Sus inima! Sus Țara!
adrian le légionnaire • 5 hours ago

Iaca explicatiile succinte ale unui expert economist pe numele sau Dan Tanasescu :

„Mitul 1: Creatorii de locuri de muncă sunt cei bogaţi.

Ni se spune mereu că locurile de muncă sunt create de corporaţii şi firme şi de aceea taxele pe care Statul le percepe de la acestea trebuie să fie cât mai mici.

FALS! Cei care creează cu adevărat locuri de muncă sunt cetăţenii din clasa de mijloc şi cei săraci, care prin consum stimulează afacerile să se dezvolte şi să înfiinţeze noi locuri de muncă. De aceea pentru a crea locuri de muncăStatul ar trebui să crească nivelul salariului minim, să extindă protecţia socială şi să reducă fiscalitatea pentru clasa de mijloc şi cea a săracilor. Acest lucru se poate face doar prin creşterea taxării corporaţiilor şi a capitalului speculativ.

Mitul 2: Trebuie să alegem între „piaţa liberă” şi „controlul guvernamental”.

MINCIUNI! „Piaţa liberă” nu există în natură, ea este creată de Stat şi este impusă de Stat. Statul este cel care stabileşte legislaţia legată de patente, de „legile pieţei”, de faliment, de legalitatea tranzacţiilor comerciale, creditele acordate de bănci etc. Statul este cel care garantează puterea şi dominaţia corporaţiilor pe aşa-zisa „piaţă liberă”.

Mitul 3: Trebuie să ne facem griji în legătură cu mărimea Statului (teoria Statului minimal).

Nu are importanţă cât de mare este aparatul de stat. În realitate ar trebui să ne intereseze pentru cine lucrează Statul, pentru cetăţeni sau pentru corporaţii/capital? Pentru cine adoptă legile, pentru cei mulţi sau pentru cei puţini şi bogaţi?”

Sau referitor la multinationale de catre un alt autor:

„Multinationalele de la noi practica un tip de evaziune si de drenaj similar celui din Africa.Din structura PIB-ului reiese însă că masa profitului este de vreo 65-70 miliarde de euro la nivelul actual al PIB-ului României. Unde sunt sau unde dispar anual 50-60 miliarde de euro până ca profitul să ajungă a fi impozitat?! Este vorba de aproape jumătate din PIB!

Singurul lucru cert este că sunt sume care nu ajung să fie fiscalizate ca profit şi deci nu sunt impozitate ca profit. Probabil, cea mai mare parte iau calea străinătăţii sub diferite forme dintre care grosul reprezintă transferuri camuflate de valori în reţelele internaţionale de producţie şi comercializare ale corporaţiilor multinaţionale. Produse şi servicii realizate de multinaţionale în România, în valoare de zeci de miliarde de euro, sunt subfacturate în proporţii de până la 50% când sunt scoase ca exporturi din România, în timp ce produse şi servicii realizate de multinaţionale în afara ţării sunt suprafacturate în proporţii tot până la 50% când sunt aduse ca importuri în România.

Cu această foarfecă neiertătoare a subfacturării la export şi suprafacturării la import, multinaţionalele execută transferuri masive de zeci de miliarde de euro spre străinătate de sevă economică – de valoare adăugată – realizată în România. Să nu ne amăgim că asemenea cifre ar fi propagandă, stigmatizată desigur ca naţionalistă sau comunistă! După studii efectuate chiar de investitorii străini din România, participarea acestora la cifra de afaceri totală ajunge spre 40%, în timp ce contribuţia la bugetul României este doar de 20%. Repetăm, sunt calcule făcute chiar de investitorii străini! O ţară care pierde controlul propriu asupra următoarelor trei sectoare – exploatarea resurselor minerale principale, distribuţiile de energie şi băncile – ajunge inevitabil o colonie. Si nu din alt motiv decât din acela că prin aceste sectoare se ruleasă banul, indiferent de ciclul politic sau economic. Este strict cazul românesc!” cu comentariu just al unui amic :”de ce trebuie sa platesc eu , cetatean roman , curentul electric, plata de care sa beneficieze statului italian? Curent electric produs in Romania de romani.”