De la 15 Octombrie 1919 pana la 1 Septembrie 1920, Corneliu Zelea Codreanu a fost pedagog la Scoala de Arte si Meserii din Iasi.
……………………………………………………………………………………………………………………………………
«Crezul Socialismului Național-Creștin», de Constantin Pancu si Corneliu Zelea Codreanu,
«Pentru legionari»
Cred într-unul şi nedespărţit Stat Român de la Nistru la Tisa, cuprinzătorul tuturor Românilor şi numai al Românilor, iubitor de muncă, cinste şi în frica lui Dumnezeu cu durere de ţară şi neam.
Dătătorul de drepturi egale, civile şi politice la bărbaţi şi femei. Protector al familiei, salariind funcţionarii şi muncitorii pe baza numărului de copii şi pe baza muncii depuse, înţelegând cantitatea şi calitatea, şi într-unul Stat sprijinitor al armoniei sociale prin restrângerea numărului de grade; iar pe deasupra salariului socializând fabricile, proprietatea tuturor muncitorilor, şi pământul distribuit tuturor plugarilor.
Repartizarea beneficiilor între patron (stat sau particular) şi muncitori. Patronul (particular) pe lângă salarierea muncii sale va primi un procent descrescând proporţional cu mărimea capitalului. Şi într-unul Stat asigurător al muncitorilor prin „fondul riscurilor”. Întemeietor de depozite de hrană şi îmbrăcăminte pentru muncitori şi funcţionari care organizaţi în sindicate naţionale vor avea reprezentanţi în comitetele administrative de pe lângă diferite instituţii industriale, agricole şi comerciale.
Şi într-unul mare şi puternic „părinte al muncitorilor” şi Rege al ţăranilor, „Ferdinand I-iu”, care pentru fericirea României totul a jertfit şi care pentru mântuirea noastră una cu poporul s-a făcut. Care în fruntea oştilor de la Mărăşti şi Mărăşeşti a biruit, şi care din nou cu dragoste şi încredere se uită către ostaşii ce-i datorează credinţă, şi care vor găsi în cazărmi o adevărată şcoală a naţiunii, pe care să o treacă în termenul de un an.
Într-un tricolor înconjurat cu razele Socialismului Naţional-Creştin, simbol de armonie între fraţii şi surorile României Mari.
Într-una Sfântă Biserică Creştină cu Preoţi trăind din Evanghelie şi care să se jertfească apostoleşte pentru luminarea celor mulţi.
Mărturisesc alegerea miniştrilor de către Cameră, suprimarea Senatului, organizarea poliţiei rurale, impozitul progresiv pe venit, şcoli de agricultură şi meserii la sate, „cercuşoare” pentru gospodine şi adulţi, azile pentru invalizi şi bătrâni, case naţionale, cercetarea paternităţii, aducerea legilor efectiv la cunoştinţa tuturor, încurajarea iniţiativei particulare în interesul Neamului şi dezvoltarea industriei casnice ţărăneşti.
Aştept învierea conştiinţei naţionale la cel din urmă păstor şi coborârea celor luminaţi în mijlocul celor trudiţi spre a-i întări şi ajuta în adevărata frăţie, temelia României de mâine. Amin!
«Garda Conştiinţei Naţionale»
Ziarul «Conştiinţa», Luni 9 Februarie 1920.
„Constantin Pancu, numele acesta flutura pe acea vreme pe buzele tuturor Ieșenilor din ambele tabere, rostit cu nădejde de Români și cu groază de ceilalti, nu era un intelectual.
Era meseriaș. Instalator de apă și electricitate. Nu avea mai mult decât patru clase primare. Avea o minte clară, așezată, pe care și-o îmbogățise singur cu suficiente cunoștințe. Douăzeci de ani se ocupase cu probleme muncitorești. De mai mulți ani era președintele corporației metalurgice. Vorbitor de mâna întâia. La tribună, în fața mulțimii, impunea. Un suflet și o conștiință clar românească. Își iubea țara, armata, Regele. Un bun creștin. O musculatură de luptător de circ și o forță în adevăr herculeană. Ieșenii îl cunoșteau încă demult.
