Se sparge Europa? Cătălania? Aveți grijă
Toată lumea mă întreabă ce cred eu despre Catalunia (văd că românii utilizeză greșit Catalonia!)
Păi noi românii am mai fost implicați în cursul istoriei acestei regiuni… Ionel Mota si Vasile Marin au fost doi Legionari romani care in 1937 au uimit intreaga Europa prin vitejie, credinta si jertfa supremaRazboiul din Spania are un ecou deosebit in inima lui Ionel Mota, unul dintre intemeietorii Miscarii Legionare si numarul doi in ierarhia Miscarii. Ca fiu de preot si credincios crestin, nu putea sa nu se cutremure la aflarea atrocitatilor pe care comunistii le savarseau impotriva Bisericii Catolice in Spania: preoti ucisi si rastigniti in batjocura, calugarite violate, altare si icoane profanate, manastiri arse din temelii?
Prin viziunea sa profund mistica asupra lumii, Mota intrezareste in lupta dintre nationalism si comunism infruntarea eterna dintre Bine si Rau, dintre Biserica lui Hristos si armatele rosii ale satanei. „Se tragea cu mitraliera in obrazul lui Hristos. Se clatina asezarea crestina a lumii. Puteam noi sa stam nepasatori?” isi motiveaza el gestul intr-o scrisoare adresata parintilor. Ionel Mota cere si primeste incuviintarea conducatorului Miscarii Legionare, Corneliu Codreanu, de a pleca sa lupte in Spania.Vasile Marin afla de initiativa lui Mota, de plecarea legionarilor in Spania.
Nu mai are astampar, vrea sa plece si el in Spania, vrea sa plece cu orice pret.
Se roaga de Capitan – el care nu se rugase si nu ceruse nimanui nimic, niciodata. Insista sa fie lasat sa plece. Capitanul se codeste, nu sunt destui bani. Atunci Marin din saracia lui, din apriga, din amarnica lui saracie gaseste 5.000 de lei, se imprumuta cu cinci mii de lei, ii aduce la sediu si cere sa i se dea voie si lui sa plece. Cu ironia lui amara spune domnului General: “Vreau sa fiu al saptelea sicriu”.
De ce voia sa plece Vasile Marin? Ce il mana? Cine-l chema? Ne-a spus-o in cele cateva randuri din scrisoarea adresata sotiei sale la 23 Noiembrie 1936:
„N-am facut actul acesta din disperare sau aventura ci perfect lucid. Era o datorie de onoare care apasa pe umerii generatiei noastre. L-am facut cu acelasi drag ca fi cum ar fi fost vorba de tara mea”.
Tot atunci dar de cealaltă parte au fost prezenți cu arma în mână Valter Roman, ortografiat uneori Walter Roman, născut Ernő Neuländer (n. 7 octombrie 1913, Oradea – d.11 noiembrie 1983) a fost un militant și politician comunist român, de origine evreiască, veteran al brigăzilor internaționale comuniste din Războiul Civil din Spania. Numele său la naștere era Ernő (Ernest) Neuländer. S-a născut într-o familie de evrei de proveniență hasidică stabilită la Oradea. Tatăl său era funcționar la o bancă. Valter Roman a devenit inginer, în urma studilor la Universitatea tehnică germană din Brno, în Cehoslovacia.
După 1936 s-a înrolat voluntar în Brigăzile Internaționale de partea forțelor republicane din Spania sub numele Walter Roman. Anii petrecuți în Spania au fost evocați în volumul autobiografic Sub cerul Spaniei. Cavalerii speranței. În războiul civil din Spania a avut gradul de maior și a fost comandantul unui batalion de artilerie din brigada a 11-a “Venceremos”.
În Spania, Walter Roman s-a căsătorit cu Hortensia Vallejo, o comunistă spaniolă. În cursul războiului a fost rănit la plămâni. După ce Republica Spaniolă a fost înfrântă în 1939, Valter Roman s-a refugiat in Franța, apoi s-a reîntors în URSS. Acolo a condus, pentru o perioadă, departamentul emisiunilor în limba română la Radio Moscova, unde i-a avut în subordine pe Ana Pauker, Leonte Răutu și Iosif Chișinevschi. În timp ce Ana Pauker s-a reîntors în România îmbrăcată în uniforma sovietică, Valter Roman s-a reîntors pe un tanc sovietic.
