ‹ 0,005 ‹ 0,005 ‹ 0,005 …
Gadoliniu ‹ 0,05 ‹ 0,05 ‹ 0,05 … Uraniu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …
Germaniu ‹ 0,5 ‹ 1 ‹ 0,5 … Vanadiu ‹ 0,5 ‹ 0,5 ‹ 0,5 …
Hafniu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 … Wolfram ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 …
Mercur ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 0,05 Ytriu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …
Potasiu 142 136 132 … Yterbiu ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 …
Lantan ‹ 0,01 ‹ 0,01 ‹ 0,01 … Zinc ‹ 0,2 ‹ 0,1 ‹ 0,2 0,5
Litiu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 … Zirconiu ‹ 0,1 ‹ 0,1 ‹ 0,1 …
Magneziu 5,4 14,4 8,2 100
Nota: (1) Calculat pe baza presupunerii că sulful total este sulfat.
Unităţi în mg/l
Rezultatele sunt în condiţii de laborator şi pot să nu fie la fel în practică.
‹ Indică nedetectabil în limitele metodei de testare.
Tabelul 1
Pentru preţurile elementelor am consultat mai multe site-uri ale unor firme care
tranzacţionează unele dintre ele, oprindu-mă la http://www.chemicool.com/ . Trebuie făcută
precizarea că acestea sunt nişte preţuri orientative, medii, ele suferind o fluctuaţie în sus sau în jos
pe bursă, în funcţie de cerere şi ofertă. De asemenea, am considerat elementul în stare aproape pură,
nu sub formă de oxizi, săruri sau alte forme de prezentare sau paletizare şi transport, ştiut fiind
faptul că o puritate scăzută înseamnă şi un preţ scăzut. Dar aceasta este o altă discuţie care ar viza
fiecare element în parte, pe grade de puritate sau metode şi cantităţi de livrare, în funcţie de
standarde şi de cerinţele specifice clienţilor şi ofertanţilor, de posibilităţile de rafinare, cantităţi şi
multe alte criterii. De asemenea, contează starea aproape pură, deoarece are preţul cel mai ridicat şi
mai aproape de realitate, ştiut fiind faptul că de pildă, lemnul în picioare în pădure are un preţ, iar
cel prelucrat sub formă de cherestea are alt preţ. Bineînţeles că dacă se prezintă şi sub formă de
mobilă, preţul acestuia creşte mult mai mult.
Nr.
crt.
Număr
atomic
Element
Simbol
chimic
Pret USD /
100 grame
Pret USD /
1 gram
Cantitate per
tona minereu
Valoare
element per
tona minereu
1 3 Litiu Li 27 0,27 – –
2 4 Beriliu Be 748 7,48 – –
3 21 Scandiu Sc 1.400 14 – –
4 22 Titan Ti 661 6,61 1.000 6.610
5 23 Vanadiu V 220 2,20 2.500 5.500
6 24 Crom Cr 32 0,32 50 16
7 27 Cobalt Co 21 0,21 30 6,30
8 28 Nichel Ni 7,7 0,07 30 2,31
9 31 Galiu Ga 220 2,20 300 660
10 32 Germaniu Ge 360 3,60 20 72
11 33 Arsen As 320 3,20 5.000 16.000
12 34 Seleniu Se 61 0,61 – –
13 37 Rubidiu Rb 1.200 12 – –
14 38 Strontiu Sr 100 1 – –
15 39 Ytriu Y 430 4,30 – –
16 40 Zirconiu Zr 157 1,57 – –
17 41 Niobiu Nb 18 0,18 – –
18 42 Molibden Mo 44 0,44 10 4,40
19 44 Rutheniu Ru 1.400 14 – –
20 45 Rhodiu Rh 13.000 130 – –
21 46 Paladiu Pd 5.833 58,33 – –
22 47 Argint Ag 120 1,20 10 12
23 48 Cadmiu Cd 46 0,46 – –
24 55 Cesiu Cs 1.100 11 – –
25 57 Lantan La 800 8 – –
26 58 Ceriu Ce 380 3,80 – –
27 59 Praseodim Pr 470 4,70 – –
28 60 Neodim Nd 420 4,20 – –
29 62 Samariu Sm 360 3,60 – –
30 63 Europiu Eu 135.000 1.350 – –
31 64 Gadoliniu Gd 450 4,50 – –
32 65 Terbiu Tb 4.040 50,40 – –
33 66 Disprosiu Dy 450 4,50 – –
34 68 Erbiu Er 540 5,40 – –
35 69 Tuliu Tm 7.000 70 – –
36 70 Yterbiu Yb 1.400 14 – –
37 72 Hafniu Hf 120 1,20 – –
38 73 Tantal Ta 450 4,50 – –
39 76 Osmiu Os 7.700 77 – –
40 77 Iridiu Ir 4.200 42 – –
41 78 Platina Pt 13.000 130 – –
42 79 Aur Au 5.540 55,40 1,5 83,10
43 80 Mercur Hg 48 0,48 – –
44 81 Taliu Tl 48 0,48 – –
45 83 Bismut Bi 39 0,39 20 7,80
46 90 Thoriu Th – – – –
47 92 Uraniu U – – – –
TOTAL 28.973,91 USD / tona minereu
TOTAL lipsesc date despre concentraţie sau preţuri (thoriu, uraniu)
TOTAL lipsesc date despre prezenţă şi concentraţie
Tabelul 2
Surpriză? Sunt elemente de care nu ştiaţi? Şi eu am păţit chestia asta şi a trebuit să le verific
în Sistemul Periodic al lui Mendeleev pe unele dintre ele. Şi pentru mai multă claritate, am întocmit
un tabel cu utilizări ale acestor elemente. În paranteză fie spus, senatorul Haralambie Vochiţoiu,
vicepreşedintele Comisiei pentru Roşia Montană, de profesie inginer minier recunoaşte că este
vorba despre „48 de metale grele”, fără a preciza care sunt acestea.
Element Utilizari
Litiu – aliaje de lagăre (împreună cu sodiul și calciul)
– dezoxidant, desulfurizant și degazant pentru cupru
– prepararea tritiului 3H, intră în compoziţia agenţilor de răcire din reactoarele nucleare
– baterii și acumulatori electrici
– lubrifianţi pentru temperaturi înalte
Beriliu – transparenţa la raze X îl recomandă pentru fabricarea ferestrelor şi a tuburilor pentru
radiaţii X
– în industria aerospaţială pentru sateliţi şi vehicule spaţiale
– în reactoarele nucleare, ca moderator, agent absorbant sau reflector pentru neutroni
– aliaje speciale de Cu pentru scule, proiectile
Scandiu – aliaje de aluminiu-scandiu pentru componente din industria aerospaţiala, echipamente
sportive şi de pescuit
– în rafinarea petrolului (izotopul 45Sc ca agent de urmărire)
– ca îngrăşământ
Titan – aliaje de Fe, V, Mo pentru aliaje puternice şi uşoare în industria aerospaţiala (motoare
cu reacţie, proiectile, nave spaţiale)
– costume de scafandru autonome pentru adâncimi mari
– uz militar
– procese industriale (chimie şi petro-chimie, uzine de desalinizare, hârtie)
– medicină (proteze şi implanturi ortopedice şi dentare, instrumentar)
– bijuterii, telefoane mobile, automobile, industria agro-alimentară
– pigment TiO2 pentru vopsea albă
Vanadiu – aliaje de oţel şi titan pentru scule de mare viteză, motoare de avion, aeronautică
– aliaje cu galiu pentru magneţi şi superconductori
– catalizator pentru anumite reacţii chimice
Crom – îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului la coroziune, duritate şi rezistenţa la rupere
– galvanizare, catalizator pentru anumite reacţii chimice, coloranţi, colorarea verzuie a
sticlei, detergenţi
Cobalt – izotopul radioactiv 60Co este utilizat la radioterapia cu raze gamma
– îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului, componente pentru aeronautică şi motoare,
galvanizare
– pigmenţi albastru şi galben pentru colorarea ceramicii şi a sticlei
– aliaje cu Samariu pentru magneţi permanenţi
Nichel – aliaje de oţel inoxidabile
– baterii NiCd şi acumulatori Ni-MH
– magneţi permanenţi
Galiu – termometre medicale (din cauza toxicităţii mercurului)
– spectacole de ”magicieni” (linguri care se topesc în palmă)
– semiconductori, leduri şi diode laser, panouri fotovoltaice, oglinzi
Germaniu – semiconductori, tranzistori şi circuite integrate
– spectroscopie şi detecţie infraroşie
– catalizatori şi aliaje
Arsen – semiconductori, leduri şi diode laser, fotoconductori
– ignifugarea lemnului, insecticide, tăbăcărie
– măreşte duritatea aliajelor, muniţia de vânătoare (plumbul pentru alice)
– pirotehnie (focuri albe – indian), coloranţi (galben regal pentru vopsele de ulei)
Seleniu – catalizator pentru multe reacţii chimice
– industria sticlei, pentru decolorarea ei sau colorarea în roşu
– celule solare şi fotoelectrice, toner fotografic, camere de filmat, redresarea curentului
electric, copiatoare, luxmetre, explozibili
– îmbunătăţeşte lucrabilitatea aliajelor de Cu şi oţel
– şampoane anti-mătreaţă
– medicamente pentru creştere şi disfuncţii reproducătoare
Rubidiu – fotocelule, tehnica vacuumului
– artificii (culoare roşie)
– sticlărie şi ceramică
– datarea rocilor cu 87Ru
Strontiu – pirotehnie (culoare roşu aprins) şi rachete de semnalizare
– ceasuri atomice
– producerea tuburilor catodice pentru televiziunea color
– pasta de dinţi, terapia cancerului cu 90Sr care este radioactiv
Ytriu – pietre zirconia, monitoare pentru computere, lentile foto şi video, becuri economice
– îmbunătăţeşte duritatea aliajelor de aluminiu şi magneziu
– izotopul radioactiv 90Y (produs în reactoarele nucleare de uraniu) se foloseşte la
tratarea diferitelor tipuri de cancer
– fabricarea superconductorului YBCO (la – 178 OC)
– filtre pentru microunde, comunicaţii pentru sateliţi
– fabricarea televizoarelor color (culoarea roşie)
– camere de ardere pentru motoarele de rachetă
