„Ciocârlia​” cum nu ati mai auzit-o vreodata!

Micha

regret că trebuie să-ți atrag atenția că faci două afirmații false într-un singur enunț.

1. nimeni nu pomenește de Angheluș Dinicu
și
2. Angheluș Dinicu autorul Ciorcîrliei.

pentru punctul 1: vezi că am trimis adresa dar tu se pare că nu citești ce spun ceilalți dar îți permiți să faci afirmații eronate.

adresa:

http://en.wikipedia.org/wiki/Cioc%C3%A2rlia_%28l%C4%83ut%C4%83resc_tune%29

citat:
”Ciocârlia (meaning the skylark) is a well-known Romanian lăutaresc tune, composed by the Romani-Romanian naist (pan flute player) Angheluş Dinicu[1][2] in the virtuosic style of the urban lăutaresacă music from late 19th century.

Angheluş Dinicu first presented the tune in 1889 at the inauguration of the Eiffel Tower where it met with great success. However, the most famous version would become that of his grandson Grigoraş Dinicu, that adapted the tune for violin. George Enescu, the Romanian violinist/composer, also quoted Ciocârlia in his popular composition, the Romanian Rhapsody No. 1 for orchestra.”

Angheluș Dinicu nu a compus el ciocîrlia. Nu a pretins asta niciodată. Voi ăștia tineri vă permiteți aberații de genul acesta.

Angheluș Dinucu a prezentat-o pentru prima dată afară din țară, nu a compus-o, la expoziția de la Paris cînd s-a făcut și inaugararea turnului Eiffel.

Acest cîntec specific folclorului românesc se pierde în negura vremurilor. Dovada că nu e țigănesc și nici evreiesc e faptul că acest cîntec nici măcar nu e lăutăresc cum spune articolul. Muzicienii buni, fie ei chiar țigani, pot confirma ce spun eu. Iar acum am să-ți dau argumentul care îți va demola cunoștințele greșite în domeniu.

Ciocîrlia e cîntată peste tot în Balcani în lumea vlahilor, cred că ai auzit de vlahi, și se numește ”ciuciuliga” la fel ca mămăliga, săpăligă sau căcăliga. mai avem și cuvîntul baligă. Astea sînt cuvinte pur românești nu țigănești. De altfel și numele de Ciocîrlia e tot românesc.

Vlahii din Balcani care o cîntă sînt tot țigani după tine? Ai auzit vre-odată de sărăcățani? Dar de megleno-români sau aromâni? Dar de vlahoi? Toți ăștia o cîntă. Și ei sînt tot țigani?

Iar acum demonstrația de ce cuvinte de genul acesta, cu prefix -LIGA sau -LIGĂ, sînt românești și nu pot fi țigănești: cînd mălaiul a ajuns în Balcani și românii s-au apucat să facă mămăligă, țiganii încă nu ajunseseră în Balcani, așa ca să se poată spune că acest cuvînt e țigănesc. În plus țiganilor nu le place agricultura ca să fi plantat porumb pentru mălai din care se face mămăliga. Țiganilor le place să cînte de fapt, dar nu le place munca la cîmp. În plus ei interpretează și nu prea compun muzică. Iar dapdv sper că nu vrei ca și Enescu să fie tot de-al vostru, adică țigan, pentru că și el a interpretat în alt fel Ciocîrlia, în muzică, desigur compusă de el.

Ar mai fi și detaliul că Angheluș Dinicu a cîntat-o la nai, iar din cunoștințele mele naiul e un instrument foarte vechi românesc nu țigănesc. Asta denotă faptul că era o interpretare. Țiganii din cîte cunosc eu sînt buni la interpretare dar stau prost la compoziție. Între muzica țigănească și folclorul românesc e o diferență de la cer la pămînt.