Războiul civil din Spania. Câteva dintre episoadele legate de participarea româneasca in Brigăzile Internationale
La 9 ianuarie 1938 a inceput ofensiva republicană in Teruel.
Pe teritoriul Spaniei agenţii KGB, (mai numeroşi decît ofiţerii Armatei roşii) au acţionat exact ca în URSS. Au spionat, au supravegheat, au anchetat ca să detecteze duşmani reali şi imaginari în rindul forţelor republicane. Cine nu adera complet, necondiţionat la poziţiile Kremlinului devenea suspect. Era înlăturat, adesea executat. POUM (un partid de stinga catalan) a fost decimat, iar liderii lui ucişi de agenţi sovietici. Pentru Stalin acest partid ”frăţesc” era mai periculos decît falangiştii lui Franco. Mărturia lui George Orwell, simpatizant POUM, Omagiul Cataloniei, este esenţiala pentru a înţelege ce s-a întîmplat.
Prezenţa românilor in războiul din Spania nu este importantă in raport cu, de exemplu, prezenta francezilor (cei mai numeroşi (12-13.000). În total Brigăzile Internaţionale au avut 32-33 000 de membri în intervalul 1936-39. Niciodată însă efectivele nu au depăşit 25.000 de mii pe front sau in taberele de intrucţie. Cifrele care circula despre numărul românilor variază. Cea mai aproape de adevăr mi se pare 550. Numărul mic a făcut ca românii să nu formeze o brigadă de sine stătătoare (care avea cam 2000 de militari) – ca francezii, americanii, nemţii, polonezii etc. Ei au fost repartizaţi în diferite unitaţă militare, mai ales in brigada a Xl-a care s-a ilustrat în luptele pentru apărarea Madridului. Au fost şase brigazi, numerotate de la Xl la XVl, apoi cinci după desfiiţarea acestei brigăzi, a Xl-a.
Partidul Comunist din România a reuşit să trimita peste cinci sute de oameni, combatanţi, cadre medicale, comisari politici. A se compara aceasta cifră de 550 cu cei 7 legionari care au ajuns in Spania să lupte alături de forţele lui Franco. Dintre comuniştii români – o parte au fost trimişi direct de la Moscova unde se aflau în exil. Alţii au fost trimişi aflindu-se deja undeva in Europa (la Praga, Paris etc) în diverse misiuni date de NKVD sau Komintern. Alţii fugiseră pur şi simplu de tribunalele româneşti care îi condamnaseră, sau de Siguranţă care era pe cale să îi aresteze. PC din Romania era un partid scos in afara legii din cauza afilierii la Komintern care urmărea dezmembrarea statului roman. PC din România era o secţie a Internaţionalei Comuniste şi se subordona obligatoriu cf statutului său tuturor deciziilor luate de Moscova. Ordinul să fie trimişi oameni in Spania a fost dat in 1936, septembrie, şi semnat de Gheorghi Dimitrov.De ce ar fi plecat să cineva să lupte în Spania? Unii au fost atraşi de salarii şi promisiuni de carieră, alţii aveau probleme cu legea. Alţii au doreau aventura, occidentul, şi căutau riscul. Altii au plecat din motive ideologice, să combată fascimul. Mulţi erau evrei (85% ) care ripostau astfel lui Hitler şi politicii lui care urmărea exterminarea evreilor din Europa. Alţii făceau parte din pegra societăţii, erau lumpeni proletari, şomeri şi urmăreau beneficiul material personal, afacerile, doreau să îşi schimbe viata. Un brigadist de ex, era proxenet şi a plasat citeva curve la Madrid, altul a ţinut cîteva taxiuri la Barcelona etc. Alţii, însă făceau parte 1. din Aparatul Komintern, 2. din cadre ale PC din România sau 3. aparţineau de diverse servicii secrete sovietice. Aceştia sunt cei care au jucat roluri proeminente – Petre Borilă, Constantin Doncea, Gheorghe Stoica, (Moscu Kohn), Dumitru Petrescu, Valter Roman, Leonte Tismăneanu, Nicolae Cristea, Franscisc Bocsor; Carol Neuman, etc. Gheorghe Vasilichi, venit de la Moscova a jucat un rol asemănător cu al lui Iosif Broz Tito. A rămas la Paris să organizeze recrutările şi drumul la sud de Pirinei. etc. Printre românii cazuţi victime aparatului represiv sovietic amintesc de Cristian Racovski, Alexandru Dobrogeanu Gherea, Marcel Pauker, Ecaterina Arbore, Imre Aladar, Victor Aradi, Elek Koblos, Vitali Holostenko, Alexandr Stepanski Gorn, (ultimii trei foşti sefi supremi ai partidului), Eugen Rozvany, Ion Dic Dicescu, Elena Filipovici, David Fabian, Leon Lichtblau, Dori Goldstein, Gelber Moscovici, Timotei Marin, Dumitru Grofu, Alter Zalic, Alexandru Nicolau -ş.a., toţi binecunoscuţi în mica lume subterană a clandestinităţii bolşevice, membri ai Biroului Politic, sau ai Comitetutului Central, lideri ai PC intr-o perioadă sau alta, între 1921-36. Era incă o dovadă că formarea brigăzilor internaţionale şi campania de propaganda a Komintern în favoarea forţelor frontului popular din Spania avea rolul să mascheze marea teroare ordonată şi condusă de Stalin in URSS. (vezi mai mult in Stelian Tănase, Clienţii lu Tanti Varvara, ed Humanitas, 2008, p. 238-95).