Zirconiu – stomatologie şi implantologie, bijuterii
– moderator pentru reactoarele de fisiune
– catalizator în multe reacţii chimice
– în aliaj cu Li se foloseşte pentru absorbţia CO2
Niobiu – obţinerea oţelurilor inoxidabile, criogenice şi refractare
– motoare de avion şi echipamente rezistente la temperaturi înalte
– obtinerea de superconductori
– bijuterii
Molibden – creşte duritatea şi elasticitatea oţelului, rezistenţa termică şi la coroziune
– fabricarea avioanelor şi rachetelor, lubrifianţi pentru temperaturi ridicate
– catalizator în industria petrolieră
– fabricarea tranzistoarelor, lampi cu halogeni, medicină nucleară şi lămpi röntgen
Rutheniu – este folosit pentru creşterea durităţii platinei şi paladiului
– în aliajele de titan, un adaus de 0,1 % măreşte considerabil rezistenţa la coroziune
– un aliaj de Ru-Mo are proprietăţi de supraconductor
– este folosit la contactele electrice din întrerupătoarele de Pt şi Pd
– catalizator pentru multe reacţii chimice
– bijuterii, computere
– izotopul radioactiv 106Ru este folosit în tratamentele cu citostatice a bolilor tumorale
Rodiu – element de aliere pentru platină
– catalizator pentru anumite reacţii chimice
– strat de acoperire prin galvanizare sau vaporizare pentru instrumente optice şi bijuterii
– contacte electrice
Paladiu – catalizatori pentru automobile şi pentru industria petrolieră
– instrumente chirurgicale, contacte electrice, bijuterii, ceasuri
– purificarea hidrogenului (absoarbe de până la 900 de ori volumul propriu de hidrogen)
Argint – este folosit în electrotehnică şi electronică
– numismatică, bijuterii, industria fotografică, oglinzi
– stomatologie, instrumente medicale, proteze, utilizare germicidă
Cadmiu – baterii NiCd
– aliaje pentru lagăre
– electroplacare
– pigmenţi, televizoare alb-negru şi color
– celule fotovoltaice (împreună cu Te)
Cesiu – izotopul radioactiv 133Ce este folosit ca oscilator cuantic pentru ceasuri atomice, fiind
etalon pentru Sistemul Internaţional de Unităţi la baza definirii etalonului pentru
secundă
– substanţă de umplutură pentru lichidele de forat folosite pentru a atenua găurirea din
timpul forării
– izotopul radioactiv 133Ce este folosit în medicină, măsurători şi hidrologie
– generatoare termoionice cu vapori de cesiu care convertesc energia termică în energie
electrică
– aparate pentru recunoaşterea optică a caracterelor, fotomultiplicatori, camere video,
materiale fotosensibile, detectoare de radiaţii gama şi raze X, magnetometre, lasere de
mare energie, lămpi fluorescente, redresoare cu vapori
– utilizări în biologia moleculară, catalizatori în chimie
– izotopul radioactiv 133Ce poate fi folosit în dispozitive de dispersie radiologică
(”bombe murdare”) – atenţionare de la Agenţia Internaţională pentru Energie
Atomică
Lantan – este folosit pentru acumulatorii NiMH utilizaţi la automobilele hibride ( o baterie
pentru Toyota Prius necesită aproximativ 10 kg de La)
– catalizator în cracarea petrolului
– ochelari pentru infraroşu, lentile pentru telescoape
Ceriu – aliaje de aluminiu, amnare, pietre de brichete
– catalizatori pentru automobile
– medicamente pentru tratarea şi prevenirea infecţiilor celor arşi şi imunosupresive
Praseodim – este folosit la fabricarea magneţilor permanenţi de mare intensitate pentru motoare şi
generatoare electrice folosite la maşinile hibride şi turbine eoliene
– este folosit pentru acumulatorii NiMH folosiţi la automobilele hibride
– aliaje pentru motoare de avion
– ochelari pentru sudori şi suflătorii de sticlă
– aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă
– pigmenţi pentru sticlă şi emailuri
– stroboscoape
Neodim – magneţi permanenţi pentru computere, telefoane mobile, echipamente medicale,
jucării, motoare, turbine eoliene, sisteme audio
– lasere pentru tratarea cancerului şi epilare, pentru tăierea şi sudarea oţelurilor
– ochelari de protecţie pentru suflătorii de sticlă
– pigmenţi pentru sticlă şi emailuri
– aliaje pentru amnare şi pietre de brichetă
Samariu – magneţi permanenţi pentru microelectronică, generatoare eoliene, radare
– catalizator pentru unele reacţii chimice
– lasere cu raze X
– datare radioactivă
– izotopul 149Sm este adăugat în barele de siguranţă din reactoarele nucleare
– izotopul radioactiv 153Sm este folosit în tratarea mai multor tipuri de cancer
– superconductori
Europiu – tuburi fluorescente, monitoare
– absorbant în reactoarele nucleare
– elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
Gadoliniu – îmbunătăţeşte rezistenţa la temperaturi înalte şi la oxidare a oţelurilor
– aplicaţii în domeniul microundelor, monitoarelor
– substanţe de contrast pentru imagistica de rezonanţă magnetică
Terbiu – monitoare TV şi display-uri pentru smartphone
– substanţe de contrast pentru lumina ultravioletă
– elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobacnote
– filme pentru înregistrări magneto-optice
– magneţi pentru motoare electrice folosite la maşinile hibride şi generatoare eoliene
– microfoane, fibră optică
Disprosiu – materiale absorbante pentru reactoare nucleare
– senzori, microfoane, traductori
– fabricarea CD-urilor şi a hard-disk-urilor
– lămpi de mare putere pentru cinematografie
– laseri
Erbiu – bare de control în reactoare nucleare
– pigmenţi pentru sticlărie
– filtre fotografice absorbante pentru lumina infraroşie
– lasere medicale
Tuliu – surse portabile de raze X
– lasere, aliaje speciale cu alte metale rare
– elemente de siguranţă fosforescente pentru eurobancnote
Yterbiu – surse portabile de raze X
– îmbunătăţeşte proprietăţile oţelului inoxidabil
– laseri
– catalizatori în industria chimică
– detectori seismici
Hafniu – bare de control pentru reactoare nucleare folosite la submarine
– lămpi stroboscopice, catozi pentru echipamente electronice
– aliaje speciale pentru aplicaţii aerospaţiale, motoare de rachetă
– procesoare pentru computere
Tantal – filamente pentru tuburi vidate
– condensatoare şi rezistenţe de mare putere
– instrumente şi implanturi chirurgicale şi dentare
– oţeluri refractare
Osmiu – aliaje foarte dure împreună cu alte metale platinice
– implanturi cardiace, scanări de amprente, vârfuri de peniţe
Iridiu – fabricarea creuzetelor
– aliajele IrPt sunt folosite la confecţionarea termoelementelor
– aliajele IrOs sunt folosite la fabricarea vârfurilor de peniţe
– contacte electrice de mare putere
– izotopii radioactivi sunt folosiţi în radioterapia cancerului
Platina – confecţionarea bijuteriilor
– echipamente de laborator, medicină dentară
– contacte electrice, magneţi permanenţi
– catalizatoare pentru autovehicule şi alte procese din chimie
Aur – bijuterii, numismatică, broderii, coroane dentare
– preparate culinare extravagante
– scuturi pentru sateliţi, acoperiri pentru vizierele costumelor spaţiale
– microelectronică, tehnică fotografică
– izotopul radioactiv 198Au este folosit în tratarea anumitor forme de cancer
Mercur – termometre, barometre, manometre, tensiometre, filtre acusto-optice
– cercetări ştiinţifice, stomatologie, electrochimie, amalgame, cosmetică, fungicide
– explozibili brizanţi
– pigmenţi, semiconductori
– extragerea aurului, argintului şi a platinei
– lămpi redresoare de curent alternativ, lămpi pentru raze ultraviolete
Taliu – raticide şi insecticide
– semiconductori, sticlă optică pentru infraroşii, celule fotovoltaice
– detectoare de radiaţie gamma
Bismut – medicină, cosmetică
– detectoare şi sisteme de stingere a incendiilor
– muniţie
Thoriu – combustibil pentru reactoare nucleare
– ThO2 este folosit pentru materiale ceramice rezistente la temperaturi înalte
– lentile şi echipamente ştiinţifice
Uraniu – uraniul sărăcit se foloseşte la blindaje şi proiectile de uraniu sărăcit, ecrane pentru
radiaţii, containere de transport pentru materiale radioactive
– combustibil pentru reactoare nucleare
– bombe nucleare de diferite tipuri
Tabelul 3
În 1985 se punea problema exploatării a 30 de milioane de tone din zăcământul de la Roşia
Montană. De când cu implicarea RMGC, cantitatea ce va fi exploatată a crescut la 218 milioane de
tone. Cel puţin aşa reiese din planul exploatării prezentat în tabelul de mai jos.