În general cine compune muzică o compune folosind instrumente tradiționale specifice neamului lui, și nu se folosește de instrumente străine acestuia. Sper că nu ai pretenția că și naiul e un instrument țigănesc?! De fapt nu știu ce instrumente tradiționale specifice lor folosesc țiganii, pentru că în general au demonstrat că se folosesc doar instrumente împrumutate și de la alte nații, nu numai de la români.

Altfel e bine că-ți iubești neamul.

Imi permit sa mai ocup inca un pic de loc si apoi las celorlalti loc de expresie tot berechetul: traind iin franta de ani multi si la radio, postul meu preferat fiind FRANCE MUSIQUE, intr o simbata dimineata am asclutat cu stupoare cum o anumita RODICA ROVINESCU, doctor muzicolog, cu acent roman neaos, prezenta musica din nordul Ardealului, si cu precizie, tot REPERTORIUL FRATILOR PETREUS, si nu numai, ca fiind muzica evreiasca, cu dialect evreiesc si cu sunete ce vin din cosmos, creatie unic si exclusiva evreiasca.

bineinteles ca am luat pozitie si am scris imediat emisiunii si radiului si am pus intrebarea adca cu adevarat aceasta doamna ce si zice doctor(de altefel ma interb ce inseamna expertiza si doctorat fie el in rice domeniu si mai ales cind aud despre doctori evrei, sa mi fie cu iertare daca deranjez, DAR NU INVENTEZ NIMIC, ACESTE LUCRURI LE AM TRAIT) INTRADEVAR ACEASTA DOAMNA NU INTELEGE LIMBA DIN ARDEAL CACI EU O INTELEG SI ESTE LIMBA ROMANEASCA CA SI CEI CE CINTA;

AM FOST EXTREM DE INTRIGATA DE ACEASTA INTIMPLARE;

NU AM PRIMIT NICIODATA RASPUNS LA ACEST MEASAJ PRIN CARE EU CEREAM LAMURIRI CLARE SI ASUPRA INTENTIILOR CELOR SPUSE DE ACEASTA DOAMNA ROMANCA VINDUTA SI CUMPARATA
DE CE STIU EU CE INTERESE HMMMM;

RASPUNS NU AM PRIMIT DAR VA PORMIT CA ACEASTA EMISIUNE A FOST DATA IN RELUARE SI BINEINTELES CA NICI ATUNIC NU AM SCAPAT O SI AM REACTIOANT INA CEEASI MANIERA… APROAPE VIOLENT…

MI S A PARUT O MIRSAVIE SI O MARE TICALOSIE…

ASA CA EU ASTA AM TRAIT O IN FRANTA… NU MA MAI MIR CA APAR ALTELE IN ALTE TARI
CACI EU CRED CA CAUTA UNDE LOCUL NU ESTE POPULAT DE ROMANI…

lumina!
dragii mei, eu nu va spun

stimate zamolxus, acest mesaj al dv:

******și prietenia evreiasco-țigănească exprimată prin muzică românească pe care video clipul o numește fals polka:
http://www.youtube.com/watch?v=TIfbWqkK_AI&feature=endscreen&NR=1
de fapt evreii i-au protejat și promovat pe țigani tot timpul din cauza suferințelor comune izvorîte din stilul nomadic de viață. Asta i-a și unit, ambele fiind neamuri fără țară în pribegie.******

este atit de real si profund ca mi a venit sa vomit cind l am citit.

multumesc draga prietene.
mi ati deschis al 4 lea ochi in seara asta…

VOTATI LEGIONARII!

ati votat destul securistii!

http://procesulcomunismului.blogspot.com/

toată lumea

și prietenia evreiasco-țigănească exprimată prin muzică românească pe care video clipul o numește fals polka:

http://www.youtube.com/watch?v=TIfbWqkK_AI&feature=endscreen&NR=1

de fapt evreii i-au protejat și promovat pe țigani tot timpul din cauza suferințelor comune izvorîte din stilul nomadic de viață. Asta i-a și unit, ambele fiind neamuri fără țară în pribegie.