In Spania românii au ajuns 1. fie venind de la Moscova, (cadrele aparatului Komintern, Petre Borilă, Gheorghe Stoica, Ctin Doncea, etc. ), 2. fie din ţară, după ce au fost recrutaţi de o echipa formată din Lucreţiu Pătrăşcanu, Ilie Pintilie, Constantin f 95-d 19100-791-f 1-burca constantin David, şi , poate Ştefan Foriş. (Nicolae Cristea, Andrei Roman, Vida Gheza, Mihail Florescu, fraţii Burcă, Francisc Boczor, Boris Holban, etc), 3. fie din Europa, mai ales Paris, (Valter Roman etc). Clandestinii, veniţi din ţară traversau Europa cu acte false prin Cehoslovacia, Austria, Elveţia, şi ajungeau la Paris, placa turnantă a Brigăzilor Internaţionale, unde se întîlneau cu nemţi, polonezi, bulgari, etc. După citeva zile de aşteptare porneau spre sud. Au ajuns aici în perioade diferite, începînd din toamna 1936, cind se semnalează primul grup de români pină in toamna 1938 cind soseşte ultimul grup. Se explică astfel- în funcţie de evoluţia frontului, şi a politicii europene, de planurile lui Stalin, Komintern oprea sau mai cerea voluntari.
Românii nu au fost în nr. suficient ptr a forma singuri o brigadă. O brigadă avea cca 4-5000. Nu au fost măcar 2000 ptr a forma un batalion. O brigadă însemna 3-4 batalioane de infanterie. Exista apoi şi un divizon de artilerie, plus unităţi auxiliare, (sanitare, transport, intendenţă) – în total cam 5000 oameni. Românii fiind cca 550 au fost repartizaţi în diferite batalioane. În brigada A Xl-a mai ales la început, apoi în brigada balcanică, ”Dimitrov”, unde regăsim bulgari, sîrbi, greci etc.
Asta este probabil cauza că îi regăsim foarte rar în cărţile care tratează despre războiul civil din Spania.
Valter Roman, erou sau asasin laș?
„În tranșeele din față, W. Roman a auzit vorbind românește; a comunicat imediat coordonatele bateriei de artilerie celei mai apropiate.
În bombardamentul ce a urmat, au pierit Ion Moța și Vasile Marin. Ei au devenit eroi ai Mișcării Legionare și li s-a ridicat un monument la Majadahonda pentru că vorbeau românește și pentru că Walter Roman era vigilent.”
Așa arată informația care ne parvine de la Titus Popovici. Se pare că a fost prieten cu Walter Roman și de la acesta a aflat cum s-au petrecut lucrurile la Majadahonda, în februarie 1937… Moment extrem de important pentru istoria noastră. Se știe bine că funeraliile celor doi eroi legionari s-au desfășurat cu participarea a sute de mii de români, legionari sau simpatizanți legionari. Atât numărul mare, cât mai ales ordinea și disciplina participanților, o adevărată demonstrație, involuntară, de forță și coerență, a pus pe gânduri autoritățile. Așa ceva nu se mai văzuse în România! Era clar că legionarii nu erau un partid politic, ci o mișcare națională care putea oricând să scoată în stradă sute de mii de oameni și să ia puterea politică prin forță!… Legionarii aveau această forță!
