O mică rundă de iluminare istorică

Rusia permite desființarea liniei de demarcație dintre Germania de Est și Germania de Vest și dizolvă Pactul de la Varșovia, își retrage trupele din Europa de Est și are încredere în promisiunea verbală a ministrului german de externe Genscher și a omologul său american Baker că foștii membri ai Pactului de la Varșovia nu vor va face parte din NATO.
Trupele americane rămân însă staționate în Germania și nu vor fi retrase. Până în 2004 aproape toți foștii membri ai Pactului de la Varșovia s-au alăturat NATO.


În discursul său în Bundestag-ul german, Putin face Occidentului o ofertă pentru un parteneriat strâns pentru a depăși diviziunile din trecut. Americanii o interzic.
Există până atunci un tampon între NATO și Rusia cu Belarus, Ucraina și cele 3 state baltice (Estonia, Letonia și Lituania).


Statele baltice devin membre NATO. O primă încălcare a zonei tampon.


Occidentul răstoarnă guvernul pro-rus și ales democratic al Ucrainei (condus de Viktor Ianukovici la acea vreme) și instalează un guvern pro-american având ca succesor pe Petro Poroșenko.
În același moment, Statele Unite – cu Hunter Biden (fiul actualului președinte american) – încep să se infiltreze în Ucraina prin intermediul firmelor Monsanto, Black Water și consilieri militari americani, oferindu-le perspectiva aderării la NATO. A avut loc a doua încălcare a zonei tampon.


Forțați de lovitura de stat americană (rușii își staționaseră întreaga flotă de la Marea Neagră la Sevastopol, în Crimeea), a avut loc o ocupare pașnică a Crimeei. Spre deosebire de toate celelalte relatări, nu a fost tras un singur foc și nimeni nu a fost ucis. Cu excepția câtorva tătari din Crimeea, 90% dintre locuitorii Crimeei au fost de acord cu aceasta, lucru confirmat printr-un referendum la acea vreme.


Odată cu brigăzile Azov libere (adulatorii național-socialiști ai svasticii), Ucraina bombardează în mod constant cele două „regiuni separatiste” Lugansk și Donețk, care încă fac parte din Ucraina. Mii de ruși mor, sute de copii ruși de asemenea.
Ucraina a încetat să plătească pensii locuitorilor acestor zone „separate” din 2014. Acolo se închide robinetul de bani pentru propria populație.
Aprovizionarea cu alimente a acestor zone este preluată exclusiv de Rusia.
Nimic din toate acestea nu este menționat în presă.
Unde era solidaritatea oamenilor din vest cu cei aflați în nevoie?

Urmând exemplul anului 2014 în Ucraina, Occidentul încearcă acum să răstoarne guvernul din Belarus, lucru care a eșuat. Acesta a fost al treilea atac asupra zonei tampon NATO-Rusia.


Putin cere pentru ultima dată o garanție că Ucraina nu va deveni membră a NATO și că regiunile Donețk și Lugansk vor fi în mare parte autonome pe teritoriul ucrainean. Acest lucru este respins de SUA.
Rușii invadează Ucraina. Pentru a pune capăt războiului. Putin cere o garanție a neutralității, demilitarizarea Ucrainei, recunoașterea celor două regiuni Donețk și Lugansk ca republici populare și recunoașterea Crimeei ca suveranitate rusă. Acest lucru este respins de SUA.

