De la: viorel roman <roman@uni-bremen.de>
Subiect: ceausescu si iliescu

Textul mesajului:
Romanii in laboratorul mondial / 304 / În Ochiul Ciclonului
de Constantin Bostina, am fost secretarul personal al lui Nicolae Ceausescu, in dialog cu Sorin Rosca Stanescu si Alice Barbu. Pus prefața istoricului Alex Mihai Stoenescu, plus postfață a gazetarului Ion Cristoiu, plus recenzia consistenta O relatare lucidă despre o epocă fierbinte de Corneliu Vlad. Un florilegiu de autori redutabili. Autorul: “A fost perioada 1965-1989, cât Nicolae Ceaușescu a fost liderul partidului și statului, una fastă sau una nefastă pentru România? Privind analitic și obiectiv, eu afirm, fără ezitare, că a fost mai mult fastă decât nefastă. O astfel de opinie sper să nu fie percepută ca o nostalgie după perioada cât Nicolae Ceaușescu a condus România, ci mai degrabă o recunoaștere a unor realități, dovedite de fapte și cifre, de progres și dezvoltare economică, dar și de diplomație internațională, care caracterizează perioada 1965-1980, dar și a unor mari greșeli făcute de Nicolae Ceaușescu, mai ales după 1980 și până în 1989.” Asa e, dificila e cheia unui sfert de veac de istorie ortodoxo-comunista moldo-valaha in care toate resursele si deciziile erau la comandantul, liderulul suprem, Voda, uns de Dumnezeu, ales de Cel de Jos, ”de subcontientul colectiv al maselor largi populare” (Ion Iliescu). Aceasta perspectiva voevodala ne ajuta sa-i intalegem pe Stefan cel Mare si Sfant, Vlad Tepes, Mihai Voda pana la Cuza Voda si din nou pe Ceausescu si Iliescu. Se trece cu vedrea ce-i evident? Mircea Eliade se mira ca Hitler n-a urmat narativul crestin, ci mitul ragnarök, de negasit in literatura. Vazand mersul razboiului, Wilhelm II spune sincer ca nu asta a voit. Imperiul German II si III au demarat fulminant, ca apoi, parca orbiti de succese, se arunca in prapastie. La fel ca Romania lui Ceausescu, dupa dezghetul, succesele primei perioade, 1968, se arunca in prapastie, 1989. Perspectiva voevodala, veche de sase secole, ar fi un prinos de sinceritate si rabat in tratativele cu occidentalii, UE/NATO, nu pentru prima data surprinsi de cutumele de la Portile Orientului. “Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère… Ce vreți ne afăm aici la porțile Orientului unde nimic nu este luat foarte în serios.” Raymond Poincaré, 1860-1934, prim-ministru al Franței

Romanii in laboratorul mondial / 303 / cu Voda sau American Way of Life?
Dupa Napoleon exista numai orient si occident, orientali condusi dictatorial, teocratic de un ”rege si preot”, (Vechiul Testament), si occidentali condusi democratic de un ”rege” legitimat de un ”preot”, de papa de la Roma, de respectarea drepturile omului, de miscare, de exprimare, primite de la Dumnezeu (Revolutia papala, sec. 11, fundamentul civilizatiei, democratiei occidentale). Voda, ”rege si preot” greco-ortodox moldo-valah rezista sase secole islamului, ruso-pravoslavnicilor, romano-catolicilor, de aceea democratia straina de neam si tara, glie, rit, a regilor si cea actuala, e o ”Forma fara fond” adica ”Zicem ca ei si facem ca noi”, nu conving Scoala Ardeleana, nu trece Carpatii. Numai unul din zece mai crede in American Way of Life (parlament/ guvern/ justitie) si nostalgia dupa Voda e AUR, dar Adrian Nastase si Liviu Dragnea, aspiranti la voevodat ajung in Beciul Domnesc. Vizita Sf. Ioan Paul II, Sf. Parinte Francisc si prezenta UE/NATO, au demarat din nou, dupa Unirea cu Roma a ardelenilor, 1698, emanciparea romanilor de robia teocrata, orientala.