Istoria cumplită: dosarul 968/1883 iulie
„Interdicția Mihailu Eminescu“
SPECIAL • INVESTIGAŢII

Viața și opera lui Eminescu ar putea dezvălui cifrul pe care nu putem sau nu vrem să-l avem pentru ultimul secol și jumătate din istoria (europeană) a României. Opera începe cu cartea de Poesii din decembrie 1883, pe care Maiorescu i-o duce la Viena în ziua de 1 ianuarie 1884, cu un sentiment de vinovăție.

Antologia are multe greșeli de corectură, iar prefața este pur și simplu neinspirată și inutilă. Chiar și niște critici de astăzi (unul necalificat în Eminescu, altul cvasicititor al operei, dar insuficient ca Leonardescu) îl consideră pe Maiorescu legislator al culturii române, încercând să facă din meseria de critic un fel de meserie dominatoare. Iar Maiorescu – strămoșul lor intelectual. Au apărut apoi câteva ediții executate amator. Perpessicius a început o ediție critică inspirată, singura demnă de Eminescu, din care a tipărit primele șase volume. După Perpessicius a urmat dezastrul, cu incultul Al. Oprea, plagiatorul Petru Creția (cu falsificări în organizarea unor descifrări, executând o adevărată crimă intelectuală în volumul de Teatru).

Iată ce conține Arhiva Eminescu, în 30 de volume

Vol. 1 M. Eminescu – Manuscris Nou
Vol. 2 M. Eminescu – Manuscris 2270, Satz von der Erhaltung der Arbeit / Principiul conservării muncii
Vol. 3 M. Eminescu – Eclipsa de Viena
Vol. 4 M. Eminescu – Dosar de interdicţie 968 / 1883. Dosar de interdicţie 645 /1568 / 1889
Vol. 5 M. Eminescu – Manuscrisul 2285
M. Lazarus, H. Steinthal – Einleitende Gedanken über Völkerpsychologie
[als Einlandung zu einer Zeitschrift für Völkerpsychologie und Sprachwissenschaft]
H. Steinthal – Assimilation und Attraction psychologisch Beleuchtet
H. Steinthal – Assimilation und Attraction psychologisch Beleuchtet [„der Worwurf des Ateismus…“]
H. Steinthal – Carl Philipp Moritz, Über die unpersönlichen Zeitwörter
August Friederich Pott – Über mannichfaltigkeit des sprachlichen Ausdrucks nach Laut und Begriff
Vol. 6 M. Eminescu – Eminescu şi Antologia americană a lui Strodtmann
Vol. 7 M. Eminescu – Manuscrisul 2276B
Martin Haug • Max Müller
Cosmogonie der Inder
Scrisoarea I • Rugăciunea unui Dac
Vol. 8 M. Eminescu – Manuscrisul 2289. Immanuel Kant
Vol. 9 M. Eminescu – Manuscrisul 2291
Vol. 10 M. Eminescu – Manuscrisul 2280
Dove, Poggendorff, Petermann, du Bois Reymond,
Kiepert, Weber, Bastian, Ebel, Zeller
Über die Prinzipien der hegels’chen Philosophie
Vol. 11 M. Eminescu – Manuscrisul 2286
Richard Lepsius – Die Chronologie der Aegypter
Eduard Zeller – Geschichte der Deutschen Philosophie seit Leibniz
Vol. 12 M. Eminescu. Agenda lui Eminescu – Manuscrisul 2292
Vol. 13 M. Eminescu – Manuscrisul I, 1
1. A. Sutzu – Autopsia lui Eminescu
2. Dr. Al. Tălăşescu – Creerii lui Eminescu
Vol. 14 M. Eminescu – Manuscrisul 2277 (2r-3r)
19 nume de plante în limba dacă (după Dioscorides)
Gr. G. Tocilescu – Dacia înainte de romani
Johann Gustav Cuno – Die Skyten
H. Leo – Einige Bemerkungen über die Sprache der Geten
Lorenz Diefenbach – Origines Europaeae
August Fick – Vergleichendes Wörterbuch der Indogermanischen Sprachen
Dioscorides – De materia medica
Vol. 15 M. Eminescu – Pedacii Dioscoridae Anazarbensis
De Materia medica (BNF, manuscrisul grec nr. 2179, secolul IX)
Vol. 16 M. Eminescu – Eminescu Ms. 2307
August Leskien – Handbuch der altbulgarischen (altkirchenslavischen) Sprache
Vol. 17 M. Eminescu. Helmholtz – Erhaltung der Kraft. Jordanes – Getica. Corespondență Berlin.
Vol. 18 M. Eminescu – Manuscris 2258
Vol. 19 M. Eminescu – Lecturi kantiene. Manuscrisul 2258
Vol. 20 M. Eminescu – Constantin Barbu – Poezie și nihilism
Vol. 21-22 M. Eminescu – Caietul roşu al Mitei Kremnitz. Ms. 1183 BCU Cluj. Ms. 4642 – Hieronymus Lorm BCU Cluj
Vol. 23 M. Eminescu – Gramatica sanskrită. Manuscrisul 357 II-30-I
Vol. 24 M. Eminescu – Gramatica sanskrită. Manuscrisul 357 II-30-II
Vol. 25 M. Eminescu – Gramatica sanskrită. Manuscrisul 357 II-30-III
Vol. 26 M. Eminescu. Franz Bopp – Kritische Grammatik der Sanskrita-Sprache in kürzerer Fassung (Berlin, 1845)
Vol. 27 M. Eminescu. Franz Bopp – Glossarium Comparativum Linguae Sanscritae in quo omnes sanscritae radices et vocabula usitatissima explicantur et cum vocabulis graecis, latinis, germanicis, lituanicis, slavicis, celticis comparantur (Berlin, 1867)
Vol. 28 M. Eminescu – Manuscrisul 2287. Eduard Zeller – Geschichte der Deutschen Philosophie seit Leibniz
Arthur Schopenhauer – Der Satz vom zureichenden Grunde
Vol. 29 M. Eminescu – Manuscrisul 2257
• Auxentius de Durostor – Epistola laudatorie despre Ulfila
• Ambrosius – De fide orthodoxa contra Arrianos
• Wilhelm Wackernagel – Gothische und Altsächsische lesestücke
• Theodor Mommsen – Corpus inscriptionum latinarum
• Wilhelm Tomaschek – Über Brumalia und Rosalia
Vol. 30 M. Eminescu – Goethe, Schiller, Petermann, Miklosich. Texte germane

