Criza monetara a Turciei este o pedeapsa venita de la bankerii Koser pentru nesupunerea/nealinierea sa la politica de Globalizare.
Din punct de vedere economic Turcia face eforturi considerabile de a fi cat mai independenta si mai bine bazata, are chiar un traseu de invidiat, dar POLITICA MONETARA diktata de bankeri este cea care creaza probleme economiei turcesti. Aceleasi problem le avea si Romania, cat si celelalte tari socialiste, cand desi aveau economii solide si flexibile nu reuseau sa inscrie deloc pe plan MONETAR. De ce?
Pentru ca cele 3 Agentii de Evaluare/rating desi se pretind independente, de fapt sunt in slujba Marilor Finante si mereu DEPRECIAZA VALUTELE TARILOR care nu se supun orbeste liniei de insclavizare diktata de bankeri.
Interesant ca nu exista o literarura pe aceasta tema, doar cateva articole sporadice pe siteuri nesemnificative, fiind filtrate si ele.
SCLAVIA FINANCIARA, care este cea mai eficienta si mai greu de eliminat, se realizeaza simplu prin coborarea ratei de schimb in defavoarea tarii rebele si este realizata de cele 3 Agentii de Evaluare: S&P 500 – Standard and Poor 500, Moody si Fitch. Aceste agentii sunt in secret in slujba marilor familii bankare inca de la aparitia lor si reusesc sa discrediteze pe plan international orice economie li se ordona.
Desi pretend ca sunt independente ele mereu au lucrat in tandem si niciodata nu a fost una altfel dect celelalte doua in evaluarile de CREDIT.
Din articol reiese ca economia Turciei este inca 60% bazata pe dolari, deci incepe sa iasa de sub controlul bankerilor Kosher si ei se razbuna.
Cand tarile isi reduc depozitele monetare si imprumuturile in dollari la un coefficient sub 30% atunci ele nu mai pot fi controlate efectiv de bankeri.
China este una din tarile care au inteles acest mecanism si practica o politica monetara ce nu este pe placul bankerilor, mai ales ca ea incurajeaza si alte state sa-si promoveze valuta nationala si sa evite valutele otravite prin care sunt pedepsite si sclavizate.
Romania nu da semne ca a inteles acest joc financiar si nu face decat sa devina din zi in zi tot mai dependenta si mai servila bankerilor, chiar uimindu-i prin supusenia ei, platind plati in avans pentru o marfa ce va fi livrata intr-un viitor incert, vezi contractele de armament cu SUA ale lui CIUCA.
A se observa manevra generala Kosher, de a se pune oameni submediocri in functii mult peste posibilitatile lor, doar pentru a li se crea o aura/faima si apoi sa fie pusi in functii de executie in folosul bankerilor. Un exemplu edificator este CITU.
CD
SANSA AFGANISTANULUI
– Afganistanul a fost veriga lipsă din tabla de șah complexă a integrării EURASIEI
de CD
După patru decenii lungi de război, ridicarea și funcționarea națiunii afgane cât mai curând posibil este o chestiune presantă pentru toți vecinii săi, cat si pentru UNIUNEA EURASIA.
Cele trei noduri/verigi cheie ale integrării Eurasiei sunt foarte conștiente de mizele mari ale jocului geopolitic, care nu se va mai juca dupa regulile clasice impuse de occident, ci in conformitate cu strategiile traditionale ale zonei, in mod asimetric. De aici și o diplomație totală din partea Rusiei, Chinei și Iranului, cele trei verigi, pentru a pune actiunile bine coordinate, urgent în mișcare.
S-a inceput cu a doua reuniune a miniștrilor de externe din țările vecine Afganistanului, ce a avut loc pe 27 octombrie la Teheran, unind greii China și Rusia, alaturi de Iran și Pakistan; și trei „stanuri” din Asia Centrală: Tadjiki-stan, Uzbeki-stan și Turkmeni-stan. A se obsrva absenta INDIEI, care fiind cu “fundul in doua luntre” nu poate avea o directie previzibila si acceptabila in zona.
