Un comentariu ușor straniu, ușor încifrat, dar optimist: adevărul le dă peste nas la nemernici!

*

Evreul Matatias Carp nu avea destulă minte ca să mintă cu ea! Se dă de gol singur!…

KOBA/ЌОБА (0110)

Kremlin, 11 mai 2013 – KOBA/ЌОБА constată: Cititorii trebuie, Stimate Domnule Profesor Ion COJA, să vă exprime sincere felicitări pentru afişarea acestui material, dar, îndeosebi, pentru activitatea ştiinţifică amplă şi rodnică privind problema aşa-zisului … holocaust în România anilor 1940-1944 (trimit, în acest sens, la lucrarea „Holocaust în România”, Bucureşti, Editura Kogaion, 2002, 95 pag.). Holocaust, inventat chiar de către cei care, azi, solicită şi au obţinut deja, România fiind o ţară OCUPATĂ, deschiderea arhivelor militare din Bucureşti şi Piteşti, deşi, la ei acasă, în SUA şi deopotrivă în Israel, stau literalmente pe tone de documente, adunate din toate ţările … Vă felicit, Domnule Profesor, şi pentru re-editarea volumului la care vă referiţi: „Al Doilea Război Mondial – Situaţia Evreilor din România”, I/1, 1939-1941, coordonatori Al. Duţu şi C. Botoran, Bucureşti, Editura Ţara Noastră/Uniunea Vatra Românească, 2003, 408 pag. Volumul respectiv urma să apară în 1994, sub egida Fundaţiei Culturale Române (Director – Augustin Buzura), dar – din raţiuni … înalte (evident, de stat ?!) – a fost TOPIT, însă s-au salvat unele exemplare, după care aţi realizat Dv. ediţia menţionată din 2003. Să ştiţi însă că se imprimase şi vol. I/2, dar acesta, cu adevărat, rămâne o raritate … Până când, cine mai ştie (?), o să re-apară într-o nouă ediţie din „Istoria cărţilor cenzurate în România” …
În ordinea a II-a, KOBA/ЌОБА zice: RUŞINE! Vă reamintiţi, neîndoielnic, de remarcabilul C. Tănase (1880-1945), care, cu numai câteva zile înainte de a muri la 29 august 1945, lansase în Bucureşti faimosul cuplet ce-i punea
faţă-n faţă pe foştii „aliaţi” (germani) din 1940-44 şi pe „eliberatorii” (ruşi) din 1944-45:
Rău era cu «der, die, das»
Da-i mai rău cu «davai ceas»…
De la Nistru pân’ la Don
Davai ceas, davai palton,
Davai ceas, davai moșie,
Harașo, tovărășie!
Vremurile s-au schimbat, iar, după 1989-1990, cupletele de asemenea … Devenise la modă se ştie:
Cine-a stat cinci ani la ruşi
Nu poate gândi ca Bush! …
Acum, pentru unii, şi „der, die, das”, şi „davai ceas”, şi „cinci ani” au devenit desuete … Pentru unii, cum ziceam, la ordinea zilei se află: DAVAI DOKUMENTE! O să spuneţi că nu-i posibil, şi, totuşi, DA!
Iată ce s-a petrecut acum 1-2 zile: Se spunea că … România NU A PIERDUT – cum ne asigura şi cartea de şcoală ce-şi mai spune „Istorie” – Războiul în 1945, graţie „actului salvator” (în fapt urmare a TRĂDĂRII) de la 23 august 1944, dar iată că Onor. Ministerul Apărării Naţionale din Bucureşti a semnat NU DESCHIDEREA, CI CEDAREA Arhivelor Militare pentru a pune la dispoziţia … somităţilor ştiinţifice (a se citi: FALSIFICATORILOR ISTORIEI) reprezentând un institut privat evreiesc din Washington (Centrul pentru Studii Avansate privind Holocaustul) fondurile AMR (inclusiv inventarele) pentru anii 1938-1964! „Acordul”, în fapt, un codicil la un protocol din 2000, a fost semnat chiar de Ziua Victoriei, adică,la 9 mai 2013, de către Domnii Mircea Duşa, Ministru, şi Paul Shapiro, Director. Explicaţia dată de Ministru în faţă americanilor get-beget nu este nicicum apulitică (în sensul lui Păstorel), ci, pur şi simplu, şcolărească şi, obligatoriu, menită să revoluţioneze, prin sacrificiul proverbial al Bucureştilor, activitatea ştiinţifică viitoarea a arhiviştilor de la noi şi a falsificatorilor istoriei (din toate ţările – uniţi-vă): „Arhivele sunt interesante şi sunt importante pentru stabilirea adevărului istoric”… Care Adevăr, Neicusorule, vrei să spui – te întreb şi mă întreb – MISTIFICAREA trecutului şi atingerea cotei stabilite în martie recent, tot la Washington, de 15-20 milioane victime sub „holocaust” – vezi, dumitale, că, mai an, ştia foarte bine Nea Şova, dar, pentru a rămâne în guvern, acum îl bântuie amnezia. S-ar putea crede, după ştirile pornite de la guvern, că s-ar fi produs un eveniment cardinal … Dar, nu-i bai, nu va surveni nimic! Nici măcar nu va fi – fiind asiguraţi la apărare de arhiviştii MILITARI, căci ARMATĂ dosfidaniie – … un REZBEL cât de mic, de vreme ce, dimpotrivă, i s-a parafat SFÂRŞITUL … Întrucât Ministrul, în fond, a dat semnalul benefic – OMENIREA, ÎNGROZITĂ, ÎL AŞTEPTA CU SUFLETUL LA GURĂ – al încetării focului, acceptând NIMIC ALTCEVA DECÂT CAPITULAREA = TURTUCAIA ARHIVELOR MILITARE! Altfel spus, ceea ce arhiviştii români din cadrul Secţiei istorice a Armatei NU AU ACCEPTAT prin 1944-1946 să cedeze sub ameninţarea şi în prezenţa trupelor roşii ale lui Stalin (multe documentele originale fiind trimise la Moscova doar numai DUPĂ efectuarea unor copii), acum intervine un biet ministru şi cedează TOTUL peste noapte … Cui? Prietenilor de ieri, de azi şi de mâine şi cu care, fără exagerări inutile, am avut, avem şi vom avea (precum şi cu ruşii, ungurii, bulgarii), dacă nu conflicte, controverse în mod sigur … Ştie de aceste negocieri arhivistice „documentare” Academia Română? Au fost avertizate centrele de cercetare istorică şi universităţile? Dar, mai mult, cunosc ceva alde SIE, SRI şi CNSAS, UE şi NATO, FSB şi CIA, ONU ? Vor afla, desigur, ceva data viitoare, după ce vor dispărea documentele şi după ce vor fi modificate unele cote, iar interpretările vor rămâne la latitudinea tovarăşilor lui Wiesel care – după ce au promovat cu tam-tam năvalnic „holocaustul” – acum au eşuat şi promovează cel mai agresiv şi cvasi-exclusiv HOLOCASHUL ! Pe deasupra: schimbu-i schimb, iar, dacă dai ceva, CE OBŢII ÎN SCHIMB? Dar, nu-i aşa, nu-i bine să fim cu totul nedrepţi … Mă gândesc că pentru Ministrul Duşa şi sfetnicii lui s-ar impune şi felicitări, dat fiind că ei au devansat cu puţini ani – ce forţă de previziune! – serbările oricum programate pentru Centenarul nenorocitului eşec al trupelor române din septembrie 1916 de la TURTUCAIA … De asemenea, se împlineşte – s-ar putea spune – un veritabil act de dreptate multi-etnică aşteptat de veacuri … din moment ce Arhivele Militare Naţionale din Bucureşti, cuprinzând, repetăm, documente din anii 1938-1964, şi-au recâştigat în sfârşit DUBLA ŞI ABSOLUT NECESARA IDENTITATE (era să scriu – proprietate) ROMÂNO-EVREIASCĂ … Vor urma şi alte identităţi – turco-tătare, ungro-ceangăieşti, somaleze, hinduse şi, la sfârşit dar nu în cele din urmă, tunguse … Iar, în final, o singură speranţă: aceea că Arhivele Militare Române vor face publică LISTA COMPLETĂ a documentelor cedate ?! Şi, dacă-i posibilă, LISTA PIERDERILOR COLATERALE ?! Nu de altceva, ci fiind cunoscut că, de regulă, hoţul totdeauna este mai … vocal …
SALVEAZĂ, DOAMNE, ROMÂNIA!

