Comunitatea românească din Covasna

încearcă să se consolideze.

Covasna
Comunitatea românească din Covasna încearcă să se consolideze. Se vrea o strategie de afirmare a identităţii naţionale

sursa foto: dantanasa.ro

🕔 astăzi, 17:00

Reprezentanţii comunităţii româneşti din judeţul Covasna se vor întâlni la sfârşitul săptămânii viitoare la Întorsura Buzăului pentru a analiza situaţia comunităţii româneşti şi a contura o strategie de consolidare a acesteia, de protejare şi afirmare a identităţii naţionale.Adunarea este organizată de Forumul Civic al Românilor, ce reuneşte aproape 30 de organizaţii nonguvernamentale, cu sprijinul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. La întâlnire vor participa, printre alţii, PS Andrei Moldovan, episcopul Covasnei şi Harghitei, foşti şi actuali lideri ai Forumului Civic, parlamentari, prefecţi, consilieri judeţeni, preoţi, directori ai şcolilor cu predare în limba română, şefi ai unor instituţii deconcentrate, instituţii de cultură, politicieni, reprezentanţi ai unor asociaţii culturale şi civice din ţară partenere în derularea unor proiecte de solidaritate cu românii din judeţele în care sunt minoritari din punct de vedere numeric.

Participanţii la întâlnire urmează să dezbată principalele aspecte privind starea comunităţii româneşti din judeţul Covasna şi, pe această bază, să adopte poziţia românilor din judeţ în problemele esenţiale care vizează perfecţionarea vieţii comunitare, prezervarea şi afirmarea identităţii româneşti şi buna convieţuire interetnică în arealul covăsnean. Concluziile şi propunerile rezultate în urma dezbaterilor vor fi publicate sub forma unui memorandum, document care va fi înaintat Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României”, se menţionează într-un comunicat de presă al Forumului Civic remis sâmbătă Agerpres.

Forumul Civic a mai organizat până acum două adunări ale reprezentanţilor românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în noiembrie 2006 la Izvorul Mureşului şi în martie 2010 la Topliţa, iar pe viitor intenţionează să organizeze întâlniri anuale la nivelul fiecăruia dintre cele trei judeţe, pentru a strânge legăturile între reprezentanţii autorizaţi ai comunităţilor româneşti.

Forumul Civic al Românilor a fost fondat în anul 2005 cu scopul de a asigura coordonarea şi unitatea de acţiune a societăţii civile româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în vederea păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale a românilor din cele trei judeţe şi asigurării unei convieţuiri interetnice normale cu ceilalţi locuitori ai acestei zone.

Întâlnirea reprezentanţilor comunităţii româneşti din judeţul Covasna va avea loc în data de 11 iulie a.c., de la ora 10,00, la Căminul Cultural din satul Brădet, Întorsura Buzăului.

.

Nota redacției: Ce trebuie făcut pe lângă ce s-a făcut deja și pe lângă ce se preconizează? Cât mă duce pe mine capul două sunt direcțiile în care se cuvine a scoate la iveală adevărul și numai adevărul:

1. Adevărul despre secui că nu sunt maghiari și că istoria i-a pus aproape mereu în adversitate cu maghiarii! Maghiarii au început să-și schimbe atitudinea față de secui numai atunci când, în epoca modernă, și mai ales după Trianon, pierzând ceea ce nu li se cuvenea, au conceput o politică demografică specială pentru Transilvania, al cărei pilon central a fost câștigarea secuilor pentru conștiința etnică maghiară! Printre secui s-au găsit proștii sau ticăloșii care au susținut această idee!

2. Adevărul despre „secuizarea românilor”! Din felurite motive și cauze, mulți români din satele mai izolate au fost secuizați ori s-au secuizat. Acest proces trebuie cercetat în mod transparent, mai ales acolo unde este vorba de comunităăți compacte românești care au fost ori sunt pe cale de a fi secuizate. Acest proces este reversibil și este moral să-i recuperăm pe români, cu duhul blândeții, cu argumentul adevărului. Cei în cauză trebuie informați, mai ales tineretul, prin campanii de lămurire, prin explicații, prin apelul la documente etc. Fără a forța nota – cum au făcut maghiarii cu catolicii din Moldova (așa zișii ceangăi). Dacă Budapestei și UDMR li s-a permis să dezvolte o mulțime de strategii de „recuperare” a ceangăilor, de ce nu ne-am permite și noi, la noi acasă, să-i recuperăm pe ai noștri?!

Iar românii secuizați pe care nu-i mai putem recupera, e bine să se știe că există această categorie de „secui”, iar existența lor trebuie să devină un factor de bună conviețuire, o punte între români și secui.

Adevărul e de partea noastră, trebuie să nu ne temem ori să ne sfiim de adevăr! Secuii din România au nevoie de adevăr! Le va fi de mare folos! Numai maghiarilor revizioniști nu le convine adevărul și cheltuie milioane de dolari pentru a-și propaga minciunile.

Ion Coja