Urmare a acestor funeralii, autoritățile au luat decizii importante, radicale, privind Mișcarea Legionară, privind necesitatea, din punctul lor de vedere, a lichidării legionarismului… Operă malefică, nici azi încheiată!
Revenim la gestul de erou / de asasin al lui Valter Roman, cu două mici întrebări: (1) dacă ar fi murit nu doi legionari, ci doi dintre românii comuniști aflați în tabăra republicană, controlată de Komintern, cum ar fi arătat funeraliile acestora?!… Dacă Valter Roman ar fi murit în Spania, ar fi stârnit o reacție publică cât de cât asemănătoare?
Și mai ales mă întreb, (2) dacă Moța sau Marin ar fi auzit vorbindu-se românește în tranșeele inamicului, ar fi procedat la fel ca W(V)alter Roman? Ar fi ținut cu tot dinadinsul să-i ucidă pe românii aflați printre combatanții adverși?
Cu alte cuvinte, cred că gestul lui Valter Roman ne pune înaintea unei interesante probleme de etică militară, de etică a războiului. În războiul modern mai ales, de regulă adversarul asupra căruia arunci din avion bombele ucigașe sau îndrepți tirul artileriei îți este complet necunoscut. O mulțime de anonimi, fără identitate, fără chip, fără biografie… Statul te trimite pe front să ucizi, iar tu, om normal, care n-ai da o palmă cuiva, poți să îndrepți arma ucigașă spre cel din tranșeea din față deoarece nu-l cunoști pe cel care, și el, te țintește!
W(V)alter Roman, aflăm de la același Titus Popovici, era comisar politic în războiul civil din Spania. Nu era un combatant propriu zis, precum cei șapte legionari, aflați în tranșee. În tranșeea cea mai apropiată. După unele informații, deseori în timpul luptelor interveneau perioade de încetare a focului din ambele părți ale frontului, pentru a fi adunați morții și răniții dintre linii. Într-un asemenea moment te puteai apropia suficient de mult de linia adversă ca să auzi vocile și vorbele adversarilor. Se pare că într-un astfel de moment Walter Roman s-a apropiat atât de mult de linia adversă încât i-a putut identifica pe români, în ce loc se află în liniile adverse! Mă întreb cât de moral era ca într-un moment de încetare a focului Walter Roman să se ocupe de spionarea adversarului, de culegerea de informații!..
Altă întrebare: ce căuta un comisar politic, militar necombatant, între liniile frontului? Cumva îi căuta chiar pe românii din armata republicană, de a căror prezență e foarte probabil că nu avea cum să nu știe? Își asumase sau chiar i se încredințase sarcina să-i identifice? Sau a fost o pură întâmplare?
Și întrebarea întrebărilor: în acele momente de încetare a focului, destinate ridicării răniților și a morților, ai dreptul moral să culegi informații despre inamic, adică, în fapt, să nu încetezi starea de beligeranță, ci să profiți de încetarea focului pentru a continua lupta pe asuns, într-un moment când adversarul, crezându-te om de cuvînt, renunță la gardă, nu se mai apără?!… Este gestul lui Walter Roman un gest eroic sau un gest laș, dezonorant, dezgustător?! Adică un asasinat?!
I-a auzit vorbind românește și nu le-a adresat un salut sau o înjurătură amicală?!… Eu așa mă văd reacționând. Și-i întreb pe cititorii acestor rânduri ei cum văd aceste lucruri, cum categorisesc isprava lui Walter Roman.
Din nefericire, o judecată asupra lui Walter Roman e de natură să afecteze imaginea publică și a fiului său, domnul Petre Roman, care nu o dată și-a mărturisit cultul pe care îl are pentru tatăl său, pentru faptele acestuia. Nu mi se pare drept, dar așa se petrec lucrurile. Petre Roman a avut multe avantaje în viață pentru că era fiul lui Valter Roman. Dacă există și dezavantaje de pe urma acestei paternități, trebuie asumate și acestea! În cazul unui personaj controversat cum e Petre Roman, antecedentele politice din familie trebuie luate în seamă cu multă atenție! Mai ales atunci când nu-i sunt favorabile!