Planul exploatării miniere pe cariere (milioane tone)
Anul Cariera Cetate Cariera Cîrnic Cariera Orlea Cariera Jig Total
Minereu Steril Minereu Steril Minereu Steril Minereu Steril Minereu Steril
0 1,3 7,0 0,3 0,1 – – – – 1,6 7,1
1 4,2 6,1 15,0 7,2 – – – – 19,2 14,5
2 3,2 6,2 17,2 8,5 – – – – 20,4 14,6
3 5,0 6,4 13,5 10,1 – – – – 18,5 16,5
4 11,0 9,9 4,9 9,2 – – – – 15,9 19,1
5 0,5 0,2 15,3 19,0 – – – – 15,8 19,2
6 – – 14,5 20,5 – – – – 14,5 20,5
7 – – 13,1 21,9 – – – – 13,1 21,9
8 1,0 6,0 5,3 7,1 4,1 2,2 3,2 6,3 13,5 21,5
9 1,5 6,3 11,1 16,2 – – – – 12,5 22,5
10 2,7 15,2 3,5 2,1 3,4 0,3 4,3 3,6 13,9 21,1
11 11,9 15,3 – – 0,2 5,9 0,8 0,8 12,9 22,1
12 2,3 2,9 – – 13,1 14,1 – – 15,4 17,0
13 4,1 3,3 – – 11,4 4,3 – – 15,6 7,6
14 15,1 16,2 – – – – – – 15,1 16,2
Total 63,9 102,0 113,6 121,9 32,2 26,8 8,3 10,7 218,0 261,5
Notă: Valorile totale sunt rotunjite.
Tabelul 4
Sunt prezentate şi date estimative privind cantităţile de aur şi argint. Bineînţeles, aici nu sunt
incluse situaţiile în care se vor găsi filoane de aur şi argint, care ar putea creşte de câteva ori (de 7-8
ori !!!) cantităţile de aur şi argint obţinute.
Rezerve exploatabile
Zăcământ
Minereu
(milioane
tone)
Conţinuturi de
metal
Metal recuperabil
Raport
Au steril:util
g/t
Ag
g/t
Au
t
Ag
t
Cetate 63,9 1,49 5,66 95,1 361,7 1,60
Cîrnic 113,6 1,62 9,74 184,0 1106,5 1,07
Orlea 32,2 1,18 2,23 38,0 71,8 0,83
Jig 8,3 1,62 10,65 13,4 88,4 1,29
Total 218,0 1,52 7,47 330,5 1628,4 1,20
Tabelul 5
Şi acum să facem o scurtă recapitulare a tabelelor pe care vi le-am prezentat. În tabelul 2,
valoarea elementelor extrase dintr-o tonă de minereu ajunge la 28.973,91 USD. Din aceasta,
valoarea aurului şi a argintului însumată ajunge la doar 95,10 USD, din care statului român îi revin
doar 6 % (adică aproape 6 dolari la fiecare tonă prelucrată). Bineînţeles, vor fi unii care vor spune
că nu am menţionat nimic despre costurile de extracţie, de prelucrare, carburanţi, energie electrică,
costul cianurilor şi al explozibililor, salarii şi tot felul de impozite etc. Cu toate acestea, raportul
între valoarea elementelor şi valoarea încasată de stat este de aproape 4.829 : 1. Adică din acei 6
dolari, statul roman va plăti costurile necesare mentenantei exploatării dupa închiderea minelor,
costurile care ar decurge dintr-un posibil dezastru ecologic, costurile aferente spitalizării oamenilor
afectaţi de cianurile folosite şi metalele grele rezultate etc.
Dar să nu mă pierd într-o dizertaţie inutilă (pentru moment). Având valoarea unei tone de
minereu şi ştiind cantităţile ce se vor exploata, putem face mai departe calculele. Astfel:
28.973,91 USD/tona × 218 milioane tone = 6.316.312,38 milioane USD
sau
= 6.316,312 miliarde USD
sau
= 6,316 trilioane USD
Uimire! Înseamnă că proiectul Roşia Montană valorează 6,3 trilioane de dolari!!! Şi asta nu
este tot. Nu am calculat valoarea elementelor evidenţiate pe fond galben (Tabelul 1) şi nici pe cele
evidenţiate cu culoare albastră. Este foarte posibil să se poată extrage multe tone din fiecare element
care nu a participat la precedentul calcul. Şi poate s-ar dubla sau tripla această valoare. Dar eu nu
pot decât să fac speculaţii. În schimb, aş prefera să pun întrebări.
Cum mi-aş proteja această imensă sumă de bani? La această valoare, aproape că nu ar mai
conta costurile de exploatare, salarii, redevenţe, taxe, carburanţi, energie electrică, şpăgi, promovare
în media şi acţiuni de lobby. Nu m-ar interesa nici poluarea care ar rezulta, chiar dacă ar fi cea
asumată prin proiect sau accidentală. Este ca şi cum aş face o simplă operaţie matematică: cât
înseamnă un infinit împărţit la doi? Tot un infinit. Dar un infinit împărţit la trei? Tot infinit. De ce
infinit? Pentru că de atât timp ar avea nevoie un om ca să câştige aceasta sumă, indiferent de
pregătire, loc de muncă sau naţionalitate. În valoare absolută, nu ar conta dacă eşti miner român la
Roşia Montană sau broker american pe Wall Street. Unul ar avea nevoie de un milion de vieţi, iar
celălalt doar de o sută de mii. Şi nu încercaţi să faceţi calculele, pentru că am ales aleator numărul
de vieţi. Aş putea să le schimb între ele şi tot nu ar conta, pentru că în timp ce minerul doar
munceşte şi câştigă, celălalt poate să mai şi piardă într-o zi agoniseala de câteva mii de ani.
Am adus aminte de şpăgi şi acţiuni de lobby? Cu banii aceştia aş putea cumpăra orice
guvern, aş putea cumpăra o majoritate dintre parlamentari (indiferent cărui partid aparţin) care sămi
creeze un cadru legislativ favorabil. Aş putea cumpăra oricâţi consilieri locali sau gazetari şi
orice om s-ar putea intersecta cu interesele mele şi m-ar putea sprijini sau încurca. Mi-aş putea
cumpăra oricât timp de emisie aş dori la orice televiziune sau radio şi oricât spaţiu publicitar în
orice spaţiu media. Cât m-ar putea costa? Eu estimez între 2 şi 4 miliarde de dolari.
Dar eu aş face altceva cu banii aceştia. Pentru că eu sunt român şi patriot. Cu banii aceştia
cred că ne-am putea permite ca ţară (din punct de vedere financiar şi tehnologic) să ne exploatăm
singuri aceste rezerve fabuloase, pentru aproape toate elementele ce se găsesc în minereurile de la
Roşia Montană. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite (din punct de
vedere financiar dar nu şi tehnologic) o Staţie Spaţială Românească, o bază permanentă pe Lună şi
una pe Marte, cu tot cu costurile de aprovizionare şi dezvoltare. Şi tot ne-ar mai rămâne foarte mulţi
bani. Şi cred că ne-am putea permite câteva mii de kilometri de autostradă (din punct de vedere
financiar şi tehnologic) şi asfaltarea tuturor şoselelor şi străzilor din ţară, cu tot cu spăgile aferente.
Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea infrastructurii
feroviare naţionale (şi din punct de vedere financiar dar şi tehnologic). Şi tot ar mai rămâne foarte
mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite reabilitarea sistemului sanitar (din punct de vedere
financiar, tehnologic nu se pune problema), astfel încât să nu mai fie nevoie să ne cumpărăm
aspirină şi pansament la intrarea în spital, să nu mai fie nevoie să dăm şpagă doctorilor, iar ei să nu
mai fie nevoiţi să o ia. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi cred că ne-am putea permite să ne
reparăm şcolile, să le dotăm laboratoarele, să ne plătim profesorii. Iar cu ajutorul lor am putea face
Roşia Montană Valley, aşa cum americanii au Sillicon Valley. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi
bani. Şi aş mai putea continua lista cu nişte pensii decente. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Şi
s-ar crea sute de mii de locuri de muncă. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani. Aştept propuneri
pentru modalităţi de cheltuire a altor sume de bani. Şi tot ar mai rămâne foarte mulţi bani.