toată lumea

și o adresă așa ca să nu creadă lumea că vorbesc prostii:

http://www.youtube.com/watch?v=EZUt53Si-KU

audiție plăcută la Ciocîrlia în interpretarea iudeilor așchenazi din New York.

toată lumea

citate:

”Klezmer (Yiddish כליזמר or קלעזמער, pl כליזמר,כליזמרים, from Hebrew כלי זמר — instruments of music) is a musical tradition of the Ashkenazic Jews of Eastern Europe. Played by professional musicians called klezmorim, the genre originally consisted largely of dance tunes and instrumental display pieces for weddings and other celebrations. The genre has its origins in Eastern Europe. In the United States the genre morphed considerably as Yiddish-speaking Jewish immigrants from Eastern Europe, who arrived between 1880 and 1924,[1] met and assimilated American jazz. During the initial decades after the „Klezmer Revival,” this was what most people knew as klezmer, although in the current century musicians have begun paying attention to the „original” pre-jazz traditions as some original revivialists (e.g., Josh Horowitz, Yale Strom, Bob Cohen) spent years doing field research in Eastern/Central Europe. Additionally, late immigrants from the Soviet Union such as German Goldenshtayn brought their surviving repertoires to the United States and Israel in the 1980s.
Compared to most other European folk music styles, very little is known about the history of klezmer music, and much of what is said about it must be seen as conjecture.[2] Starting in 2008, „The Other Europeans” project, funded by several EU cultural institutions,[3] spent a year doing intensive field research in Moldavia under the leadership of Alan Bern and scholar Zev Feldman. They wanted to explore klezmer and lautari roots, and fuse the music of the two „other European” groups. The resulting band now performs internationally. As with this ensemble, groups like Di Naye Kapelye and Yale Strom & Hot Pstromi have incorporated Rom musicians and elements since their inceptions.
The term klezmer comes from a combination of Hebrew words: kli, meaning „a useful or prepared instrument, tool, or utensil” and zemer, meaning „to make music”; leading to k’li zemer כְּלִי זֶמֶר, literally „vessels of song” = „musical instrument”.
The Romanian influence is, perhaps, the strongest and most enduring of the musical styles that influenced traditional klezmer musicians. Klezmer musicians heard and adapted traditional Romanian music, which is reflected in the dance forms found throughout surviving klezmer music repertoire (e.g., Horas, Doinas, Sirbas, and Bulgars etc.).[6]
The Bible has several descriptions of orchestras and Levites making music, but after the destruction of the Second Temple in 70 CE, many Rabbis discouraged musical instruments. However, the importance of merrymaking at weddings was not diminished, and musicians came forth to fill that niche, klezmorim. The first klezmer known by name was Yakobius ben Yakobius, a player of the aulos in Samaria in the 2nd century CE. The earliest written record of the klezmorim is in the 15th century. It should be noted that it is unlikely that they played music recognizable as klezmer today since the style and structure of klezmer as we know it today is thought to have come largely from 19th century Bessarabia, where the bulk of today’s traditional repertoire was written.
Klezmorim based their secular instrumental music upon the devotional vocal music of the synagogue, in particular cantorial music. Even so, klezmorim — along with other entertainers — were typically looked down on by Rabbis because of their secular traveling lifestyle. Klezmorim often travelled and played with Roma musicians („lăutari”), since they occupied similar social positions. They had a great influence on each other musically and linguistically (the extensive klezmer argot in Yiddish includes some Roma borrowings).
According to Walter Zev Feldman, the klezmer dance repertoire seems to have been relatively uniform across the areas of Jewish settlement in the Russian Empire.[10] Much of the traditional klezmer repertoire was written by professional klezmer musicians in the style of their region or tradition, and a lot of co-territorial music such as non-Jewish folksongs, especially Romanian music (mainly from Moldavia), as well as Ukrainian music and Ottoman music, and the musics of other minorities living in the same areas as Jews in Southeastern Europe such as Crimean Tatars.

