Cum este corect: mi-ar place sau mi-ar plăcea? Și de ce?
La TVR 1, la emisiunea dedicată limbii române, mai mulți trecători prin limba română au fost întrebați cum e corect: mi-ar plăcea sau mi-ar place? Spre mirarea mea, la sfârșitul emisiunii, când …s-a dat rezultatul, nu li s-a spus telespectatorilor și de ce este corectă forma mi-ar plăcea, și nu concurenta sa mi-ar place!
Mai întâi fac observația că românii ezită între cele două forme și la alte verbe: va tace sau va tăcea? va face sau va făcea? va apare sau va apărea?
În manuale se spune că vorbitorii limbii române câteodată confundă cele două declinări, a II-a și a III-a. Chiar și eu, care, precum se vede, mă grăbesc să dau lecții altora, mai scap, din când în când, un mi-ar place sau un va făcea! Dacă mi se întâmplă asta în scris, mă corectez, șterg și scriu din nou! Dacă scap pe gură păsărica, rămâne scăpată!
Cum fac ca să mă corectez?
Recunosc, am intrat la facultate, la a de limba și literatura română, și nu prea eram sigur: a place sau a plăcea? Abia în anul al treilea, la cursul de LRC ținut de răposatul și regretatul ION DIACONESCU, am aflat „șmecheria”: te raportezi la forma de infinitiv lung. Aici e sigur, zic plăcere, de la a plăcea, cu accent pe silaba penultimă, nu placere, de la aplace, cu accent pe rădăcina cuvîntului! Deci, corect, a plăcea, conjugarea a II-a, terminată în diftongul -ea. La fel, zic facere, cu accent pe rădăcina cuvîntului, deci infinitivul corect este a face, verb de conjugarea a III-a.
De la perechea mi-ar părea / pare rău am înfinivul lung părere, deci infinitivul scurt corect este a părea. Corect: mi-ar părea rău.
Lucrurile se complică la verbele care nu au infinitiv lung: a apărea, de exemplu! De data aceasta ne ajută verbul de bază, a părea, de la care am derivat a apărea. (Derivarea s-a produs în latină.) Așadar, dacă datorită formei părere spunem că forma corectă de infinitiv scurt este a părea, atunci corectă este și forma a apărea, iar nu a apare. Verbul a bate nu are infinitiv lung, dar ne orientăm după derivatul său a (se) zbate, al cărui infinitiv lung, zbatere, ne arată că a bate este de conjugarea a III-a! Corect a bate, nu a bătea.
Adăugăm că trebuie să ținem cont și de accent! Formele de infintiv la conjugarea a III-a au accentul pe rădăcină.
Unii deplâng aceste ezitări ale limbii române. Chiar mari savanți i-am auzit zicând și scriind, cu oarecare părere de rău, că limba română nu s-a fixat încă. Mă gândesc la Alexandru Niculescu. Nu împărtășesc asemenea păreri! I se pare domnului A.N., se pripește, iar lucrurile trebuie discutate caz cu caz!
Bunăoară, dacă eu, care laud cu fiecare ocazie isprăvile limbii române, aș fi pus să aleg și să identific care este cea mai grozavă ispravă a limbii române, este foarte probabil că aș cita tocmai această ezitare, între MI-AR PLĂCEA și MI-AR PLACE! Este una din minunile limbii române!
Mi-aduc bine aminte: eram la un seminar special de limba latină, cu Alexandru Graur, traduceri și comentarii pe texte din Horațiu, poetul preferat al maestrului. La un moment dat, marele lingvist ne atrage atenția asupra unei forme verbale, care „trecuse” de la conjugarea a II-a la a III-a. Și ne atrage atența că în latină cele două conjugări se „confundau”. Cu alte cuvinte, în termeni expliciți pentru cititorii noștri, Horațiu zisese „mi-ar place” în loc de „mi-ar plăcea”! Și Alexandru Graur preciză: nici azi, în limba română, distincția între cele două conjugări nu este net demarcată. Și a dat câteva exemple, foarte probabil și pe „mi-ar place”!
În mintea mea am mers încă un pas: păi dacă ezitarea limbii latine între cele două conjugări funcționa și la un vorbitor ca Horațiu, dacă această ezitare este consemnată de grămăticii din antichitate, cum se face că dacii, învățând limba latină, au preluat-o și ei? Cum se face că această ezitare s-a păstrat mai departe în română? În timp ce în celelalte limbi romanice, cât am putut eu să verific ulterior, această nesiguranță nu s-a moștenit!…
Explicația logică, singura posibilă după mintea mea, este că limba latină a fost adusă în Dacia de un număr mare de latinofoni, foarte buni vorbitori ai limbii latine! Adică nu de coloniști adunați de pe toate coclaurile imperiului, ci de un efectiv de persoane foarte omogen din punct de vedere lingvistic, pentru care latina era limbă maternă, vorbită în familie.