Aceste antecedente, în cazul de față, se referă, pentru mine, în primul rând la teza dezvoltată cu documente de regretatul Gheorghe Buzatu, documente potrivit cărora la sfârșitul războiului al Doilea Mondial, când soarta Transilvaniei era încă incertă, s-au găsit niște tovarăși care, simțind sau știind că Ungaria nu va mai stăpâni Transilvania, au lansat o campanie de dezinformare a Moscovei, pe ideea că cea mai justă soluție ar fi ca Transilvania să devină un stat independent! În fruntea acestei diversiuni clar anti-românești s-a aflat (și) Valter Roman. Așa susține Gheorghe Buzatu, în urma unor cercetări de arhivă la Moscova, după 1990. Din câte știu, Petre Roman nu a contestat concluziile la care a ajuns marele istoric, nu a cerut să verifice documentarea invocată. De ce? Știe că acuzațiile marelui istoric sunt întemeiate?…
Eu am dezvoltat o teză apropiată, dar nu pe documente bazată, ci pe interpreatarea unor informații pe care ni le dă însuși Valter Roman, în memoriile sale. Această interpretare a mea duce la aceeași concluzie: Valter Roman a fost un ins care a încercat să aducă mari beneficii Ungariei, în dauna României. A acționat în favoarea Ungariei când se afla la Moscova, în apropierea lui Litvinov, în timpul războiului, și după aceea. Ca ardelean, ca evreu ardelean, Valter Roman a fost, la urma urmelor, solidar cu majoritatea / mulțimea evreilor ardeleni, care au rămas legați de nostalgia după Ungaria Mare, de refuzul de a accepta un destin românesc pentru Ardeal. Un subiect care îi desparte și azi pe evreii din Ardeal de evreii din Regat. După cum îmi povestea cu mult haz colegul Ștefan Cazimir, evreii români din Israel se ceartă și azi pe acest subiect! Subiect de comedie!…
Revin la subiectul nostru: a fost loial Valter Roman față de români, față de România, atunci când i-a „turnat” pe legionarii din Spania și i-a expus tirului de artilerie? Ne-a iubit sau ne-a urît pe noi, românii?! Și mă mai întreb: avem nevoie de un răspuns corect la această întrebare? La ce ne mai folosește?…
Evident, un răspuns negativ va fi un blam pentru Petre Roman! Un blam în plus!… Iar un răspuns favorabil lui Roman-tatăl va fi util fiului care se confruntă de douăzeci și cinci de ani cu acuzații dintre cele mai grave în spațiul public, inclusiv pe site-ul nostru. Aș fi bucuros dacă le-aș putea infirma, dar nu mă ajută nimeni, nici Petre Roman, care nu răspunde acestor acuzații, nici Mioara Roman, fostă colegă de catedră, care încearcă, la telefon, într-un mod onorabil și emoționant, dar nu și convingător, să le ia apărarea fostului soț și fostului tată socru… Cu argumente tare subțiri!…
*
Nota redacției – Am îndoieli privind autenticitatea licenței de inginer a lui Walter Roman.
Ați uitat de basci…. Și Țara Bascilor a luptat alături de republicani și erau naționaliști nu erau comuniști ori socialiști.
Dacă îi întrebi pe rumâni de războiul civil dintre dănești și mircești ce a durat aproape toată perioada evului mediu habar nu au, dar când vine vorba de Războiul civil spaniol, la o adică, sunt experți, deși se vede că nu au înțeles și nici nu înțeleg mare lucru. Cert este, dpdv al istoricilor, că teroarea albă a lui Franco a comis mai multe victime și atrocități decât teroarea roșie a republicanilor, unul dintre cei mai mari dramaturgi ai Spaniei a căzut victimă „naționaliștilor” lui Franco pentru că „avea simpatii republicane”.
Lupta naționaliștilor basci și catalani alături de republicani trebuie văzută ca o reacție la politica autocratică, anacronică și profund coruptă a Madridului monarhic.
Dacă nu cunoști cauza unei eveniment istoric nu ai cum să-l înțelegi.