Înainte de razboiu venise la Iași un circ cu atleți. Luptau toate națiile: Unguri, Turci, Români, Ruși etc. Într-una din seri, când unul singur bătuse pe toți ceilalți luptători, din mijlocul mulțimii spectatorilor se ridică un cetățean, care cere să lupte și el cu învingătorul. I se admite. Se dezbracă și lupta începe. În două minute Ungurul a fost trântit la pământ, învins. Românul care biruise în mijlocul sentimentelor de admirație ale mulțimii era Constantin Pancu.
De aceea când a apărut pentru prima dată pe străzile Iașiului chemarea la luptă a lui Pancu, lumea, care are cultul forței, a primit-o cu încredere.
Acțiunea lui a durat un an. S-a mărit în măsura primejdiei bolșevice și apoi s-a micșorat în măsura scăderii ei.
La început consfătuiri, apoi întruniri care ajungeau până la 5-6 și chiar 10.000 de oameni. Acestea erau, în perioada critică, săptămânale. Aveau loc în sala Principele Mircea și uneori chiar în Piața Unirii. Printre cei care luau cuvântul regulat eram și eu. Atunci am învățat să vorbesc în fața mulțimii. Este incontestabil că Garda Conștiinței Naționale a înălțat într-un moment critic conștiința națională a Românilor într-un punct de importanță ca acela al Iașiului și a așezat-o ca o barieră în fața valului comunist.
Activitatea aceasta nu s-a mărginit numai la Iași. Ne-am deplasat și în alte orașe. Apoi foaia «Conștiința», care apărea regulat, pătrunsese cu strigătul ei de alarmă aproape în toate orașele din Moldova și Basarabia.
În domeniul acțiunii, ciocnirile între cele două tabere, ciocniri inerente, sângeroase, erau aproape zilnice.
Din ele noi ieșeam cu mai mulți răniți. Situația aceasta de încordare a durat până în primăvară. După două mari victorii ale noastre, puterea ofensivă a adversarilor a fost cu mult redusă.
Corneliu Zelea Codreanu, «Pentru legionari»De aceea când a apărut pentru prima dată pe străzile Iașiului chemarea la luptă a lui Pancu, lumea, care are cultul forței, a primit-o cu încredere.
Acțiunea lui a durat un an. S-a mărit în măsura primejdiei bolșevice și apoi s-a micșorat în măsura scăderii ei.
La început consfătuiri, apoi întruniri care ajungeau până la 5-6 și chiar 10.000 de oameni. Acestea erau, în perioada critică, săptămânale. Aveau loc în sala Principele Mircea și uneori chiar în Piața Unirii. Printre cei care luau cuvântul regulat eram și eu. Atunci am învățat să vorbesc în fața mulțimii. Este incontestabil că Garda Conștiinței Naționale a înălțat într-un moment critic conștiința națională a Românilor într-un punct de importanță ca acela al Iașiului și a așezat-o ca o barieră în fața valului comunist.
Activitatea aceasta nu s-a mărginit numai la Iași. Ne-am deplasat și în alte orașe. Apoi foaia «Conștiința», care apărea regulat, pătrunsese cu strigătul ei de alarmă aproape în toate orașele din Moldova și Basarabia.
În domeniul acțiunii, ciocnirile între cele două tabere, ciocniri inerente, sângeroase, erau aproape zilnice.
Din ele noi ieșeam cu mai mulți răniți. Situația aceasta de încordare a durat până în primăvară. După două mari victorii ale noastre, puterea ofensivă a adversarilor a fost cu mult redusă.
*
*
Nota redacției În primele sale intervenții pe acest site, domnul COHEN NICU se arăta reținut, neîncrezător în legionari, și în acceași măsură ignorant în privința doctrinei și faptelor legionare. Mă bucur să-l văd pe dl COHEN citând din cartea PENTRU LEGIONARI a Căpitanului, carte care va fi vreodată carte de căpătâi pentru orice tînăr român, carte care se citește pe tot mai multe meridiane ale lumii ca îndreptar de comportament cavaleresc în viață și în luptă! Dl COHEN vădește astfel, din nou, o calitate sufletească aparte! Felicitări!
Doamne, ajută și altora să se lumineze!
i.c.
