Past Year

Newest
La Realitatea TV, Clujul este Barcelona României !… Pe când un referendum, Bogdan Rareș ?!
No issue detected

surena20 minutes ago
.
Ce se întâmplă în Spania este o mică diversiune externă, bine gândită, bine regizată. Într-adevăr Catalonia este o regiune dezvoltată, dar în cazul independenței capitalul de acolo ar migra imediat și regiunea ar redeveni săracă. În sec XVI și XVIII când Spania era cea mai mare putere europeană și își disputa supremația de putere mondială cu Imperiul otoman, dușmanii habsburgilor spanioli, în special francezii, au găsit călcâiul lui Ahile în Catalonia. Astfel, au fost încurajate 2 răscoale importante care au dus la separarea provinciei de Spania. În final, Spania cu prețul pierderii supremației în Europa și în lume a recapăt Catalonia, doar partea spaniolă, o bună parte rămânând la Franța. În cele două perioade când a existat Principalul Catalonia (sub spanioli avea statut de viceregat fiind condus de un vicerege cum a fost celebrul Don Juan cel Tânăr de Austria) în realitate era sub ocupația franceză iar majoritatea populației, cu excepția nobililor și negustorilor trădători, au dus-o greu. În timpul războiului de secesiune catalanii au trecut de partea habsburgilor împotriva burbonilor, dar au fost înfrânți și ocupați. Istoria Cataloniei se leagă de istoria Aragonului sunt prea multe lucruri în comun iar Spania a luat naștere prin unirea Aragonului cu a Castiliei ca urmare a căsătoriei dintre Ferninand de Aragon și Isabela de Castilia.Catalonia este parte din istoria Spaniei înainte de unificare și după unificare iar populația regiunii nu este precum cea bască vorbitoare de o limbă unică.
O Europa federală care are la bază națiuni mari și puternice este de temut. În schimb o Europă cu state mici precum cele din Evul Mediu nu ar fi decât Sf. Imperiu Roman de națiune germană,adică mare pe hartă, fărâmițat și fără nicio ideea economică și politică. În timp ce Europa riscă să redevină la nivelul din evul mediu în Răsărit, Rusia federală se centralizează în jurul Moscovei.
Am văzut reacția Serbiei de-a dreptul cretina, am văzut reacția Bulgariei energică, l-a destituit imediat pe consulul onorific Stoichkov pentru afirmații inacceptabile. Dacă analizăm democratic și responsabil referendumul constatăm că nu a fost majoritar sub aspectul participării la vot, majoritar a fost sub aspectul independenței sunt lucruri diferite,apoi nu s-a respectat legislația spaniola și nici măcar cea locală. Spania a dat în schimb o lecție de cum, când și în ce mod trebuie intervenit împotriva unor rătăciți.
Vă asigur că dacă evenimentele ar fi avut loc în Corsica franceză, în Veneția italiană ori Bavaria germană reacția autorităților ar fi fost mult mai dură.
Revenind la noi în afară de Gherman și câțiva rătăciți români și maghiari care au scos de la naftalină un proiect vehiculat la sfârșitul ultimului război mondial nu cred că mai este cineva interesat. Ce nu înțeleg acești rătăciți este faptul că românii, indiferent de cât și cum sunt scârbiți de politicienii identificați cu Bucureștiul, nu vor accepta niciodată ruperea României și revenirea la feudalism. Sub aspect extern Transilvania, nu mă voi referi la Tratatele internaționale pentru că tendința papusarilor este de a le modifica, a fost câștigată de români cu arma în mâna, a fost eliberată cu sacrificii, românii neavând pretenția ca sovieticii să lupte cot la cot cu ei. Apoi a mai fost și voința lui Stalin. Orice „țar” de la Moscova va avea în vedere opiniile lui Petru, Ecaterina, Alexandru și Stalin. Aceștia au trasat direcțiile de urmat de Imperiul rus. Dacă analizăm cu atenție evenimentele din 1989 în Transilvania și aici includem și evenimentele din 1990 de la Târgu Mureș, care sunt o continuare, vedem că sovieticii implicați au dat-o înapoi când s-a pus problema ruperii Transilvaniei. Gorbaciov a acordat un interviu, singurul de altfel, în 1991 la TVR când a felicitat poporul român că a avut înțelepciunea ca în 1989 și 1990 să evite un război civil și dezmembrarea României. Gorbaciov știa cât de realist a fost Stalin când a spus că Transilvania va trebui să fie pe veci a României. Românii se pot împacă cu gândul desprinderii Basarabiei, dar nu vor accepta niciodată pierderea Transilvaniei.

*

E dureros să alegi între Basarabia și Transilvania, așa cum am fost nevoiți să alegem în 1916. Trebuie să ne aducem aminte că în 1916 amândouă ținuturile românești erau supuse unui regim politic dur de daznaționalizare, de de-românizare. Acest proces era însă mult mai dur în Transilvania și trebuia să i se pună capăt înainte de a produce efecte ireversibile. În Basarabia strânsoarea chingei imperiale era mult mai greu de depistat și de suportat, având în componenta sa multe ev