Text recomandat de dl Stan Pățitu
Dana HUMOREANU
Efectul clopotelor de la biserica UNESCO Sfânta Cruce din Pătrăuţi, de a alunga norii de grindină de deasupra satului, este cunoscut în zonă de peste 150 de ani. Vara, când norii se strâng valuri, valuri şi ameninţă holdele şi casele sătenilor, nea Ghiţă Puiu, clopotarul satului, vine grabnic la biserică, urcă în clopotniţă şi trage clopotele, să alunge piatra.
„Clopotul se trage înainte de a începe ploaia şi nu se
Clopote sunt şi la biserica din centrul satului, dar „nu-s de ploaie”, spun sătenii.
„Aici suntem pe aproape cel mai înalt punct locuit, suntem într-un con, cu un deal care ne separă de pădure şi un alt deal care ne desparte de Dărmăneşti, iar conul în care suntem amplifică sunetul spre sat. La biserica din centru nu trag niciodată clopotele de ploaie, toată lumea ştie că cele de aici alungă norii. Dacă nu s-ar trage, s-ar supăra toată lumea”, spune preotul paroh Gabriel Herea.
Decodarea sunetului de clopot
Împreună cu clopotarul, preotul ne decodează şi mesajul clopotelor. Vestea de sărbătoare este dată de un mini-concert care începe cu clopotul mic, care
La mort se trag continuu, cam 5 minute, clopotul mare şi mijlociu, dimineaţă, la amiază şi seara. „Când aude lumea, ştie că este mort. Pe drum, oamenii mă întreabă cine a murit”, spune nea Ghiţă.
Mai este şi clopotul de alarmare, la foc. „Când aud clopotul pe timp de noapte oamenii ştiu că este ceva. Bang, bang, bang, se bate limba de clopot şi atunci ştiu că s-a întâmplat ceva. Este un sunet pe care sătenii îl ştiu că e de alarmă, un sunet ieşit din tipic”, spune preotul Herea.
Acesta ne spune şi povestea celor trei clopote de la biserica Sfânta Cruce. Au fost turnate în sat, de o familie renumită de turnători de clopote, Făgăraş. Primul a fost Mihai Făgăraş, cel care a turnat, până în anul 1850, cele trei clopote care alungă ploaia. Le-a instalat în vechea clopotniţă din lemn, ridicată la 1725. Tot Mihai Făgăraş a făcut şi clopotul Buga, de la mănăstirea Putna. Ultimul din familia Făgăraş care a turnat clopote a fost Vasile, mort în 1909. Din motive necunoscute, el nu a mai transmis secretul fiilor săi şi meşteşugul s-a pierdut. Casa familiei Făgăraş este şi astăzi în Pătrăuţi, în apropierea bisericii, dar nici unul dintre urmaşii turnătorilor de clopote nu mai are nimic în comun cu vechiul meşteşug care i-a făcut celebri până dincolo de graniţele Bucovinei.
Vibraţiile peretelui clopotului interacţionează şi cu acustica clopotniţei
Preotul Herea spune că despre sunetele de clopot se vorbeşte încă din Vechiul Testament, în Psalmi. De asemenea, clopoţei erau şi la hainele arhiereului. Acum, la slujba de dimineaţă, la Utrenie, un sunet simplu, al clopotului tras scurt, marchează momentul când preotul iese să cădească.
„La Sfânta Liturghie, când rostesc în altar rugăciunea de invocare a Duhului Sfânt, clopotarul bate clopotele şi toaca de trei ori. Mai trage o dată clopotul în miezul Liturghiei, la momentul transformării pâinii şi vinului în Trupul şi Sângele lui Hristos. Prin clopot se transmite către sat ceea ce se întâmplă în biserică”, afirmă Gabriel Herea.
Pentru preot, sunetul cu adevărat magic este cel de toacă şi nu vrea să vorbească prea mult despre efectul clopotelor asupra credincioşilor ortodocşi.
Asupra norilor de grindină, însă, ne desluşeşte fenomenul şeful Staţiei Meteo Suceava, meteorologul Ioan Tănasă. Potrivit acestuia, la trasul clopotelor se produce rezonanţă pe o anumită frecvenţă în atmosferă, care produce dispersia particulelor care formează norii – apă, gheaţă, praf etc.
„Practic, se dispersează particulele solide din nori. Efectul depinde de mărimea clopotului, de forma şi de materialul din care este turnat. Este ca la o vioară, nu este de calitate din orice material. Suita de clopote face să interfereze undele sonore. Efectul se produce doar vara, asupra norilor cumulonimbi”, a afirmat meteorologul, care a mai precizat că fenomenul este cunoscut de foarte mult timp, dar nu este suficient explicat.
Oamenii au observat, însă, de-a lungul vremii, că asupra satelor unde se trag clopotele se diminuează grindina.Este posibil ca oscilaţiile produse de dangătul clopotelor să reorganizeze particulele ce alcătuiesc norii de grindină şi să-i spargă.
Modul în care vibrează peretele clopotului interacţionează cu acustica clopotniţei şi sunt foarte importante caracteristicile de propagare a sunetului în mediul înconjurător. Frecvenţele naturale sunt influenţate de temperatură, iar coeficientul termic influenţează în mod direct vibraţia bronzului, aliajul de bază pentru clopote. Cele de la Pătrăuţi au, potrivit preotului Herea, şi argint în structura lor.