Entităţi interesate de Roşia Montană
Ar mai fi o discuţie despre cine este interesat de exploatarea zăcămintelor de la Roşia
Montană. Pe internet am găsit o multitudine de firme, mai vechi sau mai noi, funcţionale sau
desfiinţate, cu sedii mai mult sau mai putin fictive, în diverse paradisuri fiscale. Abundă internetul
de diverse scheme şi conexiuni între acestea, mai ceva ca într-o teorie a conspiraţiei. O să enumăr
doar câteva dintre ele, fără a avea pretenţia că acestea sunt toate şi fără a putea preciza care este
rolul fiecăreia dintre ele:
– Starx Resources Ltd. (?);
– Gabriel Resources Ltd. („Gabriel Jersey”) – simbol GBU pe bursa din Vancouver;
– CARTEL BAU – S.A.;
– FORICON – S.A.;
– COMAT TRADING – S.A.;
– Euro Gold Resources S.A. („Euro Gold”);
– Deva Gold S.A.;
– Castle Europa Ltd.;
– Castle Europa S.A.;
– Euro Gold Resources S.A.;
– ROSIA MONTANA GOLD CORPORATION – S.A. (RMGC în continuare)
(www.rosiamontanagoldcorp.com ) ;
– European Goldfields Ltd. (www.egoldfields.com);
– Paulson & Co Inc (New York, NY);
– Electrum Strategic Holdings (New York, NY);
– Newmont Canada Limited;
– Newmont Mining, SUA;
– BSG Capital Markets;
– Grupul Barry Steinmetz;
– Gabriel Resources, cu sediul în Yukon (Canada);
– Gabriel Resources, cu sediul în Insulele Barbados;
– Gabriel Resources, cu sediul în Olanda;
– Rom Aur SRL;
– Baupost.
Ar fi interesant de ştiut cine sunt aceste firme, care este obiectul lor de activitate, cărei
legislaţii se supun. Pentru că este greu de crezut că o firmă cu sediul într-un paradis fiscal trebuie să
se supună vreunui control riguros cu privire la activitatea minieră, în situaţia în care este foarte
posibil să nu existe legislaţie specifică. Astfel se însumează toate facilităţile şi lipsa reglementărilor
din toate aceste ţări şi paradisuri fiscale. În aceste condiţii se demonstrează că o eventuală tragere la
răspundere a RMGC pentru nerespectarea diferitelor obligaţii şi promisiuni asumate va fi, practic,
imposibilă.
Accidente asociate mineritului cu cianuri
Un aspect care se trece cu vederea este cel al accidentelor asociate cu mineritul cu cianuri.
Lista este lungă şi cuprinde accidente în diferite locuri de exploatare, de pe toate continentele. Voi
enumera doar câteva dintre acestea:
1971, 30 octombrie – Certej, Hunedoara, România – 300.000 metri cubi din ruperea digului şi
alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare duce la moartea a 89 de oameni, 76 răniţi şi
importante pagube materiale;
1982 – Zortman, Montana – 52.000 galoane de cianuri contaminează reţeaua de apă potabilă a
oraşului Zortman – Zortman-Landusky Mine;
1989-1990 – Nevada – 8 scurgeri de cianuri, aproximativ 900 kg de cianura – Echo Bay Company’s
McCoy/Cove gold mine;
1993 – Summitville, Colorado, USA – contaminări cu cianuri şi metale grele pe o lungime de 17
mile a râului Alamosa; mina a fost deschisă în 1986 şi închisă în 1992 – Galactic Resources Ltd;
1994 – Marriespruit, Africa de sud – după o ploaie torenţială, un baraj de decantare cedează; 17
morţi;
1995 – Manila, Filipine;
1995 – Omai, Guyana – cedarea unui baraj duce la revărsarea a peste 3,2 milioane metri cubi de
soluţii cu cianuri într-un râu şi afectarea a 23.000 de locuitori din aval – Cambior mining company’s
Omao gold mine;
1996 – Homestake Mine South Dakota, USA;
1997 – Gold Quarry Mine Nevada, territory of Western Shoshone, USA – o defecţiune duce la
deversarea a peste 245 de mii de galoane de cianuri în doi afluenţi locali;
1998, apilie – Los Friles, Spania – un baraj cedează şi deversează peste 1,3 miliarde de galoane de
acizi şi săruri de metale grele în râul care se află la baza acestuia;
1998, 29 mai – South Dakota, USA – aproape 7 tone de cianuri sunt deversate de la Homestake
Mine în afluentul Whitewood Creek din munţii Black Hills, rezultând o masivă poluare a apei şi o
cantitate mare de peşti morţi;
2000 – Baia Mare, România – o deversare de cianuri şi metale grele în Tisa şi Dunăre; otrăveşte
rezervele de apă şi omoară fauna acvatică pe o lungime de peste 400 km din Romania, Ungaria şi
Yugoslavia;
2000, 30 iunie – Papua Noua Guinee – prin râul Tinto Lihir se deversează cianuri în ocean;
2001, octombrie – Ghana – mii de metri cubi de cianuri şi metale grele dintr-un baraj s-au revărsat
în timpul operaţiilor de minerit în Wassa West District;
2001, noiembrie – China – 11 tone de cianură sodică lichidă s-au revărsat într-un afluent al râului
Luohe în provincia Henan;
2002, 16 mai – Nevada, USA – scurgeri de cianuri (aproximativ 24.000 de galoane) la Twin Creeks
Mine; în alt accident 230.000 metri cubi de deşeuri toxice sunt deversate în Arizona;
2002, 9 iunie – Nevada, USA – scurgeri de cianuri la Denton – Rawhide Mine;
2003, ianuarie – Honduras – scurgeri masive de cianuri la mina San Andrés;
2003, 14 ianuarie – North Atlantic Autonomous Region, Nicaragua – scurgeri de cianuri în râul
Bamban, 12 copii morţi – Hemconic / Greenstone în Bonanza, Canada;
2003, 29 mai – Wassa East District, Ghana – scurgeri de cianuri la Tarkwa Gold Mine;
2003, 2 decembrie – USA – deversări de cianuri la mina Briggs, Balleratt;
2004, 11 ianuarie – Ghana – scurgeri de cianuri în râul Kubreko – Bogoso Gold Limited, subsidiara
a Golden Star Resources;
2004, 30 ianuarie – guvernul australian confirmă prin rapoarte scurgeri de cianuri în pânza de apă
freatică – Kalgoorlie Gold Mine;
2004, 18 martie – România – 10 tone de substanţe toxice şi cianuri se scurg în Siret; un accident
similar a mai fost şi în 2001;
2004, 25 iunie – guvernul chinez raportează 7 cazuri de scurgeri de cianuri în ultima săptămână,
soldată cu 21 morţi;
2004, 7 august – Papua Noua Guinee – scurgeri de cianuri la dezafectarea minei Misima;
2004 – 23 octombrie – Ghana – scurgeri de cianuri dintr-un iaz de decantare în râul Aprepre –
Bogoso Gold Limited, Canada;
2005, 20 iunie – mina de aur Phu Bia, Laos – scurgeri de cianuri ce afectează populaţia piscicolă şi
aproximativ 100 de localnici – Pan Australian Resources;
2005, 11 şi 31 octombrie – Rapu Rapu, Filipine – scurgeri de deşeuri toxice – Lafayette Mining’s
Rapu Rapu;
2005, 28 noiembrie – Romania – poluare cu cianuri la exploatarea Borşa şi contaminarea Tisei;
2006, ianuarie – Cehia – o scurgere de cianuri provoacă daune populaţiei piscicole din fluviul Elba;
2006, 18 iunie – Ghana – o scurgere de cianuri provoacă intoxicarea mai multor membri aparţinând
unor comunităţi locale şi daune populaţiei piscicole;
2007, din 6 aprilie până în 11 iulie – Zamboanga, Filipine – un iaz de decantare se scurge în râul
Siocon, otrăvindu-l cu deşeurile toxice – Toronto Ventures Inc., Canada;
2009, mai – Ahafo Gold Mine, Ghana – scurgeri de cianuri ale firmei Newmont Mining
Corporation, Denver;
2009, 8 octombrie – Barrick Gold mine, Tanzania – deversări de nămoluri toxice în râu, 20 morţi;
2010, 4 octombrie – Kolontar, Ungaria – spargerea peretelui unui rezervor cu reziduuri toxice;
volumul revărsării este estimat la 700.000 – 1.000.000 metri cubi; 8 morţi şi peste 150 de răniţi; 40
de kilometri pătraţi contaminaţi; unda de poluare a ajuns până în Dunăre – MAL, Ungaria;
2011, 31 octombrie şi 29 decembrie – compania Hambledon Mining Kazakhstan – scurgeri de
cianuri dintr-un baraj de decantare;
2012 – compania Boliden, Suedia – 9 accidente.