Freylekhs (also Bulgar, bulgarish — literally „Bulgarian”, volekhl/vulekhl — literally „Wallachian”, or „Romanian”) is a (3+3+2 = 8)/8 circle dance, usually in the Ahava Rabboh melodic mode. Typically piano, accordion, or bass plays a duple oom-pah beat. These are by far the most popular klezmer dances. The name „Bulgar” (Yiddish „bulgarish”) comes from the Romanian traditional song/dance (Romanian „bulgarească”). „Freylekh” is the Yiddish word for „festive.”

Hora or zhok is a Romanian-style dance in a hobbling 3/8 time with beats on 1 and 3, and is even more embellished. The Israeli hora derives its roots from the Romanian hora. The Yiddish name „zhok” comes from the Romanian term „joc” (literally „dance”)

Sirba — a Romanian dance in 2/2 or 2/4 (Romanian „sârbă”. It features hopping steps and short bursts of running, accompanied by triplets in the melody.

Doina is an improvisational lament usually performed solo, and is extremely important in weddings. Its basis is the Romanian shepherd’s lament, so it has an expressive vocal quality, like the singing of the khazn. Although it has no form, it is not just random sounds in a Jewish mode — the musician works with very particular references to Jewish prayer and East European laments. Often these references might occur in the form of harmonic movements or modal maneuvers that quote or otherwise invoke traditional Jewish cantorial practices. Typically it is performed on violin, cymbalom or clarinet, though has been done on everything from banjoes to xylophones. Often it is the first of a 3-part set, followed by a hora, then either a freylekhs or khusidl. One can hear recordings of contemporary vocalists singing the doina, including Michael Alpert and Elizabeth Schwartz.

Most klezmer songs are in several sections, sometimes with each in a different key. Frequently sections alternate between major and minor keys. Klezmer music often uses „folk scales,” or scales commonly found in folk music, such as the harmonic minor and modified phrygian. Instrumental songs often follow the type of chord progressions found in Middle Eastern and Greek music, whereas vocal Yiddish songs are often much simpler, and follow a style and chord progressions similar to Russian folk songs.

Ahavo Rabboh means „Abounding Love” in Hebrew, and refers to a prayer from the daily morning prayer service (shacharis). It is built on the fifth degree of the harmonic minor scale, with a descending tetrachord to the tonic being the most characteristic final cadence. It is also called the „Freygish”, a Yiddish term derived from the German „Phrygisch”, or Phrygian mode (specifically, the Phrygian dominant scale). It is considered the mode of supplication.[14] It is similar to the Arabic Hijaz maqam. Most klezmer makes use of the D Ahavah Rabboh scale (such as Nigun Rikud, Tish Nigun and numerous freylekhs), although there exist some that use other scales.

Mi Shebeirach means „He who blessed” in Hebrew, from the Mi Shebeirach prayer, recited after the honor of being called to the Torah reading. It is also called the Ukrainian, Altered Ukrainian, Doina, or Altered Dorian. It has a raised fourth, and is used often for the doina or dance pieces, like the Odessa Bulgar. When used in combination with the Ahavoh Rabboh scale in the same piece (as in Mayn Shtetl Yas), the Mi Shebeirach section is usually a whole tone below the Ahavoh Rabboh scale (for example, D Ahavoh Rabboh changes to C Mi Shebeirach or vice versa).”

adresa:

http://en.wikipedia.org/wiki/Klezmer

după cum se observă nu există traducere pentru limba română, cu toate că această muzică evreiască se inspiră cel mai mult din muzica papulară românească, așa cum autorul ne prezintă.