Clopote automatizate, comandate prin telefonul mobil
De la meşteşugarii din secolul trecut, astăzi turnarea clopotelor se face cu înaltă tehnologie. Cea mai renumită firmă de profil se numeşte B&L Construct, este din Baia Mare şi este condusă de Radu Blotor. Radu Blotor ne-a spus că a urmat şcoala de muzică, pian şi chitară, iar turnarea clopotelor a fost un hobby. A vrut să fie numărul unu în România în acest domeniu, a făcut o specializare în Rusia, la cea mai mare turnătorie de clopote din lume, la Pyatkov, şi şi-a împlinit visul. Acum, la B&L Construct se fac şi clopote automatizate. Simplu, prin acţionarea unui buton aflat în altar, în hol sau în orice alt loc doreşte preotul, sau cu programare. La clopotele cu programare se adaugă un modem cu antenă radio sau GPS, conectate la un ceas atomic din Frankfurt.
„Poţi să le programezi pe 50 de ani. Duminică, la ora cutare, să bată clopotul mare două minute. Merg automat, programul se actualizează automat la ora 12 noaptea. Tot automat se face şi trecerea la solstiţii”, spune Radu Blotor.
Programarea clopotelor automate se poate face şi cu telefonul mobil sau cu telecomandă. Telecomanda acţionează până la maxim 600 de metri, în schimb cu telefonul mobil clopotele pot fi pornite din orice colţ al lumii. La cele automatizate cu programare se poate adăuga şi un ciocănel exterior care să bată la ore fixe sau anumite ritmuri.
Toate clopotele turnate la B&L Construct sunt din bronz (cupru, staniu şi cupru fosforos cu puritate de 99,99 la sută) adus din import. „Clopotele sunt proiectate într-o anumită notă, apoi le ducem în Olanda pentru acordare. Am făcut până acum peste 700 de clopote, de la clopote mici până la unele de 37 de tone”, afirmă patronul de la B&L Construct.
În ceea ce priveşte efectul de rezonanţă, l-a constatat şi el, dar consideră că nu este chiar cum spune legenda. Radu Blotor apreciază că, dacă sunetul unui clopot este mai puternic, poate afecta într-o oarecare măsură atmosfera şi îşi aminteşte că a constatat, la efectuarea probelor unor clopote la o biserică din Beiuş că, deşi ploua, cât au sunat clopotele deasupra bisericii s-a făcut cer senin.
„După ce am oprit clopotele, a început iar ploaia. Clopotele fac reverberaţie, e acelaşi lucru ca atunci când arunci o piatră în apă. Dacă bate un clopot de 12 tone şi stai la 10 metri de el, simţi că toate organele din corp îţi vibrează. Aşa se sparg şi norii”, a mai spus Radu Blotor.
Firma pe care o conduce mai poate face ca şi candelele electrice să se aprindă sau să se stingă cu telefonul mobil, putând fi activate cu un apel telefonic din oricare colţ al planetei.
Calitatea produselor şi rapiditatea cu care firma s-a dezvoltat i-au adus lui Radu Blotor, în 2005, invitaţia de a participa la cel de-al XXX -lea Congres al Asociaţilor Turnătorilor de Clopote din Europa şi Rusia, iar în 2008 a fost ales, în Olanda, preşedinte pentru un an al Asociaţiei Turnătorilor de Clopote Europeni. A turnat clopote pentru mănăstirea Putna, pentru Cotroceni, Cernica, Mitropolia Iaşi şi multe alte biserici şi mănăstiri celebre din ţară. Este, în continuare, aşa cum îi place lui Radu Blotor să spună, „numărul unu în România”.
Din vechime, la romani, clopotele au jucat un rol de seama. Prin bataia lor, se puteau transmite semnale codificate satenilor, precum incendiu, sau navaliri barbare. Obstile satesti romanesti, aveau doua institutii, strajeria si cercetasii. Strajerii erau cei care pazeau obstea sateasca de pericole si erau postati la intrarea in sat, intr-un loc ingust, sau pe un deal, pe drumul dinspre sat. Ei opreau orice trecator necunoscut, ca sa vada daca venea cu ganduri bune, sau era talhar, ori hot, ori hot de fete mari. Daca era cinstit, era liber ca sa merga unde-i va fi voia. Acolo unde era postul strajerilor, exista un clopot, sau o toaca, prin care se dadea de veste satului ca s-a ivit o problema sau un pericol, dar nu de gradul 1. La pericole mari, precum navalirea tatarilor, cand trebuia evacuat satul, la indemana strajerilor, pregatit din vreme, se afla un stalp, uns cu rasina de brad invelit cu paie. Acestuia i se dadea foc iar fumul inecacios si dens, semnaliza indubitabil necesitatea de a fugi cat mai repede in ascunzisurile din padure.
Aceasta modalitate cu focurile de pe dealuri, a fost mult folosit in vechime, pentru semnalizarea pericolelor iminente. Dar, Horea, inteleptul si priceputul taran care a pornit tumultul din 1784, a introdus in paralel semnale transmise prin bucium. Sistemul a fost preluat de Avram Iancu care l-a perfectionat, codificand semnalele bucinate, care astfel ajungeau la oamenii lui, fara ca sa fie intelese de dusmani. Era codul lui secret, cu care reusea sa-si adune glotasii in cel mai scurt timp. Cu astfel de metode, a speriat de moarte Consiliul de la Abrud si Comisia Cozma, in 19 si 20 iunie 1848, cand sub comanda lui, au avut loc doua exercitii de mobilizare, incheiate cu succes.