Acum, întrebați-vă și voi cine este agresorul.
JENI
In alta ordine de idei, in curand avem intalnirea cea mare, runda de negocieri din Turcia, la care, dupa toate anunturile de pina acum, Putin si Zelenski se vor intalni fata in fata. Se pare ca stacheta rusilor a picat drastic. Documentul draft al partii ruse se aude ca nu ar mai cuprinde nici un cuvant despre pretentiile de „denazificare”, „demilitarizare”, protectia legala a limbii ruse in Ucraina, iar Moscova nu ar mai formula obiectii asupra alaturarii Kievului la Uniunea Europeana. Bun, daca Ucraina ar indeplini acum sau nu criteriile aderarii, asta e a doua parte, dar ar deveni o chestie exclusiva intre ea si UE.
Nu este inca clar ce se va discuta in legatura cu Donbas si Luhansk.
Cat priveste neutralitatea fata de NATO, Zelenski a comunicat ca este gata sa accepte acest lucru (sa renunte a mai bate la usa), in cazul in care un referendum national ar hotara asta.
Promisiunea verbala a lui Gensher s-a referit strict la (fosta deja in acel moment) Germania de Est, in sensul ca NATO sa nu extinda bazele si echipamentul in partea de la est de Berlin. Nu s-a facut nici o referire asupra tarilor din Europa centrala si de est. Gorbaciov a spus-o foarte clar.
https://www.brookings.edu/blog/up-front/2014/11/06/did-nato-promise-not-to-enlarge-gorbachev-says-no/
Wörner:
„What the Germans, Americans, British and French did agree to in 1990 was that there would be no deployment of non-German NATO forces on the territory of the former GDR. I was a deputy director on the State Department’s Soviet desk at the time, and that was certainly the point of Secretary James Baker’s discussions with Gorbachev and his foreign minister, Eduard Shevardnadze. In 1990, few gave the possibility of a broader NATO enlargement to the east any serious thought.
The agreement on not deploying foreign troops on the territory of the former GDR was incorporated in Article 5 of the Treaty on the Final Settlement with Respect to Germany, which was signed on September 12, 1990 by the foreign ministers of the two Germanys, the United States, Soviet Union, Britain and France. Article 5 had three provisions:
Until Soviet forces had completed their withdrawal from the former GDR, only German territorial defense units not integrated into NATO would be deployed in that territory.
There would be no increase in the numbers of troops or equipment of U.S., British and French forces stationed in Berlin.
Once Soviet forces had withdrawn, German forces assigned to NATO could be deployed in the former GDR, but foreign forces and nuclear weapons systems would not be deployed there.
When one reads the
full text of the Woerner speech cited by Putin, it is clear that the secretary general’s comments referred to NATO forces in eastern Germany, not a broader commitment not to enlarge the Alliance.”
Gorbaciov:
Former Soviet President Gorbachev’s View
We now have a very authoritative voice from Moscow confirming this understanding. Russia behind the Headlines has published an
interview with Gorbachev, who was Soviet president during the discussions and treaty negotiations concerning German reunification. The interviewer asked why Gorbachev did not “insist that the promises made to you [Gorbachev]—particularly U.S. Secretary of State James Baker’s promise that NATO would not expand into the East—be legally encoded?” GORBATCHEV REPLIED: “THE TOPIC OF ‘NATO EXPANSION’ WAS NOT DISCUSSED AT ALL, AND IT WASN’T BROUGHT UP IN THOSE YEARS”. … Another issue we brought up was discussed: making sure that NATO’s military structures would not advance and that additional armed forces would not be deployed on the territory of the then-GDR after German reunification. Baker’s statement was made in that context… Everything that could have been and needed to be done to solidify that political obligation was done. And fulfilled.”
Apoi:
„Gorbachev continued that “The agreement on a final settlement with Germany said that no new military structures would be created in the eastern part of the country; no additional troops would be deployed; no weapons of mass destruction would be placed there. It has been obeyed all these years.” To be sure, the former Soviet president criticized NATO enlargement and called it a violation of the spirit of the assurances given Moscow in 1990, but he made clear there was no promise regarding broader enlargement.”
AT ALL = deloc nu s-a discutat acel subiect al extinderii NATO catre est.
Fara trupe aditionale NATO in estul Germaniei si fara a se instala arme de distrugere in masa in acea regiune. Lucru care „has been obeyed all these years.”
Si desi Gorbaciov a critiat extinderea NATO catre est, el insista sa precizeze ca nu au fost facute promisiuni in sensul asta.