De asemenea sunt raportate şi accidente datorate transportului cianurilor sau actelor
teroriste:
1994, februarie – Africa de Sud – 10 mineri sunt ucişi când un bazin de decantare se sparge şi
îngroapă o parte din instalaţii sub un strat de nămoluri cu cianuri;
1998, 20 mai – Kumtor, Kirgistan – un camion care transporta cianură sodică (1.762 kilograme)
cade de pe un pod şi contaminează râul Barskoon; 4 morţi şi 2.006 de pacienţi trataţi pentru
otrăvire;
2000, martie – Papua Noua Guinee – un elicopter ce transporta 1 tonă de cianură sodică anhidră se
prăbuşeşte lângă mina Tolukuma, contaminând zona;
2002, februarie – Australia – 400 litri de cianuri sunt deversate în nordul Australiei, afectând fauna
locală;
2002, 17 mai – Texas, USA – o încărcătură de 10 tone de cianuri este furată din Wisconsin, fiind
recuperată integral la o distanţă de 500 mile în Brownsville, Texas;
2002, 28 mai – Mexic – aproximativ 8 tone de cianură sodică anhidră folosită la o exploatare de
argint este furată dintr-un transport; această încărcătură nu a fost recuperată în ciuda unei
desfăşurări impresionante de forţe ale poliţiei, ridicând serioase temeri din partea oficialităţilor în
privinţa toxicităţii acesteia în Mexic şi USA;
2003, 13 februarie – New York, USA – spitalele din New York sunt puse în stare de alertă din
cauza unui posibil atac terorist cu cianuri, suplimentându-se dozele de antidot din secţiile de
urgenţă;
2003, 5 aprilie – Taiwan – mai mult de 100 de persoane sunt spitalizate după răsturnarea unui
camion ce transporta cianuri; dezastru ecologic până la revărsarea în mare prin portul Taichung.
Accidente şi cedări de baraje
Un aspect demn de luat în seamă este acela al înălţimii barajelor sau al iazurilor de decantare
la care s-au produs accidente, acestea având o înălţime mai mică de 50 metri. Din documentele care
ni se prezintă reiese că barajul de la Roşia Montană va avea o înălţime de 185-200 de metri, va fi
din argilă impermeabilizată (cea mai ieftină soluţie din punct de vedere economic, dar nu şi tehnic)
şi o suprafaţă de 360-600 ha.
Printre cauzele care conduc la accidente în cazul barajelor se pot enumera:
– materiale de construcţie şi tehnologii ieftine, sub standarde (barajul Gleno din Italia, care prin
distrugerea sa a cauzat 356 de morţi);
– erori de proiectare (barajul South Fork din USA, care prin cedarea sa a provocat uciderea a 2.209
de oameni);
– instabilitate geologică în timpul exploatării, datorită umplerii şi golirii barajului, sau în situaţii de
ploi torenţiale prelungite (cedarea barajului Malpasset din Franta a cauzat moartea a 423 de
oameni);
– alunecări de teren care pot dezlocui mari cantităţi de apă din baraj, pe care să le arunce peste
înălţimea barajului (în cazul barajului Vajont din Italia, valul rezultat a avut aproape 200 m înălţime
şi a cauzat moartea a aproximativ 2.000-2.500 de oameni);
– deficienţe în întreţinerea barajului şi a instalaţiilor aferente (cedarea barajului Val di Stava din
Italia a cauzat 268 de morţi);
– precipitaţii extreme (cedarea barajului Shakidor din Pakistan a cauzat aproximativ 70 de morţi;
cedarea barajului Banqiao din China în 1975 a provocat moartea a 171.000-230.000 de oameni,
aproximativ 6 milioane de construcţii distruse şi 11 milioane de sinistraţi);
– erori umane şi deficienţe în proiectare şi exploatare (cedarea barajului Dale Dike Reservoir din
Anglia a cauzat 244 de morţi; cedarea barajului Buffalo Creek a dus la moartea a 125 de oameni);
– infiltraţii şi eroziuni, mai ales la barajele de pământ (cedarea barajului de pământ Teton din USA a
cauzat 11 morţi);
– cutremure;
– acte de sabotaj.
Bineînteles că oricare dintre aceste cauze pot duce la cedarea barajului de la Roşia Montană
sau altfel spus a barajului de la Corna (dacă aceasta va fi locaţia aleasă). Iar prin cedarea barajului sar
polua cu cianuri, metale grele şi alte reziduuri toxice valea Arieşului, a Mureşului, a Tisei
inferioare, a Dunării, de la Belgrad până la vărsarea în Marea Neagră, inclusiv Delta Dunării. Iar
dintre localităţile mari afectate de-a lungul acestei poluări s-ar putea enumera Alba Iulia, Deva,
Arad, Szeged, Belgrad şi toate oraşele care se situează de-a lungul Dunării. Când spun afectate, mă
gândesc doar la faptul că foarte multe localităţi situate de-a lungul acestei unde de poluare îşi iau
apa potabilă pentru consumul populaţiei chiar din Arieş, Mureş, Tisa, Dunăre. Astfel, pentru o
lungă perioadă de timp, aceste localităţi vor bea doar ”apă plată cu lămâie”. Dar cedarea barajului de
185 de metri implică în primul rând un efect cinetic, determinat de revărsarea unor enorme cantităţi
de apă, noroi şi substante toxice care ar duce la moartea a mii sau zeci de mii de oameni, distrugeri
directe a foarte multe clădiri şi construcţii, un număr greu de anticipat de răniţi şi sinistraţi,
contaminarea cu aceste deşeuri a mai multor zeci de mii de hectare, distrugerea florei şi a faunei etc.
Toate aceste pagube nu ştiu dacă pot fi acoperite dintr-o garantie de câteva milioane de dolari. Sau
se preferă un miner mort unuia şomer? Dar cu victimele care nu sunt mineri ce facem? Este mai
mediatică exprimarea ”o balerină a murit în urma cedării barajului”? Sau ”100 de copii au murit
otrăviţi de apele revărsate” are un impact mai mare? Ţinând cont că exploatarea de la Roşia
Montană se va întinde pe o durată de 16-17 ani, iar barajul va rămâne pentru următoarele zeci sau
sute de ani, posibilitatea unor accidente asociate exploatării şi barajului devine reală.
ASDSO (Association of State Dam Safety Officials) – Autoritatea de Stat Americană pentru
Siguranţa Barajelor are o evidenţă ce conţine 173 de accidente şi 587 de incidente, doar în perioada
1 ianuarie 2005 – iunie 2013. De precizat că prin incident se înţelege situaţia în care fără intervenţie
s-ar fi ajuns la cedarea barajului.
Poluarea cu cianuri
În lume se produc anual aproximativ 1,1 milioane de tone de acid cianhidric, din care circa
6% este folosit pentru producerea cianurilor necesare exploatărilor miniere auro-argentifere. Restul
de 94% este folosit în aplicaţii industriale la fabricarea plasticului, adezivi, cosmetice şi produse
farmaceutice, procesarea produselor alimentare, aditivi, îngrăşăminte şi ierbicide etc.
Cianura este folosită în multe exploatări auro-argentifere din Europa, în Suedia, Grecia,
Finlanda, Spania, Ucraina, Turcia, Portugalia. În toată Europa sunt folosite aproximativ 1.000 de
tone de cianuri in fiecare an, dintr-un total de aproximativ de 40.000 de tone folosite pe întreg
mapamondul. Iar din această cantitate, la Roşia Montană se preconizează folosirea a 13.000 de tone
anual, pentru o perioadă de minim 14 ani. Asta în situaţia că nu se mai doreşte prelungirea
exploatării. Totuşi, această cantitate enormă ar reprezenta aproximativ o treime din consumul
mondial pentru o singură exploatare. Nu este un pic cam mult, ţinând cont că mai sunt câteva zeci
de exploatări miniere în lume care folosesc tehnica cianurării? Şi asta în ciuda faptului că rezervele
estimate nu se încadreaza în topul celor mai mari şi rentabile exploatări de aur şi argint din lume.
Iată lista Top 10 din 2010 cu cele mai mari exploatări auro-argentifere din lume:
1. Grasberg Gold Mine – această mină este situată în Indonesia şi produce aproximativ 2.025.000
uncii de aur anual, conform raportului prezentat de Rio Tinto Plc. Mina este exploatată de Freeport-
McMoRan Copper & Gold Inc. Pe lângă aur se mai extrage şi argint şi cupru.
2. Muruntau Gold Mine – această mină este la aproximativ 400 km de capitala Uzbekistanului şi
produce aproximativ 1,8 milioane de uncii de aur anual. Mina este exploatată de compania de stat
Navoi Mining and Metallurgical Combinat.
3. Carlin-Nevada Complex – această mină se află în statul Nevada, USA şi a produs aproximativ
1,735 milioane de uncii de aur. Este deţinută de Newmont Mining Corp. şi include exploatări de
suprafaţă şi de adâncime.
4. Yanacocha Gold Mine – această mină se află în nordul statului Peru şi este cea mai mare din
America de Sud, cu o producţie de 1,46 milioane de uncii de aur. Este exploatată de Newmont
Mining şi deţinută de Newmont Mining and Buenaventurda, o companie peruviană.
5. Goldstrike (Betze Post) Gold Mine – această mină se află în nord-vestul statului Nevada, USA
şi a produs 1,24 milioane de uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold Corp.
6. Cortez Gold Mine – mina este situată în sud-vestul statului Nevada şi a produs 1,14 milioane de
uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold.
7. Veladero Gold Mine – această mină se află în Argentina şi a produs 1,12 milioane de uncii de
aur. Este deţinută de Barrick Gold Corp.
8. Lagunas Norte Gold Mine – această mină se află aproape de centrul statului Peru şi a produs
808 mii de uncii de aur. Este deţinută de Barrick Gold Corp.
9. Lihir Gold Mine – această mină se află în Papua Noua Guinee şi a produs 790.974 uncii de aur.
Este deţinută de Newcrest Mining Ltd., cel mai mare producător australian de aur.
10. Super Pit/Kalgoorlie – această mină este situată în vestul Australiei şi a produs 788 mii de uncii
de aur. Este deţinută în părţi egale de Barrick Gold Corp. şi Newmont Mining Corp.