Și azi, pagini inedite din manuscrisele lui Eminescu

Ediția academică a Operelor lui Eminescu are peste un milion de greșeli, din care vreo 250.000 sunt fatale. Cele mai complicate descifrări sunt cele din limba germană. Există și astăzi pagini inedite din manuscrisele lui Eminescu. Îndemnat de Noica, în 1980, să încerc identificarea unor texte germane din ms. 2287, am lucrat vreo 35 de ani până când le-am identificat pe toate. Câteva dintre rezultatele acestor cercetări le-am publicat în primele 30 de volume din Arhiva Eminescu, volume pe care le-am donat Academiei din Berlin, unde am ținut și o lungă conferință intitulată „Cine este Eminescu pentru Germania“? Toate acestea au avut loc grație generozității eminentului președinte al Academiei din Berlin, prof. univ. dr. DHC Günter Stock.

Manuscris cu 19 nume de plante în limba dacă

După cum se vede, am urmărit trei probleme principale:

a. identificarea notelor eminesciene în limba germană;
b. identificarea poeziilor și micilor eseuri și fragmente de proză scrise de Eminescu în limba germană (astfel, apare o adevărată operă originală scrisă de Eminescu în limba germană; este exact ceea ce îmi ceruse Noica să cercetez, sperând că Eminescu are operă originală în limba germană);
c. explorarea în abis a unor note bibliografice ale lui Eminescu.

Urmărind notele lui Eminescu, am ajuns să cercetăm, de exemplu, ce este cu cele 19 nume de plante în limba dacă, nume aflate în ms. 2277. Astfel, am citit Tocilescu, Cuno, Leo, Diefenbach, Fick și ediția greacă-latină din De materia medica a lui Dioscorides.

Astfel, datorită lui Eminescu, am cercetat cele mai vechi manuscrise dinainte de anul 1000 privitoare la numele de plante în limba dacă, aflătoare în Dioscorides și Apuleius (citat de însuși Eminescu). Așa am găsit manuscrisul cu cuvinte în limba dacă, în America, în biblioteca unei prestigioase universități. Acest manuscris îl vom publica în Monumenta Romaniae Historica, alături de un Dioscorides din secolul al VI-lea, era noastră. Surpriza fenomenală este că această carte în care se află cuvintele în limba dacă s-a păstrat și într-o serie de papirusuri (pe care le vom publica, de asemenea).

Manuscrise identitare inestimabile

Tot Eminescu ne-a îndrumat și către Analele împăraților romani, aflate în Vatican, și am avut bucuria să identific chiar cuvintele pe care geniul românilor le notase într-unul din caietele sale istorice. Este vorba despre Împăratul Regallianus, de gintă dacică, stră-strănepot al lui Decebal însuși. La Regallianus se gândește Eminescu, în Rugăciunea unui dac. Urmărind Notele istorice ale lui Eminescu și bibliografia celor 153 de cărți și manuscrise citate de Cantemir în Hronic, am ajuns să colecționez peste 865 de manuscrise dinainte de anul 1000 privitoare la traco-daco-geți, valahi, moldoveni, români. Aceste celebre manuscrise valorează (ca originale) peste 2,5 miliarde euro, scanarea lor în facsimil color s-ar putea face cu peste 55 milioane euro și se află în peste 70 de mari arhive ale lumii: Vatican, Biblioteca Familiei De Medici, Lorsch, Saint-Gallen, Viena, Sankt Petersburg, Milano, Veneția, Napoli, Roma, Berna, Zürich. München, Berlin, Madrid, Paris, Londra, Oxford, Cambridge, New York…