Nu iluziile socialismului, nimic din ideologia liberală și modernistă vor aduce redeșteptarea și renașterea națională, românilor și altor popoare. Toate acestea trebuie aruncate la coșul de gunoi al istoriei, toate prostiile de la Rousseau și Montesquieu încoace. Ar trebui să cunoaștem maxima lui Eminescu: „Libertatea e libertatea de a exploata, egalitatea e egalitatea de a fi un tiran, la fel ca vecinul meu, iar fraternitatea e un moft ilustrat prin ghilotină”. Libertatea și dreptul sunt de când lumea forme de legalizare a asupririi; spre exemplu, Ioan fără Țară le-a dat nobililor „Magna Carta Libertatum”, iar boierii moldoveni i se plângeau lui Matei Basarab că Vasile Lupu „le-a luat toate libertățile”. Egalitatea e o invenție absurdă a iluminismului, revendicată de toate ramurile ideologiei liberale; oamenii nu se nasc egali prin condiție socială sau atribute fizice și mentale, n-au cum să evolueze în mod egal și nu mor niciodată ca egali. Iar fraternitatea și solidaritatea reală nu pot exista decât într-o societate sănătoasă, organică, nu într-o turmă pe care oculta o dirijează cum voiește.
Gândirea nativă a popoarelor respinge aceste aiureli, înțelege că pentru a supraviețui hazardului istoriei, pt. a înfrâna abuzul de putere, violența, lăcomia, vanitatea și alte rele care sunt parte a naturii umane, trebuie să punem trebuințele mari înaintea celor mărunte, binele colectiv înaintea interesului personal, legea naturală(nu impusă din afară) împotriva arbitrariului individual, datoria față de comunitate și țară înaintea propriei nevoi de a avansa, munca și creativitatea înaintea ideii de câștig cu orice preț, moralitatea și buna cuviință ca agenți ai igienei sociale. Așadar, idealul conservator nu-l reprezintă norodul bezmetic(așa cum vrea marxismul), ci societatea organică, bine stratificată și delimitată, în care datorită ordinii, dreptății și echității, talentele au fost descoperite și selectate din timp, iar indivizii de calitate și-au găsit în mod firesc locul la conducere, ca modele de urmat pt. viitoarele generații. Pentru români, așa cum spunea Eminescu, singura cale de regenerare națională este conștientizarea decăderii istorice în care ne aflăm de 300 de ani, cu genocidul cumplit care a avut și are loc, și reașezarea pe tradițiile, valorile și legile autohtone care ne sunt interzise, pe cultul trecutului care ne e negat de toți moderniștii și sincroniștii, de la Școala Ardeleană la kulturnicii bolșevici de astăzi. La gunoi cu toată poluarea culturală a străinilor, suntem capabili să ne construim propria modernitate cu inteligență și rafinament, bazându-ne pe învățăturile strămoșilor noștri:
1. Principiile organizării statului nostru național sunt etnocrația, meritocrația, gerontocrația, respectul față de strămoși și cultivarea adevărului, dreptății, integrității și muncii;
2. Suveranitatea națională înseamnă asumarea moștenirii istorice românești și străromânești, dreptul de proprietate asupra teritoriului național cu tot ce cuprinde acesta și dreptul de a guverna țara construindu-ne singuri viitorul; ea aparține poporului român în întregimea sa, nici o organizație sau individ n-o poate exprima în nume propriu;
3. Cetățenia română e dreptul sacru al etnicilor români de pretutindeni, și este diferențiată în drepturi și obligații, între români curați(clasa I), corcituri loiale(clasa II) și alogeni asimilați de bună voie(clasa III), dar și după vârstă(majoratul civic la 30 de ani, senectutea civică la 60);
4. Tradițiile, ritualurile, portul, limba și tot ceea ce cuprinde cultura românească, vor fi redescoperite, curățate de stricăciunea străină și reîmprospătate pentru a constitui din nou o parte inalienabilă a vieții publice și private;
5. Dreptul nostru profund și nescris este Jus Valachicum iar legea scrisă este Codul lui Iustinian, tradus și adaptat în sec. XVII, va trebui să-l prelucrăm din nou creând Coduri în spiritul național; legile și practicile legale vor fi clare și concise, pe înțelesul poporului și fără costuri mari, înlesnindu-i accesul la actul de justiție; este necesară pedeapsa capitală pt. trădare de țară, infracțiuni contra statului, societății și economiei, și cele mai grave infracțiuni comune;