Datele despre exploatarea Roşia Montană menţionează cele mai mari rezerve de aur şi argint
din Europa, cu o cantitate minimă de 4,78-5,42 milioane de uncii de aur şi 24,2-29 milioane de
uncii de argint şi o cantitate maximă estimată de 10,1 milioane de uncii de aur şi 47,6 milioane de
uncii de argint.
Însumând cantităţile de aur extrase de primele zece mine se obţine o producţie de
aproximativ 12.906 mii de uncii de aur. Ceea ce, folosind sistemul Troy de măsurare a aurului, unde
o uncie de aur este egală cu 31,1034 grame ne conduce la o producţie însumată de aproximativ 401
tone de aur, reprezentand 15,86% din producţia mondială de aur a anului 2010 care a fost de 2.528
tone de aur, în condiţiile în care consumul anual de cianuri este de aproximativ 40.000 tone. Totuşi,
pentru o cantitate mai mică de aur, proiectul Roşia Montană are nevoie de 182.000 de tone de
cianură, ceea ce ar însemna consumul mondial de cianuri pe aproape cinci ani. Asta înseamnă că
pentru proiectul Roşia Montană se foloseşte de mai mult de 30 de ori mai multă cianură decât în
orice altă exploatare similară de pe glob.
Sau cantităţile de aur sunt mult mai mari, sau se mai exploatează şi alte elemente despre care
nu se face referire, procese tehnologice secrete şi intenţionat nedezvăluite pentru aprobare şi
includere în valorificare şi impozitare, exportarea şlamului şi procesarea acestuia în altă parte etc.
Citatul: „În contractul de concesiune secretizat se spune că orice metal în plus recuperat intră în
beneficiul celui care exploatează zăcămîntul.” se regăseşte în toate articolele din presă care fac
referire la proiectul Roşia Montană.
Presupunând că nu sunt accidente de-a lungul procesului tehnologic şi că o mare parte din
cianura folosită este refolosită, totuşi o parte din aceasta se va regăsi în steril. Şi pe măsura ce se va
aduna tot mai mult steril, va fi şi tot mai multă cianură. Din datele prezentate de persoanele
interesate de acest proiect nu reiese ce procent din cantitatea folosită se va regăsi în haldele de steril
şi apoi în lacul de acumulare. Dacă ar fi doar un procent şi tot s-ar acumula câte 130 tone în fiecare
an. Iar în decursul a 14 ani s-ar aduna 1.820 de tone de cianură.
”Cianura este o substanţă extrem de toxică iar fabricarea, transportul, manipularea şi
neutralizarea ei trebuie să fie gestionate cu atenţie. Totuşi, prezintă un avantaj major pentru mediu,
deoarece se descompune rapid (se biodegradează sub incidenţa radiaţiei ultraviolete) în condiţii
atmosferice normale devine inertă, iar compuşii rezultaţi în urma proceselor de degradare, hidroliză,
adsorbţie, etc din iazul de decantare sunt foarte stabili (practic inerţi în mediul format în iaz o dată
cu depozitarea sterilelor de procesare), nu există posibilitatea de bioacumulare ca în cazul
mercurului sau metalelor grele, de exemplu.”
”După decantare, apa este recirculată în proces; în iaz, pe toată perioada staţionării, au loc
procese: de degradare/descompunere naturală a cianurilor, de hidroliză, volatilizare, fotooxidare,
biooxidare, complexare/ decomplexare, adsorbţie pe precipitate, diluţie datorită precipitaţiilor etc. ”
”Cea mai mare parte (90%) din cantitatea de cianuri degradată (media de 50%) se realizează
prin hidroliză/volatilizare sub formă de acid cianhidric. ”
Aceste 3 citate sunt extrase din documentaţia oferită de RMGC pentru obţinerea autorizaţiei
de mediu. Să înţelegem că cea mai mare parte din cianura din baraj se va evapora? În ce condiţii de
temperatură (vară/iarnă; zi/noapte), umiditate (secetă/precipitaţii), presiune, luminozitate (zi/noapte;
cer senin/noros), vânt (viteză, direcţie). Care este suprafaţa afectată de această evaporare? Dacă
spunem un perimetru cu raza de 50 km e mult sau un perimetru cu raza de 100 km e puţin? Mă
interesează pentru că mă aflu la mai puţin de 100 km în linie dreaptă faţă de Roşia Montană. Eu
sunt din Sibiu, dar în situaţia mea pot fi şi ceilalţi concitadini şi locuitorii din Alba Iulia, Cluj şi
Deva. Fără să mai trebuiască să enumăr toate localităţile de pe o rază de 100 km, este vorba despre
cel puţin 2 milioane de locuitori. Şi mă interesează dacă îmi sunt afectate condiţiile de mediu. Oare
o pasăre poate să traveseze barajul în zbor sau este afectată chiar migraţia păsărilor? Pentru că sunt
sigur ca de transhumanţă nu mai poate fi vorba pe o rază de cel puţin 100 km. Nu vreau să mă
gândesc la ce vor fi supuşi locuitorii din preajma barajului. Cei care dezvoltă o oarecare imunitate la
cianuri şi metale grele se califică automat pentru viitoarele misiuni NASA care vor avea loc în
medii ostile?
În cazul cedării barajului, vor fi mai multe milioane de locuitori afectaţi din România,
Ungaria, Croaţia, Serbia, Moldova, Ucraina. Aceştia vor fi pierderi colaterale pentru cei care sunt
interesaţi doar de partea financiară a proiectului Roşia Montană? Cât costă viaţa unui om, în situaţia
în care firma RMGC pune la dispoziţia statului român doar câteva milioane ca asigurare pentru
situaţii neprevăzute şi accidente? Ştiaţi că familiile victimelor accidentului de la Lockerbie (cursa
Pan Am Flight 103) au primit câte 10 milioane de dolari fiecare? În situaţia unui dezastru al
proiectului Roşia Montană mai mult ca sigur că firma RMGC îşi va declara falimentul, iar banii de
asigurare poate vor fi insuficienţi pentru o coroană de flori necesare fiecărei victime ce trebuie
înhumată. Iar noi va trebui să învăţăm să trăim cu această frică pentru cel puţin 100 de ani de acum
încolo. Şi va trebui să şi plătim pentru acest proiect. Pentru că RMGC oferă doar 150 milioane de
dolari pentru mentenanţă şi operaţiunile de supraveghere ale acestui baraj, deşi Agenţia de Mediu a
SUA a evaluat aceste costuri la 2,6 miliarde de dolari.
Conform datelor pe care le pun la dispoziţie autorităţile, proiectul va implica escavarea a
peste 500 milioane de steril necesar sau rezultat al cianurării pe un perimetru de 1.258 hectare, se
vor şterge de pe hartă 4 munţi, se va săpa un crater gigantic de aproximativ 8 km diametru ce va fi
vizibil din spaţiu. Astfel, proiectul RMGC va fi poate cel mai mare proiect de exploatare auriferă
din lume, iar riscurile sunt greu de comparat cu orice alt exemplu de exploatare de acest gen.
Trebuie să ne amintim că România nu este o ţară pe 2 continente şi NU NE PERMITEM un deşert
cu cianuri într-o ţară europeană, cu atât mai mult cât este ţara noastră.
Metode de extragere a aurului fără cianuri
Proiectul RMGC presupune folosirea unor cantităţi enorme de cianură şi exclude din start
orice altă variantă de exploatare.
Cea mai nouă metodă de extragere a aurului şi argintului din minereu aparţine unui
cercetător român Jack Goldstein. Acesta împreună cu echipa pe care o conduce a şi brevetat o
metodă de extragere cu tiosulfat de sodiu şi amoniac, care nu este toxică, nu produce reziduuri
toxice, permite recuperarea celorlalte elemente din minereu, are un randament comparabil cu
cianurarea (dacă nu mai bun) şi are costuri de operare mai scăzute decât cianurarea.
O altă metodă care câştigă teren este biomineritul. Aceasta este 100% ecologică şi este
folosită în Chile, Australia, Brazilia şi Africa de Sud. Dr. Karen Olsson-Francis de la Universitatea
Open din Milton Keynes, Anglia este unul din cercetătorii implicaţi în dezvoltarea acestei metode.
O echipă de cercetători din cadrul Universităţii Northwestern din USA condusă de Fraser
Stoddart dezvoltă o metodă de extragere a aurului utilizând amidonul de porumb. Prin această
metodă la care participă şi dr. în chimie Zhichang Liu se încearcă separarea aurului de alte
materiale, printre care platina, paladiul şi multe altele.
Prin procedeul Haber Gold folosit de firma cu acelaşi nume din Canada se obţin multe
avantaje comparativ cu metoda cianurării. Metoda foloseşte substanţe chimice care nu sunt toxice,
recuperează mai mult aur şi mai repede decât metoda cianurării şi este mai ieftină decât această
metodă extrem de poluantă.
Separarea gravitaţională se bazează pe diferenţa de densitate (greutate specifică) dintre aur
(19,6) şi mineralele din jur (2,5-3).
Flotaţia face ca aurul să iasă la suprafaţă prin mijloace fizico-chimice în timp ce celelalte
minerale se scufundă.