PS – Este surprinzător şi de neîngăduit faptul că, până în acest moment, domnii de la Guvern ori din Arhive etc. nu sunt informaţi în privinţa MARII DEZBATERI ce se desfăşoară pe INTERNET (reviste şi ziare online, bloguri etc.) relativ la AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL ÎN ANSAMBLU. Acest „ansamblu” INCLUDE problemele „holocaustului”, LE SUBSUMEAZĂ, IAR NU LE AŞEAZĂ DEASUPRA ori ÎN AFARA CONTEXTULUI. Nu este vorba doar de sutele sau miile de cărţi apărute anual sub egida editurilor faimoase din Paris, Londra, New York, Moscova, Roma, Frankfurt, Tel Aviv etc. ci de zecile de mii de pagini afişate şi în care/pe care noutăţile sau surprizele se succed adesea în ritmul zilelor, orelor şi minutelor … Ne convine ori nu, dar este momentul să admitem că, scăpat de CENZURĂ şi de CONTROLUL GUVERNELOR sau al SERVICIILOR SECRETE, ADEVĂRUL VINE DE-ACUM CU PRIORITATE PE INTERNET şi – refractar propagandei de orice fel – EL, ADEVĂRUL, NU ESTE NICIDECUM ANTISEMIT! Iată de ce se va impune în context STUDIUL COMPARATIV AL HOLOCAUSTULUI ROŞU (STALINIST) ŞI AL CELUI GALBEN (NAZIST), ÎN ORDINEA ŞI LEGĂTURILE LOR CAUZALE, FIREŞTI, STRICT DOCUMENTATE, CELE CARE AU FOST ŞI NU – VAI, DOMNILOR DE PRIN GUVERNE ŞI OFICII SECRETE! – AŞA CUM A M DORI SĂ FI FOST!

PS 2 – Stimate Domnule Profesor Ion COJA, vă rog să-i asiguraţi pe cititori: Oriunde şi oricând Adevărul a fost sacrificat – guvernele AU PLECAT, ISTORICII – NU ! Eu însumi, când mă gândesc la anii de la Kremlin, sunt şocat: Ce de istorici stalinişti am crescut, cât de anti-stalinişti s-au declarat apoi şi cât de mulţi comunişti au rămas, pretutindeni, ÎN TOATĂ LUMEA!
Vă rog, aşadar, să admiteţi: N-A FOST ÎN ZADAR!

https://ioncoja.ro/doctrina-nat…
Am citit un fragment din volumul oferit spre publicare edi humanitas
https://ioncoja.ro/holocaust-in…