,,Tot atunci dar de cealaltă parte au fost prezenți cu arma în mână Valter Roman, ortografiat uneori Walter Roman, născut Ernő Neuländer (n. 7 octombrie 1913, Oradea – d.11 noiembrie 1983) a fost un militant și politician comunist român, de origine evreiască, veteran al brigăzilor internaționale comuniste din Războiul Civil din Spania. Numele său la naștere era Ernő (Ernest) Neuländer. S-a născut într-o familie de evrei de proveniență hasidică stabilită la Oradea. Tatăl său era funcționar la o bancă. Valter Roman a devenit inginer, în urma studilor la Universitatea tehnică germană din Brno, în Cehoslovacia. ”
Numele real al familiei Roman pe anii ’50 nu e ,,Roman” si nici ,,Neulander”. Numele real e Romanov si am avut acte semnate de fratele lui si fotografii din anii 50 adica de generalul Alexander Romanov.
LEGIUNEA IMPOTRIVA COMUNISMULUI !
Domnilor profesori.
Lupu Corvin si Ion Coja.
Vreau sa aflu parerea dv.
Se minte sau se manipuleaza al dracului. Subiectul este dificil
El supara pe toti. Am fost socat cand Coja ,a gasit subiect de polemica .
Cand un nationalist , un adevarat patriot, ridica intrebari
e dificil sa mergi mai departe. Dar adevarul trebuie spus.
In muntii Romaniei a avut loc o extraordinara miscare anti comunista.
Romanii ar trebui sa o cunoasca cu adevarat si sa sa mandreasca cu ea.
Ea depaseste ca importanta miscarile
anti coministe din Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia. Numai Revolutia maghiara din 56 a fost mai importanta.
Pentru prima data cizma ruseasca nu a putut controla un larg teritoriu. Dej era pistonat mereu , iar rusii pregateau trupe de interventie .
Ce se ascunde :
MISCAREA DIN MUNTI ,A FOST ESENTIAL LEGIONARA!
Fara existenta legionarilor ,nu ar fi existat nici o rezistenta . Zero absolut.
Cu exceptia unor ofiteri ai armatei Regale si ceva tarani din imprejurimi ,in munti erau numai legionari.
Ei urmau strategia “ retragerea in munti “ a lui Zelea Codreanu ,in cazul venirii rusilor. “Omul nou “ preconizat de acesta a devenit realitate. Tinerii legionari nu cunosteau frica de moarte !
Se manipuleaza si minimalizeaza numarul participantilor.
Chiar si profesorul Coja refuza publicarea mateialelor mele ,
spunand ca exagerez. Eu preiau doar numarul din documentele
franceza si americane.
Guerila din munti a avut un caracter special .
Definitiv unic .
Atentie Romania,
veti afla dela mine un Adevar nerostit de nimeni.
Poate simtit dar nerostit. Spus simplu
LEGIUNEA S-A RETRAS IN MUNTI !
SI A MURIT IN MUNTI !
Din cei 20.000 ,au ramas in viata ,cateva sute . Trimisi la Canal sau sa taie stuf.
A fost o miscare de masa eroica sau o sinucidere curata ? Probabil amindoua!
Cultul legionar al mortii…a prins viata.
Si un Adevar extraordinar : Cei care au plecat in munti ,stiau
ca nu se vor intoarce ! Au sperat “ ca vin americanii “, dar nu pentru mult timp.
Visul meu imposibil ,este sa fac un film. Dar intoarcerea mea acasa
este fara de speranta. Ar fi Ultimul Film.
Inainte de a vorbi de CIA, vreau sa amintesc doar de 60.000 de legionari ,din lagarele de pregatire ,
gata sa plece spre Romania ,la primul semnal.
Actiunea a fost cordonata la cel mai inalt nivel posibil.
Fostul sef al OSS , numit azi CIA….Comandorul Vieser a urmat
ordinul generalului Eisenhower, seful armatei americane.
Romanii au Dreptul sa afle Adevarul !
Sunt convins ca prietenul Coja , un om al curajului , va publica randurile mele.
Sper sa aflu opinia unui unui eminent istoric , profesorul Corvin Lupu.
Robert Horvath
Cineast
New York
LEGIUNEA A LUPTAT SI A MURIT IN MUNTI……..
Domnilor profesori.
Lupu Corvin si Ion Coja.
Vreau sa aflu parerea dv.
Se minte sau se manipuleaza al dracului. Subiectul este dificil
El supara pe toti. Am fost socat cand Coja ,a gasit subiect de polemica .