(Caută pe acest site discuțiile purtate în legătură cu ROMANITATEA limbii române și a etnogenezei noastre)
Şi până la urmă cum e corect: mi-ar face plăcere sau mi-ar făcea plăcere?
Vă orientați după forma lungă a infinitivului: de la A FACE, avem FACERE, zicem Facerea lumii, cu accent pe antepenultima silabă. Deci la (A) FACE accentul este pe A. Înseamnă că este verb de conjugarea a III-a, precum
O singură nedumerire o am de peste 50 de ani. Cum naiba se face că teritorii aflate sub dominaţia imperiului roman sute de ani, chiar şi o mie de ani, nu au nimic în vocabularul lor din limba latină. Băi frate au stat în Dacia aproape două sute de ani şi brusc am preluat latina ca rădăcină lingvistică. Şi asta mă face să înclin spre teoria vehiculată de unii precum că a fost viceversa. Abureala cu romanizarea Daciei te face să te întrebi dacă nu cumva romanii sau franţuzit în Franţa, sau germanizat în Germania şi sau grecizat în Grecia.
Explicația este simplă: nu s-a produs colonizarea cu latinofoni în toate regiunile imperiului. Pentru intensitatea colonizării / romanizării în Dacia stau mărturie inscripțiile funerare în limba latină: Cele mai multe sunt în Dacia! Sunt mai multe decât în tot restul imperiului, luat la un loc! (Mai puțin Italia.)
Cum este corect:
Na asti
sau
Nu este
prima formulare este din limba sanscrita….si inseamna acelasi lucru ca in limba romana….
Non est
in limba latina…
Domnule profesor,
Legat de concluzia dumneavoastra ca „limba latină a fost adusă în Dacia de un număr mare de
latinofoni, foarte buni vorbitori ai limbii latine! Adică nu de coloniști adunați de pe toate coclaurile imperiului, ci de un efectiv de persoane foarte omogen din punct de vedere lingvistic, pentru care latina era limbă maternă, vorbită în familie.”
Dupa cum stiti, limba latina a avut 2 variante: latina vulgara vorbita de toti romanii si latina culta vorbita de un cerc restrans, deoarece era o limba creata, nu o limba materna, naturala. Evident ca au existat multe asemanari intre ele.
Cucerirea Daciei de catre Traian nu a avut ca scop romanizarea, ci jaful, asa cum are drept scop orice razboi si in ziua de azi; prin urmare nu a mutat aici latinofoni, ci legiuni care sa apere cucerirea.
Consider ca suntem urmasii dacilor si atat, nu putem fi si urmasii romanilor. Mi se pare mult mai logic. Nici etnic, nici lingvistic.
In Dacia au fost aduse doar 2 legiuni si cateva unitati militare auxiliare. Istoria ne spune ca o legiune avea 5.000-5.500 de militari, deci aici au ajuns in jur de 11.000-15.000 militari romani. Am fost la Ulpia Traiana Sarmisegetusa si pe panourile informative scrie ca acea cetate avea in jur de 20.000-30.000 de locuitori. Cate astfel de cetati erau in Dacia Traiana? Daca luam o medie de 10.000 pt fiecare cetate si adaugam si un nr de daci care traiau in afara cetatilor, cred ca nu gresesc daca spun ca ajungem la un nr in jur de 3-400.000 de daci, in provincia romana.
Ce se intampla cand introduci o minoritate in mijlocul unei majoritati? Evident, in timp este asimilata.
Apoi, limba de la cine au invatat-o dacii? Ca sa o invete, nu trebuiau sa ia contact cu latinii?
Daca au fost adusi acei latinofoni, nu trebuia sa fie suficienti de multi ca sa poate lua dacii contact cu ei, ca sa poata acoperi tot teritoriul provinciei? Plus ca ar fi trebuit sa invete limba intr-un sistem organizat, ca sa aiba atata priza incat sa invatam limba latina intr-un timp atat de scurt, mai ales ca se considera ca dupa retragerea aureliana procesul de romanizare era incheiat IN TOT TERITORIUL locuit de daci, adica si dacii liberi din Moldova(toata, inclusiv dincolo de Prut), Maramures invatasera latina.
