Cifre care nu-i îngrijorează pe guvernanți

By |2019-01-04T11:25:55+03:004 ianuarie 2019|Doctrină naţionalistă, Textele altora|

Exod: Peste 500 de mii de copii, elevi și studenți au emigrat din România în 10 de ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Asociația Română de Geopolitică, Geoeconomie și Geocultură: Statul român exportă poporul român

FacebookTwitterg+Email
 Aproape 485.000 de persoane, cu vârste cuprinse între 0 și 19 ani, au emigrat din România între 2007 și 2017, arată un documentul intitulat „Analiza statistică a migrației externe după aderarea României la Uniunea Europeană”,  publicat în Revista Română de Statistică, citată de edupedu.ro.
Dacă la acest număr se adaugă și pe cei de până la 21-22 de ani, vârsta studenției, atunci numărul emigranților temporari și definitivi depășește 500 de mii din totalul de 2.613.477 persoane contabilizate ca emigranți de către INS în cei 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.
Autorii, dr. Ciprian Iftimoaei, lector la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și angajat al Direcției Județene de Statistică Iași, și dr. Ionuț Cristian Baciu, tot de la Direcția Județeană de Statistică Iași, susțin că „dacă analizăm structura pe categorii de vârstă a emigranților, observăm că ponderea cea mai importantă este reprezentată de persoanele din grupa de vârstă 20-29 ani și din grupa 30-39 ani. Migrația ridicată în rândul tinerilor va avea ca efecte apariția de probleme importante la nivelul pieței forței de muncă și a sistemului de pensii în următorii ani. De asemenea, ia amploare și fenomenul îmbătrânirii demografice datorită schimbărilor în structură pe grupe de vârstă a populației”, relatează sursa citată.
„Autorii analizează și corelația dintre creșterile salariale și migrație. Astfel, pornind de la un salariu nominal mediu net lunar de 1042 lei în anul 2007, s-a ajuns la 2383 lei în 2017, ceea ce înseamnă o creștere cu 128% față de momentul aderării la Uniunea Europeană. Chiar dacă au existat aceste majorări salariale, angajații români au în continuare cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, decalajul fiind semnificativ. Dar creșterile salariale nu au avut corespondent și în evoluția nivelului de trai al populației. Inflația ridicată, creșterea cheltuielilor cu utilitățile au redus puterea de cumpărare. Însă nu doar câștigul salarial are influență asupra migrației, ci întregul climat economico-social care se caracterizează printr-o instabilitate accentuată”, scrie edupedu.
Una dintre concluziile specialiștilor este următoarea: Faptul că un sfert din angajații români sunt săraci, conform EUROSTAT, sau faptul că rata sărăciei relative a rămas la un nivel relativ constant după aderarea României la UE, descrie o situație socioeconomică care necesită o intervenție urgentă din partea decidenților în materie de politici publice. Cu alte cuvinte, raportarea la capacitatea guvernului de a produce bunăstare pentru cetățenii unei țări contribuie semnificativ la decizia de a migra în țări mult mai dezvoltate economic care oferă satistacții financiare și profesionale mai mari decât în țara de origine.
În momentul de față, migrația externă a forței de muncă activă constituie un risc sociodemografic la adresa securității naționale a României, alături de scăderea efectivului populației și îmbătrânirea demografică. În lipsa unor măsuri active, concrete, pentru reducerea fluxului migrației externe, acest fenomen social va avea consecinte socioeconomice și demografice pe termen mediu și lung, încheie autorii.
Asociația Română de Geopolitică, Geoeconomie și Geocultură a comentat astfel pe pagina de facebook:
„Statul român exportă poporul român. „Marele salt înainte” va fi ajungerea la exportul întregii populații românești. Un stat care reușeșește să se debaraseze de o bună parte (25%) din propriul popor la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire. De la Marea Unire la Marea Plecare! O clasă politică, un sistem politic al falimentului generalizat, format și ținut în viață de elite prădătoare”.