6. Armata română se va adapta standardelor vremii, dar se va baza pe specificul național și pe doctrina militară românească; Armata permanentă, Poliția și Serviciile Speciale vor urma calea profesionalismului și meritocrației; rezerviștii civili se leagă obștilor de care aparțin, iar mobilizările vor respecta structura socială a țării; fiecărui cetățean adult și sănătos i se va garanta echivalentul Amendamentului 2 la Constituția SUA, adică dreptul de a purta armă și de a fi educat în această privință, într-un climat moral prielnic;
7. De la Cuza încoace, regenerarea unui popor transformat în sclavi trebuia să pornească prin refacerea familiei tradiționale cu gospodăria sa autonomă, urmată de refacerea obștii sătești cu darea în folosință comună a pământului și mijloacelor de producție, apoi refacerea meșteșugurilor și comerțului autohton, pornirea industriei ușoare, etc.; toate astea într-un climat politic prietenos cu poporul și ostil străinilor exploatatori, statul asumându-și exploatarea subsolului, energia, infrastructura, industria de apărare și alte sectoare cheie;
8. Așadar, partea civilă a neamului o constituie totalitatea obștilor, breslelor și cooperațiilor, persoane juridice care își achită obligațiile față de stat și au o largă autonomie, administrându-și partea economică și propriile sisteme de securitate socială, cultură și activități recreative, alegându-și în cadrul unui cursus honorum proprii lideri și delegații în adunările populare care fac legile țării;
9. Înlocuind nobilimea din alte vremi, partea gradată a neamului este reprezentată de militari, magistrați, funcționari publici, clerici, profesori, medici, toți aceștia fiind români promițători selecționați de pe băncile școlilor, organizați într-un sistem strict ierarhic și meritocratic, remunerați corespunzător și respectați de societatea întreagă. Ei nu păzesc altceva decât suveranitatea națională, ordinea socială, domnia legii, dezvoltarea țării și asigurarea tuturor drepturilor cetățenești; punându-și viața în slujba patriei, gradații ocupă în mod firesc dregătoriile acesteia;
10. Partea ponderativă, din nou, nu este aleasă printr-un absurd proces democratic, ci se prețuiește ca un tezaur al neamului. În orice comunitate bătrânii trebuie să aibă ultimul cuvânt, iar pentru cele mai importante hotărâri care țin de statalitate, Constituție, politică externă, casația legilor și destituirea din funcție a dregătorilor țării, – există Senatul pe care bolșevicii îl vor abolit. Senatul este format din cei mai valoroși și mai experimentați seniori ai națiunii, oameni care au deținut funcții în trecut și/sau au realizat performanțe excepționale, indiferent de mediul din care provin, români mari care au dreptul de a vorbi și a decide, în timp ce tineretul are datoria să-i asculte și să li se supună.
EU se duce de rapa!!! Priviti dece!
HAHAHAAAAA!
Jean Claude Juncker beat crita!!!!
https://www.youtube.com/watch?v=XPgiI46FCDU
https://www.youtube.com/watch?v=v4G6KyKx7pk
Jean-Claude Juncker – the best!
Nea Coja observ ca lumea nu prea mai comenteaza.Eu zic ca niste fotografii atasate la articole ar face diferenta ….Punctul doi as fi deacord cu 30 % socialism adica statul sa detina 30% din toate fabricile din orice domeniu ca siguranta si stabilitate, dar eu vad rolul statului sa ajute si particularii.Dau un exemplu de la americani desi m-au cam deceptionat in ultimul timp. Statu le-a dat pamant americanilor si unelte ca sa-si faca ferme, inclusiv animale vite…..Asa putea sa faca si statul roman daca era condus de romani.Sa dea taranilor romani pamant, tractoare cu plug si remorca, si animale sau plane de samanta cum ar fi pomi fructiferi, vitz de vie …etc…ca un fel de prima casa, iar la cei de la oras statul sa faca mici fabrici sa zicem de incaltaminte, textile, electrocasnice si sa copteze muncitori care din salariu sa-si platesca actiunile de propietar.
sa faca si banci unde romanii sa imprumute bani fara dobanda!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
asa planuiesc nemtii sa refaca Germania impreuna cu drepturi aparte pentru fiecare german bazate pe locul de bastina, cu pensii automate provenite din dreptul nasterii pe pamant romanesc asa incat daca nu exista joburi destule romanii sa poata trai totusi in tara lor de bastina!
Asta exclude emigratia total!
lui Nicu …
http://www.muzee-valcea.ro/buridava/B7_30.oane.pdf