Mi se pare ciudat urmatorul lucru:limba curata pe care o vorbim si azi – stiu, vor sari multi ca fripti vorbind despre latina, dar sa ia in calcul urmatoarele: in Italia nu exista o limba unitara din nord pana in sud, in conditiile in care acolo a fost inima Imperiului Roman, inima latinitatii, pe cand la noi exista o limba unitara cu toate ca Traian nu a ocupat decat maxim 25% din Dacia.
Spre ex, in Maramures si in Moldova, mai ales dincolo de Prut, romanii nu au calcat niciodata; si atunci, ei cum au invatat latina atat de bine incat azi avem o limba unitara? Si cine ne-a latinizat? Soldatii romani care in proportie de peste 80% erau formati din barbati adusi din alte
teritorii si nu erau latini? Spre ex, una din cele 2 legiuni care au stationat in Dacia se numea Legiunea a v-a Macedonica, adica era formata din macedoneni; cine erau macedonenii? erau dacii sau tracii de la sud de Dunare.
Cred ca mult mai logica este varianta: dacii si romanii erau frati sau veri.
Astfel, etruscii sunt stramosii romanilor, iar etruscii au fost o ramura a tracilor. Dacii au fost o ramura a tracilor. De aici asemanarea de limba.
Tracii au ocupat o zona extinsa in Europa acum aproximativ 3.000 de ani, inclusiv nordul Italiei. Greu de presupus ca tracii au disparut cu totul din zonele ocupate atunci.
Cititi, va rog, articolul de mai jos.
http://adevaruldespredaci.ro/2012/07/etruscii-civilizatorii-romanilor-erau-traci/
Daca aveti timp, vizionati filmul
http://adevaruldespredaci.ro/2013/11/filmul-documentar-tracii-istorie-ascunsa-este-pe-internet-vizionare-cu-folos/
De altfel, pe acest site sunt mai multe documentare, cred ca sunt bazate pe informatii, mai ales ca apar si persoane cu carte, unele din ele din strainatate.
Nu ma intelegeti gresit, nu incerc sa va invat ceva, doar incerc sa aduc argumente.
Urmariti in filmul de mai jos de la minutul 34,40.
https://www.youtube.com/watch?v=K0GK6-gtEFo
Multumesc.
Domnule dragă, un spaniol q scris un roman istoric despre Traian. În care a scris ce a vrut el! A mai folosit și documente, desigur! Așa cum a făcut și Sadoveanu! Dar nu putem invoca replici inventate de Sadoveanu sau Delavrancea ca având valoare de document! Pe site la „caută” scrie mata cuvîntul ROMANITATE și veți ce vei găsi că am scris eu și alții pe acest subiect! După ce vei cete câteva zeci de pagini mai vorbim!
Toxin este dubios, zic prietenii săi că este un escroc! Ar fi cerut pe internet bani ca să facă săpături arheologice și a „fugit” cu banii
Posibil, nu va contrazic, nici nu am pretenția ca este adevărat ce am scris.
Doar ca suna logic.
Si nu suna logic legat de latinitatea dacilor liberi, nici unitatea limbii romane in comparație cu limbile vorbite in Italia.
Dar acele persoane care apar in filme? Unele sunt de specialitate.
Totuși, cum vedeți aceste lucruri?
Imperiul roman a durat așa de mult pentru că scopul său nu a fost jaful! Să nu uitați asta! Imperiul roman este un fenomen fără pedreche în istoria lumii De aceea trebuie să fim mândri și demni de așa înaintași! Ca și de cealaltă componentă genetică: dacii!
Care a fost scopul? Nu spun ca nu am avea motive sa fim mândri de romani, daca sunt înaintașii noștri. Dar de ce la ei acasă nu au o limba unitara? Dar avem noi care am fost cuceriți parțial?
Domnule Mihai, cu siguranta ati atins o coarda sensibila a domnului Ion Coja. Se pare din ce a raspuns dansul ca e mai bine informat decat pare, si la curent cu evenimentele. Din pacate nu pot intelege de ce unii se agata de un fir ilogic si vor sa ne schimbe istoria. Nu am putut intelege asta pana acum. Singura varianta ar fi banii…nu stiu ce altceva poate fi… SI apreciez domnule Mihai felul in care v-ati putut exprima atat de clar si ”condensat” in acelasi timp.
P.S. Nu pot sa ma abtin. Un numar atat de mare de latinofoni… De unde ati scos asta? Cand de fapt logica ne conduce ca au venit intr-un teritoriu in care deja se vorbea aceeasi limba. Ceea ce numiti dumneavoastra logica…ei bine, la acea chestie caut eu o explicatie, ce poate determina pe unii sa aiba astfel de ”logica”?