CONCETATEANUL SPUNE:,,Sa nu te manance pe tine de problemele altora, in special, de ale mele. ,,asta dupa ce il numesc PETRU CLEJ DIN LONDRA.Deci imbecilul confirma ca e un las care se semneaza cu CONCETATEAN nu cu numele PETRU CLEJ,,nume prea urat mirositor datorita reputatiei-cu alte cuvinte PETRU CLEJ SE DA DE GOL

și alții suferă, nu doar românii. După evrei și jazz-ul l-au inventat tot ei.

citat:
” Many people have wondered whence come the waves upon waves of musical slush that invade decent homes and set the young people of this generation imitating the drivel of morons. Popular music is a Jewish monopoly. Jazz is a Jewish creation. The mush, slush, the sly suggestion, the abandoned sensuousness of sliding notes, are of Jewish origin.”

adresa:
http://www.biblebelievers.org.au/ij_ch11.htm

Muzica populară e un monopol evreiesc.

Jazz-ul e o creație evreiască.

Deci de la tradiție pînă la inovație totul e un monopol și o creație evreiască.

Cluj Totul Pentru Tara(PTPT) actiuni,Borodi Petru,manifeste,mitting-uri televizate

http://www.youtube.com/watch?v=KsqjR1ljquk&feature=plcp&context=C44042f9VDvjVQa1PpcFMaBQ9GqPKgl8WlFk4dGFDIIMYP5vuRZBM=

http://procesulcomunismului.blogspot.com/ manifeste, mitting,proteste,discursuri Partidul ,,Totul Pentru Tara,,

Traiasca Romania!

Re: Adevărul Creaţiei, Alternativă la religii…
Ciocârlia…

Ooo… Sântio, Creatorul nostru, al tuturor!
Ajută-mă să-mi scap Neamul de prostia credinţei!
Ajută-mă, cum ştii Tu că este bine că eu sunt prea prost să mă lupt cu jidanii care ne fură până şi sufletul.
Jidanii, care se cred aleşii dumnezeului lor Iehova, fură tot, aşa cum au cerut dumnezeului lor, Iehova, aşa le-ai dat Tu, Creatorule Sântio. Ai dat tuturor oamenilor, ce au cerut dumnezeilor lor, pentru ca ei să înveţe, pe propria lor piele, ce este bine şi ce este rău.
Toată creaţia oamenilor o fură. Până şi Creaţia Ta o ponegresc ca fiind imperfectă.
Cât de diferiţi sunt jidanii dumnezeului Iehova.
Acest Ivan Rebroff face legătura dintre est şi vest, după cum spune el, dintre Iuda şi Israel.
Am înţeles Sântio că rupi, acum, toiagul „Legământ” ca să rupi frăţia dintre Iuda şi Israel. (Zaharia 11:14)
Dacă am înţeles bine sau rău, vom vedea în curând.
Ieri, 4 aprilie 2012, când am primit mesajul Tău de aprobare, o voce, care nu ştiam de unde vine, m-a întrebat: „Do you need help?”
Am răspuns: Yes, I need.
Omul de după gardul de sârmă, prin care mă străduiam să iau bila albă, a ridicat-o, s-a uitat la ea şi a spus: e bila mea şi a plecat cu ea.
Astăzi realizez că ieri, acum 68 de ani, păsările de pradă ale jidanilor americani au lansat primele bombe asupra Bucureştiului.
Nu ştiu, acum, ce să înţeleg din acest mesaj Doamne Sântio. Dar sunt sigur că este un mesaj important pe care-l voi înţelege în curând.

raspuns pt zamolxus
esti optimist….dupa cum zice tatuca coja un optimist e un om insuficient informat.nu se mai poate intimpla nimic bun.purceaua i moarta n cotetz.we re so fucked up.

Dl Coja dar de Lie ciocarlie in varianta asta http://www.youtube.com/watch?v=Sii1E96El94&feature=related ce ziceti. Acum realizez de ce era scandalu acela pe bratu sf. Gheorghe cu Bistroe.