Amalgamarea este o metodă la care s-a renunţat datorită toxicităţii mercurului folosit şi care
creează mari probleme de sănătate şi poluare.
Acestor metode li se mai pot adăuga multe altele în funcţie de concentraţiile elementelor din
minereu, de interesul pentru anumite elemente care sunt mult mai preţioase decât aurul şi argintul şi
care sunt deficitare pe piaţa mondială, de particularităţile de extracţie pentru aceste elemente (altele
decât aur si argint) şi care pot face ca aurul şi argintul să fie produse secundare. Nimeni nu explică
de ce la acest proiect consumul de cianură este cu peste 3.000% mai mare. Şi asta în situaţia în care
nu se fac precizări cu privire la restul substanţelor care participă la acest proces tehnologic,
cantităţile folosite şi gradul lor de periculozitate şi multe alte detalii.
În aceste condiţii trebuie interzisă exploatarea minereurilor auro-argentifere cu cianuri pe
teritoriul României. E o tendinţă care se manifestă pe plan european, dar căreia i s-au opus tocmai
europarlamentarii români.
În Siria este scandal din cauza folosirii gazului sarin. Indiferent cine l-a folosit. Şi au murit
1.000-1.500 de oameni nevinovaţi. La Roşia Montană se vor folosi 13.000 tone de cianuri pe an.
Câţi oameni trebuie să moară pentru ca cineva să facă ceva?
Terorism nuclear, financiar-bancar şi ecologic
Secretomania din jurul proiectului Roşia Montană, acţiunile de lobby şi de promovare în
media, neclarităţi cu privire la acţionariat, implicarea a numeroşi parlamentari, miniştri şi persoane
cu intenţii vădite de susţinere a proiectului, lipsa de transparenţă din jurul proiectului, deciziile
pripite şi discutabile de avizare fac ca acest proiect să fie învăluit de o aură de incertitudine cu
privire la siguranţa şi securitatea exploatării şi vulnerabil la diverse tipuri de atac terorist.
Care sunt consecinţele în cazul unui atac terorist sau de sabotaj asupra instalaţiilor şi a
barajului de acumulare? Cine răspunde pentru pierderile de vieţi omeneşti, pierderile materiale
directe şi cele rezultate dintr-o poluare masivă cu cianuri şi metale grele? Cine răspunde pentru
situaţia în care barajul cedează în urma unor precipitaţii care nu au fost luate în calcul sau alunecări
de teren din cauze geologice care au fost ascunse în faza de avizare a proiectului sau dacă barajul
cedează în urma miilor de microseisme provocate de exploziile necesare dislocării minereului din
munte sau chiar a unui seism care depăşeşte calculele iniţiale?
Elementele europiu, terbiu şi tuliu sunt folosite la producerea elementelor de siguranţă
fosforescente pentru eurobancnote şi mai nou pentru bancnota de 100 de dolari americani. Pe lângă
metodele de identificare recomandate de băncile centrale europene şi americane, mai sunt şi metode
care ţin de securitatea acestor bancnote şi care sunt cunoscute de un număr restrans de persoane.
Astfel, dacă în cadrul proiectului Rosia Montana se obţin şi aceste elemente, dar despre care
”nimeni nu ştie nimic”, este posibil ca totuşi câteva persoane să aibă cunoştinţă despre aşa ceva. Iar
dacă aceste elemente ajung în posesia falsificatorilor de bani, s-ar putea ca la un moment dat piaţa
financiară şi bancară a lumii să fie inundată cu zeci sau sute de miliarde de euro şi dolari falşi. O
asemenea situaţie poate fi asimilată cu noţiunea de terorism financiar-bancar şi poate provoca haos
pe pieţele financiare ale lumii, dezechilibru în economiile statelor puternic industrializate şi poate
alimenta cu bani reali terorismul internaţional. Iar în faţa acestuia, nimeni nu e imun.
În tabelele 1,2 si 3 am arătat că între elementele ce se găsesc în cadrul proiectului Roşia
Montană se află thoriu şi uraniu, care sunt radioactive. De asemenea, multe dintre elementele
prezente în aceste tabele au şi izotopi radioactivi, cu diferite perioade de înjumătăţire. În situaţia în
care doar se neagă prezenţa acestora, în condiţiile în care corupţia atinge nişte nivele greu de
imaginat şi exprimat, nu cred că e greu pentru anumite grupuri să sustragă unul sau mai multe
containere cu astfel de substanţe. Nu vor fi de ajuns şi sigur nu au tehnologia de fabricare a
bombelor atomice, dar e suficient pentru fabricarea de dispozitive de dispersie radiologică. Poate vi
se va părea că e o glumă proastă, dar aici trebuie amintit şi accidentul de la Mihăileşti din 24 mai
2004, unde au fost 18 victime. De asemenea trebuie amintit şi incidentul din 16.07.2011 din gara
CFR Giurgiu, când au fost furate componente militare (16 focoase pentru rachete) dintr-un tren ce
transporta efecte militare. Şi asta în timp ce paza era asigurată de jandarmi. În locul unui singur
camion se pot folosi mai multe, iar printre acestea se poate afla şi un astfel de container. În astfel de
condiţii, nu cred că mai contează unde s-ar putea întâmpla aşa ceva, ţinând cont de contaminarea
radiologică. S-ar putea impune evacuarea unui oraş din cauza radiaţiilor fără a avea o explozie
nucleară. Ar fi similar accidentului de la Cernobâl din 1986 sau a celui de la Fukushima din 2011.
Nu are sens să dezvolt ideea pentru că nu vreau să dau idei celor interesaţi, ci doar să trag un semnal
de alarmă.
Monopolul şi corupţia ajută RMGC
Prin privatizarea CFR Marfă către GFR se poate obţine o poziţie de monopol regional pentru
transportul feroviar de marfă. Trebuie avut în vedere faptul că o companie cu capital românesc care
a căpuşat ani de zile compania de stat CFR Marfă este acum în aşteptare pentru un răspuns din
partea Consiliului Concurenţei. Dar asta e pe plan local. Pe plan regional, GFR desfăşoară
operaţiuni în creştere în Grecia, Croaţia, Bulgaria, Ungaria, Austria, Moldova, Serbia, efectuând
transporturi pe tot cuprinsul Europei. Prin poziţia de monopol se poate realiza evacuarea rapidă a
şlamului rezultat din operaţiunile de la Roşia Montană, cu ieşire spre rutele maritime şi spre uzinele
de prelucrare din Europa şi restul lumii.
Trebuie amintit că senatorul Haralambie Vochiţoiu, vicepreşedinte al Comisiei pentru Roşia
Montană a declarat că aproximativ 142.000 tone de material aurifer au fost scoase din ţară, sub
pretextul unor analize efectuate în Canada şi Australia. Este de presupus că acestea au fost
transportate cu trenul de la locul de extracţie şi până într-un port românesc sau din ţările vecine. Cu
ce companie feroviară şi apoi maritimă, în baza căror acte, facturi, documente de export? De ce sunt
întrebări fără răspuns?
Este interesant punctul de vedere al Consiliului Concurenţei chiar dacă privatizarea CFR
Marfă către GFR a eşuat de această dată. Pentru că patronul şi-a anunţat intenţia de a participa la
următoarele 100 de licitaţii de privatizare ale CFR Marfă.
Proiectul Roşia Montană valorează peste 6.300 miliarde dolari
Nr.
crt.
Ţara
Datoria publică
(total)
Datoria publică
(% PIB)
PIB
pe cap de locuitor
PIB
nominal
1. Japonia
13.700
miliarde dolari
233,1 %
33.994
dolari
5.880
miliarde dolari
2. SUA
12.800
miliarde dolari
85,5 %
47.184
dolari
15.130 miliarde
dolari
3. Germania
2.790
miliarde dolari
81,8 %
37.591
dolari
3.560
miliarde dolari
4. Italia
2.540
miliarde dolari
120,5 %
31.555
dolari
2.200
miliarde dolari
5. Franţa
2.260
miliarde dolari
85,4 %
33.820
dolari
2.760
miliarde dolari
6. Marea
Britanie
1.990
miliarde dolari
80,9 %
35.860
dolari
2.460
miliarde dolari
7. Canada
1.250
miliarde dolari
82,4 %
39.600
dolari
1.564
miliarde dolari
8. Rusia
169,2
miliarde dolari
9 %
59.616
dolari
2.021
miliarde dolari
9. România
51
miliarde euro
34 % ≈ 7.000 euro
140
miliarde euro
Tabelul 6
În cadrul tabelului de mai sus sunt prezentate câteva date despre datoria publică, raportul
între datoria publică şi PIB, PIB-ul pe cap de locuitor şi valoarea PIB-ului. Aceste ţări fac parte din
Grupul celor Opt (G8) la care am adăugat şi România pentru comparaţia statistică. Valorile din
acest tabel sunt influenţate de cursul valutar, bursă, conflicte internaţionale, materii prime,
modificări legislative, baze de calcul în care sunt incluşi mai mulţi sau mai puţini parametri, datorii
asumate pe plan intern sau extern etc. Astfel, în SUA datoria publică a fost plafonată la 16.700
miliarde de dolari, nivel care a fost atins în toamna anului 2013 şi care asteaptă să fie rezolvată la
nivel legislativ.
