Lansare de carte

Sambata 28 noiembrie orele 13:00 la GAUDEAMUS - carte de învăţătură, la Pavilionul expozitional, editura Semne lanseaza volumul „UNU in limba română” scris de dl. ION COJA. L-am rugat pe dl. profesor să ne spuna în câteva cuvinte prin ce este interesantă cartea domniei sale: „Am scris peste 300 de pagini [...]

Publicat de |2009-11-18T23:00:47+03:0018 noiembrie 2009|Amestecate, Lingvistică|

Alternanţele consonantice şi "amuţirea" lui i final

Alternanţele consonantice cele mai frecvente apar la consoana finală a rădăcinii, pentru a marca pluralul la substantive – la nume, în general, şi persoana a II-a singular la verbe. (Trecem în plan secundar alte alternanţe, care mai apar în flexiunea cuvintelor sau în derivarea unor cuvinte noi.) […]

Publicat de |2008-02-14T14:52:16+03:0014 februarie 2008|Lingvistică|

Limbaj ca expresie a creativităţii

Poetul latin Ennius, în urmă cu doăzeci şi două de secole, întrcât vorbea bine trei limbi, latina, greaca şi etrusca, simţea/considera că are trei sufleter, trei inimi (tres anima). De atunci s-au tot calculat mărturii şi declaraţii, îndeosebi ale poeţilor, despre virtuţile artistice, poetice şi spirituale ale limbii, nelipsind, în acest [...]

Publicat de |2008-02-14T14:43:28+03:0014 februarie 2008|Lingvistică|

Criteriul adevărului în definiţia limbajului

1.Limba ca sistem. Cea mai mare parte a lingvisticii din ultimele trei sferturi de veac, adică a lingvisticii de după Ferdinand de Saussure, a fost preocupată să demonstreze caracterul de sistem al limbii, acest atribut fiind identificat ca însăşi esenţa graiului omenesc, alături, fireşte de apartenenţa limbii la domeniul mai vast [...]

Publicat de |2008-02-13T20:00:32+03:0013 februarie 2008|Lingvistică|

Romanitate etnică şi romanitate lingvistică

Mulţi lingvişti, pornind de la celebrul Eutropius, imaginează un scenariu al romanizării Daciei în cadrul căruia rolul şi numărul latinofonilor autentici ar fi fost foarte mic, neînsemnat. Prin latinofoni autentici s-ar înţelege vorbitorii nativi ai latinei, persoane pentru care limba latină era limbă maternă. Eventual singura limbă pe care o cunoşteau. [...]

Publicat de |2008-02-13T19:12:51+03:0013 februarie 2008|Lingvistică|

Romanité ethnique et romanité linguistique

Nous nous proposons d’offrir a nos collègues quelques suggestions capables de nous encourager dans l’effort de trouver une réponse convaincante concernant l’origine ethnique de ceux qui ont répandu dans le monde antique la langue latine, la romanité. Nous pensons que tous ceux qui se sont occupés et s’occuperont encore d’études romanes [...]

Publicat de |2008-02-13T18:08:00+03:0013 februarie 2008|Lingvistică|

Cunoaştere idiomatică şi cunoaştere ştiinţifică (marginalii la Wittgenstein)

§ 1. Când afli despre un mare filosof ca Ludwig Wittgenstein că este aşa de mare deoarece „ţelul său“ a fost „de a arăta că problemele filosofiei pot fi rezolvate printr-o înţelegere adecvată a modului de funcţionare a limbajului“ (s.n.) (vezi Grayling, Wittgenstein, Bucureşti 1996, editura Humanitas, p. 36), prima este [...]

Publicat de |2008-02-13T18:01:54+03:0013 februarie 2008|Lingvistică|

Paradoxul mincinosului

Motto: “Lingvistica se ocupă de oameni normali” (I.V.Stalin, Scrisoare către tovarăşii D. Belchin şi S. Furer) Paradoxul mincinosului (“Eu mint” sau “Eu sunt mincinos”) a stârnit printre logicienii moderni un interes pe care lingviştii nu-l prea înţeleg. Mai exact spus, lingviştii de soiul subsemnatului, pentru care limbajul este un obiect de [...]

Publicat de |2007-10-24T23:45:35+03:0024 octombrie 2007|Lingvistică|

Moftemele limbii române

Cuvîntul pe care-l propun atenţiei dumneavoastră este o creaţie a anilor 70, l-am auzit prima oară în redacţia de filologie şi lingvistică a Editurii Ştiinţifice, când făceam corectura la cartea mea despre articol. Aşa împărţeau doamnele redactor de carte cărţile: cărţi cu mofteme şi cărţi fără mofteme. A mea, am aflat, [...]

Publicat de |2007-10-24T23:24:35+03:0024 octombrie 2007|Lingvistică|

Românii din Sinai

Proiect de cercetare istorică şi etnografică Secţiunea I: Obiective Primul: verificarea şi cercetarea la faţa locului a informaţiilor potrivit cărora în jurul Mănăstirii Sf. Ecaterina din Sinai ar mai trăi încă urmaşii unui grup relativ numeros de robi cu care împăratul Justinian (secolul VI) a dăruit Mănăstirea Sf. Ecaterina la întemeierea [...]

Publicat de |2007-06-15T10:00:04+03:0015 iunie 2007|Doctrină naţionalistă, Lingvistică|