Cand un nationalist , un adevarat patriot, ridica intrebari
e dificil sa mergi mai departe. Dar adevarul trebuie spus.
In muntii Romaniei a avut loc o extraordinara miscare anti comunista.
Romanii ar trebui sa o cunoasca cu adevarat si sa sa mandreasca cu ea.
Ea depaseste ca importanta miscarile
anti coministe din Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia. Numai Revolutia maghiara din 56 a fost mai importanta.
Pentru prima data cizma ruseasca nu a putut controla un larg teritoriu. Dej era pistonat mereu , iar rusii pregateau trupe de interventie .
Ce se ascunde :
MISCAREA DIN MUNTI ,A FOST ESENTIAL LEGIONARA!
Fara existenta legionarilor ,nu ar fi existat nici o rezistenta . Zero absolut.
Cu exceptia unor ofiteri ai armatei Regale si ceva tarani din imprejurimi ,in munti erau numai legionari.
Ei urmau strategia “ retragerea in munti “ a lui Zelea Codreanu ,in cazul venirii rusilor. “Omul nou “ preconizat de acesta a devenit realitate. Tinerii legionari nu cunosteau frica de moarte !
Se manipuleaza si minimalizeaza numarul participantilor.
Chiar si profesorul Coja refuza publicarea mateialelor mele ,
spunand ca exagerez. Eu preiau doar numarul din documentele
franceza si americane.
Guerila din munti a avut un caracter special .
Definitiv unic .
Atentie Romania,
veti afla dela mine un Adevar nerostit de nimeni.
Poate simtit dar nerostit. Spus simplu
LEGIUNEA S-A RETRAS IN MUNTI !
SI A MURIT IN MUNTI !
Din cei 20.000 ,au ramas in viata ,cateva sute . Trimisi la Canal sau sa taie stuf.
A fost o miscare de masa eroica sau o sinucidere curata ? Probabil amindoua!
Cultul legionar al mortii…a prins viata.
Si un Adevar extraordinar : Cei care au plecat in munti ,stiau
ca nu se vor intoarce ! Au sperat “ ca vin americanii “, dar nu pentru mult timp.
Visul meu imposibil ,este sa fac un film. Dar intoarcerea mea acasa
este fara de speranta. Ar fi Ultimul Film.
Inainte de a vorbi de CIA, vreau sa amintesc doar de 60.000 de legionari ,din lagarele de pregatire ,
gata sa plece spre Romania ,la primul semnal.
Actiunea a fost cordonata la cel mai inalt nivel posibil.
Fostul sef al OSS , numit azi CIA….Comandorul Vieser a urmat
ordinul generalului Eisenhower, seful armatei americane.
Romanii au Dreptul sa afle Adevarul !
Sunt convins ca prietenul Coja , un om al curajului , va publica randurile mele.
Sper sa aflu opinia unui unui eminent istoric , profesorul Corvin Lupu.
Robert Horvath
Cineast
New York
LEGIUNEA S-A RETRAS IN MUNTI !
Domnilor profesori.
Lupu Corvin si Ion Coja.
Vreau sa aflu parerea dv.
Se minte sau se manipuleaza al dracului. Subiectul este dificil
El supara pe toti. Am fost socat cand Coja ,a gasit subiect de polemica .
Cand un nationalist , un adevarat patriot, ridica intrebari
e dificil sa mergi mai departe. Dar adevarul trebuie spus.
In muntii Romaniei a avut loc o extraordinara miscare anti comunista.
Romanii ar trebui sa o cunoasca cu adevarat si sa sa mandreasca cu ea.
Ea depaseste ca importanta miscarile
anti coministe din Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia.
Numai Revolutia maghiara din 56 a fost mai importanta.
Pentru prima data cizma ruseasca nu a putut controla un larg teritoriu. Dej era pistonat mereu , iar rusii pregateau trupe de interventie .
Ce se ascunde :
MISCAREA DIN MUNTI ,A FOST ESENTIAL LEGIONARA!
Fara existenta legionarilor ,nu ar fi existat nici o rezistenta . Zero absolut.
Cu exceptia unor ofiteri ai armatei Regale si ceva tarani din imprejurimi ,in munti erau numai legionari.
Ei urmau strategia “ retragerea in munti “ a lui Zelea Codreanu ,in cazul venirii rusilor. “Omul nou “ preconizat de acesta a devenit realitate. Tinerii legionari nu cunosteau frica de moarte !
