G 179 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 . Setidava este plasată greșit la Kalisz, în centrul Poloniei, o foarte veche escală a Romanilor pe ”drumul ambrei” (Traseul Chihlimbarului) spre Marea Baltică. Avea și geto-dacii un interes comercial în tranzitul ambrei spre sud, fiind unul din mărfurile tranzacționate cu lumea greco-romană. La români îi [...]
G 179 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 Am încă o intervenție privind cuvintele care încep cu /f/. Cunoaștem foarte bine fșat din Psaltirea Scheiană că ar fi etimologizat prin lat.fossātum /fosˈsaː.tum/, cu accentul pe a doua silabă. Similar cu acesta, au și albanezii fshat ”sat”. Sensurile satului indică o conflare și cu pp. [...]
G 175 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 . Am o ipoteză mai curioasă privind Mlava și Viminacium. Știm că scaunul lui Trăian din care a ”demândat” (=ordonat) cucerirea Daciei se afla la Viminacium, lângă loc.Caștelu (Costolaț), în primul război între Daci și Romani (101-102). Urbea (Viminacium) a fost întemeiată în sec.I de către [...]
G 171 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 Ca răspuns la surena. Foarte multe popoare aveau o teamă înrădăcinată în credințele lor de a numi zei și animale de pradă după numele lor. Se credea că astfel le invoci prezența și-ți aduc nenorociri. Pentru asta se inventează tot felul de eufemisme și atribute. Pentru [...]
G 171 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 De multe ori, dacă întâlnești în albaneză [c], adică rom.[ț], este foarte rar un fonem nativ limbii lor. E mai degrabă românesc sau tracic (traco-dacic). Au avut legături de sute de ani cu Români din Bosnia în nordul Gheg și apoi cu Fârșeroții care s-au așezat [...]
G 170 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 fede „vlagă, putere, vânjoşie” De câte ori văd cuvinte cu etimologie necunoscută care încep cu [f] mă gândesc la câteva limbi antice care puteau să aibă acest fonem. Bine înțeles că latina are întâ(n)ietate, dar mai sunt celții, iranofonii, poate și grecii (dar nu atât de [...]
G 164 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 Sunt curioase acele nume al diavolului, Sarsaor și Sarsailă! S-a propus ca Xerxes să fi rămas în mentalul colectiv al popoarelor Balcanice, deși Thracii au suferit mai puțin de pe urma invaziilor sale decât grecii antici, din care numai o zecime s-au ridicat la luptă. D-nul [...]
G 163 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 Ar trebui corectat mai sus. Nu știu dacă în kurdă au dewar (zid), dar eu mă gândeam la dewî (sat, așezare) din dial.zazaki (Dimlî), și-l atribuiam iranianului devar ”zid”. Astea două sunt cuvintele date drept coradicale perfecte ale dac.dava/daṷa. Merită menționat că alte derivate pentru așezare [...]
G 162 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 Sunt câteva pagini la Hajdeu unde se preocupă de termenul ”Ausoni” la Priscus, care ar putea avea sensul de ”senior” de fapt față de celelalte popoare ale vremii. Aușoniu, cu fonetism arhaic la data aceia, n-ar fi cel mai vechi cuvânt ”rumânesc” atestat? „Sîntem ausoni, ceea [...]
G 160 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 Pe o inscripție greacă din Tomis (azi Constanța) apare traco-dacicul ”KAGA” (κάγα), însă omega din Κωγαίονον („cōnsacrātum”), care notează o vocală lungă [ō], era pronunțată un pic diferit în dialectul dacic local. Fiind plasat într-o poziție atonă și având acel ”κάγα” de mai sus, care putea [...]
G 156 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 Ca răspuns la Victor Grigor. ”a secui” (certui, spinteca) sau mag.szék (scaun)? Niciunul n-ar fi dat *zegu-! N-am propus eu ”probabila” origine dacică a acelui toponim. Ia-l de guler pe geograful Boamfă, deși nici el nu-ți poate argumenta originea dacică. Este o supoziție destul de bună, [...]
G 155 aprobate gert.frau@yahoo.com 89.136.113.152 Creștin a fost cu siguranță *criștian/*creștian, la fel cum Crișana sau *Mureșana (Banatul) au fost *Crișiana și *Moreșiana. Sufixul acesta este romanic, o varianată -iānus (-ēnus, -īnus, -ūnus) a lui -ānus, care concura pe -(e)anu. Acesta putea fi slavic, romanic sau dacic (Carpiani), dacă nu-i și [...]
Romanitatea românilor, subiect de dispută 7 octombrie 2018|Doctrină naţionalistă, Lingvistică Romanitate etnică și romanitate lingvistică 15 mai 2014 de Ion Coja Lingvistică 74 comentarii Edit Romanitate etnică și romanitate lingvistică Mulţi lingvişti, pornind de la celebrul Eutropius, imaginează un scenariu al romanizării Daciei în cadrul căruia rolul şi numărul latinofonilor autentici [...]
surena 144 aprobate surena_surena@outlook.com 86.126.106.168 D-le G atunci când vorbiți de Corifeii Școlii Ardelene ar trebui să evitați sensul peiorativ al cuvântului latinești, așa cum îl folosiți, și să o faceți, dacă nu cu bunul simț al lui Hasdeu, în șoaptă. De ce în șoaptă? Ca să nu tulburați liniștea unor [...]