Dar în situaţia în care valoarea proiectului Roşia Montană este de cel puţin 6.300 miliarde de
dolari s-ar putea spune că ”viitorul sună bine”. Dacă facem raportul între această sumă şi populaţia
României de 20.121.641 persoane (conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din 2011)
rezultă o valoare de aproximativ 313.000 USD/persoană. E drept că această valoare s-ar raporta la
durata de exploatare, dar tot nu e o sumă de neglijat.
Întrebarea evidentă este de ce nu exploatăm noi ca ţară aceste bogăţii fabuloase? De ce
trebuie să fim slugi în loc să fim stăpâni? În situaţia în care ne vom exploata noi aceste rezerve am
putea să aducem în economie cel puţin 10 miliarde de dolari anual pentru următoarele sute de ani.
Dar asta înseamnă că trebuie să naţionalizăm aceste rezerve în interesul statului român. Şi când
spun statul român mă gândesc la:
– cei care l-au votat pe preşedintele Traian Băsescu;
– cei care au votat USL, PDL, UDMR şi celelalte partide;
– cei care nu au votat;
– toată populaţia acestei ţări care trăieşte pe teritoriul naţional sau este plecată din ţară din diverse
motive;
– toate minorităţile naţionale;
– bisericile recunoscute pe plan naţional aparţinătoare oricărui cult confesional;
– toţi bugetarii (medici, profesori, funcţionari publici, militari etc.);
– toţi cei care activează în câmpul muncii, pensionarii, copiii;
– cei care se află în penitenciare;
– cei care se odihnesc în cimitire;
– toate construcţiile care se află pe teritoriul României;
– istoria noastră (Burebista, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu …);
– oamenii de ştiinţă şi de cultură pe care i-a dat acest popor şi opera lor (Brâncuşi, Enescu, Eliade,
Coandă …);
– lista poate continua pe multe pagini, dar nu include politrucii şi persoanele care din interese
meschine şi cu metode ilegale doresc să-şi însuşească doar pentru ei o parte din orice înseamnă
statul român.
Având în vedere cele prezentate în acest material, propun următoarele:
– interzicerea cianurării ca metodă de extragere minieră pe tot cuprinsul ţării;
– interzicerea exploatării gazelor de şist şi a petrolului prin metoda fracturării hidraulice;
– naţionalizarea rezervelor miniere strategice în interesul statului român;
– tragerea la răspundere penală şi trimiterea în judecată a celor care au întreprins acţiuni de
subminare a economiei naţionale, corupţie, trafic de influenţă, asocierea în vederea săvârşirii de
infracţiuni, înaltă trădare. Aici am şi eu o întrebare: imunitatea parlamentară conferă protecţie în
cazuri de subminare a economiei naţionale şi înaltă trădare? Bineînţeles că de anchete şi încadrarea
juridică se vor ocupa organele abilitate ale statului.;
– cu ajutorul Academiei Române, a institutelor de cercetare, a universităţilor, a societăţii civile şi a
oricăror alte organisme naţionale cu atribuţii şi responsabilităţi specifice, să se construiască un
program naţional de dezvoltare, exploatare şi prelucrare a resurselor naturale naţionale. Spun asta
pentru că nici o resursă naţională nu constituie apanajul vreunui politician sau demnitar pe care să o
folosească în interes personal.;
– stabilirea unor metode de extracţie şi exploatare care să nu producă impacturi ecologice majore şi
posibile accidente cu pierderi uriaşe de vieţi omeneşti şi efecte catastrofice greu de reparat;
– construirea de unităţi de prelucrare (fabrici, combinate) a minereurilor extrase, pe teritoriul ţării
evitându-se astfel exportul de materii prime;
– prin construirea de capacităţi de prelucrare se vor crea mii şi zeci de mii de locuri de muncă, care
se vor întinde pe durata a multor zeci de ani;
– crearea unui cadru legislativ astfel încât să nu se mai ajungă în situaţii de acest gen.
Date de contact
Şi pentru ca acest material să fie un denunţ penal este nevoie să-mi dau datele de contact:
APOSTOL DORU CONSTANTIN
str. **** nr. ***
Sibiu
Tlf.: 0735/370,387
Mai jos ataşez un tabel cu persoanele şi instituţiile căror le va fi adresat acest material, astfel
încât acestea să poată întreprinde demersurile necesare pentru soluţionarea proiectului Roşia
Montană.
Nr. crt. Destinatar Adresa de e-mail
1. Preşedintele României procetatean@presidency.ro
2. Noua Republică – Mihail Neamţu contact@nouarepublica.ro
3. www.rosiamontana.org – ONG alburnusmaior@ngo.ro
4. Curtea Constituţională ccr@ccr.ro
5. SRI relatii@sri.ro
6. Mihai Răzvan Ungureanu mru@forta-civica.ro
mru.dreapta@gmail.com
7. Europa FM (ptr Moise Guran) stiri@europafm.ro
8. Cristian Tudor Popescu online@gandul.info
publicitate@gandul.info
9. Radu Banciu contact@radubanciu.ro
10. Academia Romană ihaiduc@acad.ro
dan.berindei@acad.ro
hera@acad.ro
otiman@acad.ro
mstefan@acad.ro
hermina@acad.ro
11. Realitatea TV martorocular@realitatea.net
noisuntemtinta@realitatea.net
12. B1 TV stiri@b1tv.ro
13. CSAT csat@presidency.ro
14. AIEA official.mail@iaea.org
iaeany@un.org
iaeage@unog.ch
mel@iaea.org
15. Cotidianul office@cotidianul.ro
16. Radu Moraru redactie@nasul.tv
17. Ziare.com sugestii@ziare.com
18. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie
sesizare@mpublic.ro
19. Avocatul Poporului avp@avp.ro
20. Consiliu Superior al Magistraturii secretar_general@csm1909.ro
inspectie@csm1909.ro
relatiicupublicul@csm1909.ro
csm-presa@csm1909.ro
21. DIICOT diicot@mpublic.ro
diicot_bt_sibiu@mpublic.ro
22. DNA anticoruptie@pna.ro
23. MAI petitii@mai.gov.ro
24. CEPOL info@cepol.europa.eu
director@cepol.europa.eu
communications@cepol.europa.eu
25. INTERPOL contact@interpol.int
26. Guvernatorul BNR info@bnro.ro
27. Aurelian Pavelescu voteazapavelescu@yahoo.com
28. SIE relatii_presa@sie.ro
relatii_publice@sie.ro
29. Europarlamentul European redactia-ro@europarl.europa.eu
sajto-hu@europarl.europa.eu
envi-press@europarl.europa.eu
indu-press@europarl.europa.eu
econ-press@europarl.europa.eu
jaume.duch@europarl.europa.eu
presse-conf@europarl.europa.eu
30. Greenpeace info@greenpeace.ro
irina.bandrabur@greenpeace.ro
ionut.cepraga@greenpeace.ro
doina.danciu@greenpeace.ro
alexandru.riza@greenpeace.ro
lorena.stoica@greenpeace.ro
supporter.services.int@greenpeace.org
pressdesk.int@greenpeace.org
pressdesk.eu@greenpeace.org
31. Descopera.ro contact@descopera.ro
32. Mediafax marketing@mediafax.ro
redactie.online@mediafax.ro
33. Ziarul Financiar editorweb@zf.ro
zf@zf.ro
zf24@zf.ro
34. Humanitas secretariat@humanitas.ro
35. ASE Bucuresti rectorat@ase.ro
36. Universitatea Politehnică Bucureşti cabinet.rector@upb.ro
sim@upb.ro
calin@tsocm.pub.ro
v_stanciu@aero.pub.ro
37. Universitatea Transilvania Braşov rectorat@unitbv.ro
f-sim@unitbv.ro
f-ct@unitbv.ro
f-seaa@unitbv.ro
38. Deputat Remus Cernea remuscernea.ro@gmail.com
remus.cernea@cdep.ro
39. Eugenia Vodă www.eugeniavoda.ro
40. Biserica Ortodoxă Română cancelaria@arhiepiscopiabucurestilor.ro
secretariatma@yahoo.com
arhiepiscopia@reintregirea.ro
episcopiaoradiei@yahoo.com
episcop@episcopiadevei.ro
secretariat@mitropolia-clujului.ro
41. Secret Service – Romania 011-40-21-200-3462
42. FBI 1-800-225-5324
disaster@leo.gov
43. NSA nsaarc@nsaarc.net
smallbusiness@nsa.gov
44, Institutul Geologic al României office@igr.ro
lorentz.diana@igr.ro
Tabel 7
Acest mail îl voi trimite şi tuturor cunoscuţilor cărora le am adresele de mail şi pe care îi rog
să facă la fel. Astfel, poate vom reuşi să sensibilizăm autorităţile şi clasa politică şi să devenim cu
adevărat o societate civilă şi o democraţie. De asemenea îl voi posta pe Facebook cu rugămintea ca
fiecare să-l ”share-uiască” astfel încât acest material să fie citit de cât mai multe persoane. Astfel
fiecare va refuza sticla cu cianură pe care ne-au pregătit-o cei de la RMGC.
”Când vom termina nedreptatea? Atunci când cei care nu sunt victime, vor simţi la fel de
multă indignare ca cei care sunt.”
Solon, sec.7, conducător atenian
Vă mulţumesc pentru atenţia acordată,
ing. Doru Apostol