Unele manuscrise supragrăitoare despre strămoșii noștri au aparținut lui Carol cel Mare, Goethe, Ludovic al XIV-lea, Petrarca… Demn de știut este că niciun secol nu este lipsit de lumina documentelor. Astfel, odată publicate în Monumenta Romaniae Historica, istoria românilor va fi definitiv fondată și orice „acțiune externă“ gen „Dreptate pentru Ungaria“ va fi inexistibilă, fiindcă poporul român are fundamentare originară, fiind în spațiul său dintotdeauna. Poporul român nu a sosit în Europa, ci a fost în Europa încă din vremurile când nu exista nicio Europă. Ca să fiu bine înțeles: eu nu sunt patriot român de ocazie, ci simplu cărturar care publică documente în vreo 14 limbi din arhivele Celorlalți.

Aici ne-a condus opera supragenialului nostru poet Eminescu.

Este adevărat că noi, epigonii, nu suntem demni de opera lui și de frageda lui ființă n-a avut nimeni grijă, poate chiar l-am sacrificat.

Am publicat acum câțiva ani, în revista Tribuna, un text despre rememorarea celei mai cumplite crime din istoria României, descriind câteva evenimente capitale desfășurate între 28 iunie 1883 și 15 iunie 1889. Ziua de marți, 28 iunie 1883, este ziua sechestrării și arestării ilegale a lui Eminescu.

28 iunie 1883 – cronologie

„Ora 5.00 – Discuţie aprinsă Eminescu – Ecaterina Slavici, în casa din strada Amzei.
Document: ms. 2292 (agenda lui Eminescu).

Ora 6.00 – Carte de vizită a doamnei Slavici, trimisă lui Maiorescu (preconcepută de Maiorescu însuși,
ca să aibă documente postume care să argumenteze «internarea» la Caritatea).
Fata din casă duce cartea de vizită lui Maiorescu.
Document: cartea de vizită ce se află la Institutul de Istorie și Teorie Literară «G. Călinescu» din București.

Ora 7.00 – Maiorescu şi Simţion pleacă la Şuţu, pentru a aranja internarea lui Eminescu, plătind și 300 de lei, în avans.
Document: Maiorescu, Însemnări zilnice, marţi 28 iunie.

Ora 10.00-10.15 – Eminescu, la Maiorescu acasă, în strada Mercur nr. 1.
Document: Maiorescu, Însemnări zilnice, marţi 28 iunie.

Orele 11.00-19.00 – Eminescu în Baia Mitraşevski.
Documente: Procesul-verbal al comisarului Nicolescu; Scrisoarea lui C. Dimitriu către Mihai Brăneanu.

Ora 19.00 – Baia Mitraşevski – Eminescu ascuns.
Eminescu se luptă cu toţi cei ce vor să-l imobilizeze în cămaşa de forţă.
Document: Scrisoarea lui C. Dimitriu, bun cunoscător de secrete. Este cel care va da 1.000 de lei pentru înmormântarea lui Eminescu, este cel care îl va elibera pe Slavici (nevinovat) din pușcărie, în 1916.
Document: Procesul-verbal al comisarului Nicolescu.

După ora 19.00 – Internare în cămaşă de forţă în Institutul «Caritatea» al doctorului Şuţu (scena «Capşa» nu există, nici drumul la Cotroceni, unde l-ar fi putut împuşca pe Rege cu pistolul pe care şi-l cumpărase, de curând, nu există; Regele era plecat din 25 iunie la Sinaia – Document: Monitorul Oficial).”

Interpretarea anilor 1883-1889 am schițat-o abia după ce am publicat primele 21 de volume din
„Codul invers. Arhiva înnebunirii și a uciderii nihilistului Mihai Eminescu“ (având 8.000-9.000 de pagini A4). Ipoteza uciderii lui Eminescu este susținută de o constelație de eminescologi „tari“. Alte păreri au,
culmea literaturii, o serie de detractori absolut necalificați în Eminescu (unii academicieni, alții nulități, câte un hunișor nevrozat și vreo două merdenese, ba chiar și un fost membru al Comitetului Central).

Pentru bunii cititori ai ziarului Cotidianul, publicăm facsimilul integral al Dosarului nr. 968 / 1883 iulie – Interdicția Mihailu Eminescu.

Sunt câteva nume celebre care „au înnebunit“ pentru Transilvania: Avram Iancu, Papiu Ilarian, Eminescu. În vara anului 1883, Brătianu se întâlnea cu Bismarck, în toamnă se semna Tratatul secret cu Austro-Ungaria (care prevedea că Regatul Român nu va intra cu armata în Transilvania). Brătianu spunea în Parlament că numai un nebun ar putea crede că Imperiul Austro-Ungar se poate descompune și, astfel, Transilvania s-ar reîntrupa în România Mare. N-au trecut mulți ani din 1883 până în 1918 și s-a dovedit că poetul Eminescu a străvăzut timpul, și nu Regele ori miniștrii săi.

Dreptate a văzut Eminescu, fiindcă viziunea lui a fost întotdeauna străbătătoare.

CONSTANTIN BARBU

.

.