STANURILE au inteles ca trebuie sa colaboreze strans si ca orice veriga slaba, orice stan care se orienteaza in afara regulatiei SCO – Organizatia Cooperatiei de la Shanghai, este un pericol pentru toate stanurile, pentru intreaga zona.
Nici un stan nu va fi gazda vre-unei baze militae a vre-o unei tari ce nu e membra SCO. Și nu în ultimul rând, linia roșie definitivă, care este și o linie roșie a SCO: “niciun sprijin de niciun fel, sau formă pentru vreo formatie jihadistă”.
Integrarea Afganistanului în coridorul economic China-Pakistan (CPEC) și, de asemenea, în coridorul Iran-China, ce sunt parte a Centurii si Drumului de Matase, aflat acum în curs de dezvoltare rapidă, este o chestiune urgenta, care va ajuta enorm vitalizarea economiei afgane.
Miniștrii de externe participanti la Conferinta de la Teheran au subliniat, de asemenea, ceea ce a fost deja imprimat în cadrul precedentei conferintei de la Moscova: „Țările responsabile în primul rând pentru dificultățile din Afganistan ar trebui să își îndeplinească cu seriozitate angajamentul și să ofere Afganistanului asistență economică, de subzistență și umanitară de care au nevoie urgent pentru a contribui la realizarea unei tranziții stabile”.
Uniunea Europeană a promis 1 miliard de euro sub formă de asistență umanitară. Până acum, asta e doar o promisiune.
Washingtonul nu a trimis niciun semn că ar putea lua în considerare atenuarea situației economice dezastruoase a Kabulului, administrația Biden nu a indicat că intenționează să elibereze aproape 9,5 miliarde de dolari din rezervele afgane de aur, investiții și valută parcate în bancile SUA, pe care le-a înghețat după preluarea talibanilor – în ciuda presiunii crescânde din partea grupurilor umanitare și a altor persoane care spun că măsura punitivă(de fapt un furt grosolan bankar) ar putea provoca prăbușirea economiei afgane.
O analiză pe care serviciile intel ale mai multor state membre ale SCO au făcut-o este clara si definitiva: “Există un singur actor geopolitic major care beneficiază, de acest tip “divide si condu”, de haosul generat de ISIS-K”.
SUA au facilitat extinderea ISIS-K în Afganistan – o ironie dura, având în vedere că gruparea teroristă este responsabilă si pentru uciderea a 13 membri ai serviciului militar american și a altor zeci de personae civile într-o explozie de la sfârșitul lunii august pe aeroportul internațional din Kabul. Sau că recenta secvență de bombardamente teroriste din timpul rugăciunilor de vineri din moscheile șiite din marile orașe afgane a fost, de asemenea, susținută de SUA.
La doar două zile după întâlnirea ministrului de externe chinez, Wang Yi de la Doha și aproape simultan cu întâlnirea de la Teheran, Tadjikistanul a aprobat înființarea unei baze militare chineze pe teritoriul său lângă marea baza militară rusă.
Politica externa a SUA, fiind condusa in exclusivitate de kosheri, merge dupa principiile talmudice, „daca nu poti sa faci ceva, nu lasa nici pe altul sa o faca” sau mai pe romaneste “ sa moara si capra vecinului”.
Chinezii au alte concepte morale, mai sanatoase si mai colaborative, ei lupta impotriva egoismului feroce Talmudic si dau o dovada de tovarasie/colaborare tocmai prin venirea in Tajukistan cu o baza militara, langa cea existenta déjà a rusilor.
Va reusi oare UNIUNEA EURASIA sa aduca lumina prin noile mijloace multilaterale de colaborare si cooperare internationala, fara amestecul in treburile interne si cu instrumente de negociere oneste si usor vizibile de ajutor si avantaj reciproc, win-win, astfel incat mai multe tari din Europa sa se orientaze spre aceasta uniune?
Sa nu uitam ca Germania se considera a fi parte din aceasta Uniune EURASIA, desi official nu este membra.