Se manipuleaza si minimalizeaza numarul participantilor.
Chiar si profesorul Coja refuza publicarea mateialelor mele ,
spunand ca exagerez. Eu preiau doar numarul din documentele
franceza si americane.
Guerila din munti a avut un caracter special .
Definitiv unic .
Atentie Romania,
veti afla dela mine un Adevar nerostit de nimeni.
Poate simtit dar nerostit. Spus simplu
LEGIUNEA S-A RETRAS IN MUNTI !
SI A MURIT IN MUNTI !
Din cei 20.000 ,au ramas in viata ,cateva sute . Trimisi la Canal sau sa taie stuf.
A fost o miscare de masa eroica sau o sinucidere curata ? Probabil amindoua!
Cultul legionar al mortii…a prins viata.
Si un Adevar extraordinar : Cei care au plecat in munti ,stiau
ca nu se vor intoarce ! Au sperat “ ca vin americanii “, dar nu pentru mult timp.
Visul meu imposibil ,este sa fac un film. Dar intoarcerea mea acasa
este fara de speranta. Ar fi Ultimul Film.
Inainte de a vorbi de CIA, vreau sa amintesc doar de 60.000 de legionari ,din lagarele de pregatire ,
gata sa plece spre Romania ,la primul semnal.
Actiunea a fost cordonata la cel mai inalt nivel posibil.
Fostul sef al OSS , numit azi CIA….Comandorul Vieser a urmat
ordinul generalului Eisenhower, seful armatei americane.
Romanii au Dreptul sa afle Adevarul !
Sunt convins ca prietenul Coja , un om al curajului , va publica randurile mele.
Sper sa aflu opinia unui unui eminent istoric , profesorul Corvin Lupu.
Robert Horvath
Cineast
New York
Un document in atentia Dl Coja
SPIONI RUSI PRINTRE NOI
Pentru cei care se indoiesc ca Volodya Tismaneanu este spion rus ….rog sa deschida.
Document declasificat CIA
The loyalty of Romania’s first head of domestic intelligence, Dr. Virgil Magureanu, was suspect for these reasons. Magureanu was named to the post in March 1990 primarily on the basis of his „dissident” status when teaching at the communist party’s social science academy during the 1980s. He hid his previous membership in the Securitate from the authorities that named him to the post (an affiliation exposed in the press only years later). Immediately after his appointment, in April 1990, he met secretly with KGB Chief Evghenii Primakov without informing political authorities in Romania. The Romanian presidency and government remained unaware of Magureanu’s Soviet contacts until 2003, when the Western services that monitored those contacts informed Bucharest. Magureanu’s activities, the fact that the CIA chief in Bucharest during 1990-92,
Harold James Nicholson, was later exposed as a Soviet agent, and the 1993 Ames incident, effectively rendered closer intelligence relations with the West impossible during the first half of the 1990s.
S.O.S !
One Russian agent, known as „Volodya,” was particularly active with journalists and intellectuals in the mid- and late-1980s.
Individual Securitate officers were still targeted and turned the old fashioned way, but institutionalized penetration of the services was ended and service relations discouraged.
Securitate officers working under diplomatic cover abroad, for example, were forbidden to accept any invitations to Soviet embassy functions.
-ATENTIE ROMANIA
Plasarea lui Volodya in comentariul despre Spioni Rusi este evidenta. Nu cred ca ar exista alt Volodya in viata politica sau jurnalistica romaneasca.
UN AMBASADOR ROMAN
FARA CETATENIE ROMANA !!!!
Trebuie urgent rechemat dela post.
Cineastul Robert Horvath se adreseaza
Presedintelui Romaniei
Klaus Iohannis,
Radu Ioanid este cetatean american
Renuntand la cetatenia romana odata cu stabilirea
In SUA.
Radu Ioanid nu are dubla cetatenie.
Fapt verificat la Serviciul de Emigratie NY
Radu Ioanid
Date personale
Născut 11 iunie 1953 (67 de ani)
București, România Modificați
Cetățenie SUA
Ocupație istoric
Ambasador al României în Israel
Alma mater Școala Superioară de Înalte Studii în Științe Sociale
Radu Ioanid (n. 11 iunie 1953, București, România) este un istoric și filozof de origine evreiască, originar din România și stabilit in Statele Unite ale Americii.