Ciudat și vădit incompetent ministru mai avem și noi, la Educație și Învățămînt!… Din câți miniștri am avut după 1990, cu acest individ nu m-am putut simți coleg nici măcar cinci secunde… L-am urmărit pe la emisiunile TV unde a tot apărut vorbindu-ne cu o încredere năucă în binefacerile unei legi care va rezolva, zice persoana, toate, dar chiar toate problemele din învățămîntul românesc… Acest mod triumfalist de a prezenta un proiect de lege nu este nici optimism juvenil și nici lipsă de experiență. Ci are un nume mai simplu: prostie!

Deunăzi însă, acest individ s-a dovedit a fi capabil să mintă și să poarte cu vorba o țară întreagă pentru a ascunde substratul murdar, chiar ticălos al legii, de care s-a dovedit astfel că este perfect conștient. Îl credeam mai degrabă zălud, dar m-am înșelat. Individul, așa zălud cum este, știe însă că ce face este o mârșăvie! Știe! Nu e prost! Alta este definiția sa!

Deunăzi, adică la ultima sa apariție la emisiunea Nașul, când moderatorul Radu Moraru l-a întrebat pe ins cam așa: nu cumva prevederile noii legi cu privire la învățămîntul pentru minoritarii etnici din România va face ca mulți dintre acești tineri să termine studiile fără să cunoască limba română, limba țării în care au de trăit o viață?

O întrebare bună, mi-am zis! Esențială! Căci, conform noii legi, toate materiile urmează să fie studiate de acești copii în limba lor maternă. Numai limba română, ca materie de studiu, se va studia în limba română, în limba de stat, națională! Cu numai trei-patru ore de limba română pe săptămână este evident că școala încetează astfel a mai oferi tinerilor minoritari șansa unei bune pregătiri pentru viața în societatea românească. Căci, să nu cunoști limba țării în care trăiești, este un handicap insurmontabil, pentru orice tînăr! Pentru orice cetățean!

Precizare: în nicio țară din lume nu funcționează o regulă cât de cât asemănătoare celei pe care o instituie noua lege: fiecare copil minoritar se instruiește, până la licența universitară, numai în limba maternă!!…

Orice om cu ceva minte în capul său, oricât de puțin i-ar conveni că s-a născut în România, va avea grijă pentru copilul său să deprindă corect și pe deplin limba română, fiind limba oficială a Țării. Asta cu o condiție: dacă acel părinte ia în calcul varianta unui viitor în România pentru progenitura sa. Dacă însă exclude cu totul această opțiune, atunci nu va fi deranjat de legea pe care o promovează actualul ministru…

Ne îndoim însă că există astfel de părinți în România în număr atât de mare încât să determine prevederi legislative destinate lor! Știu bine că majoritatea minoritarilor din România iau în calcul, cu maximă seriozitate, ca fiind cea mai realistă, mai accesibilă, varianta unui destin legat de statul român! De poporul și statul român, așa plin de păcate cum e! Nu este deloc sigur că alte popoare ar fi cu mult mai bune, mai breze!

De aceea am așteptat cu cel mai mare interes răspunsul ministerial la întrebarea atât de corectă, de lămuritoare a dlui Radu Moraru. Din păcate dl Moraru se pricepe să pună întrebări, dar nu se pricepe să primească cum trebuie și răspunsul!… I se întâmplă foarte des, de mai multe ori în fiecare emisiune!… Probabil că vine de acasă cu întrebările și nu are altă grijă decât să apuce să pună cât mai multe întrebări, fără să mai fie atent și la răspunsuri. Căci cum și ce să înțeleg din faptul că a acceptat răspunsul inept și doar pe jumătate rostit al intervievatului, grăbit fiind dl Nașu să treacă la următoarea întrebare, adică neatent sau nepăsător la faptul că, de fapt, nu i s-a răspuns la cea mai importantă întrebare a emisiunii… Cumva are dl Moraru pe cineva care îi face temele, adică îi face lista de întrebări, iar dînsul nu distinge între întrebările importante și cele mai puțin interesante?!… Întrebarea la care ministrul nimănui a ocolit să răspundă, merita să fie dezbătută ea singură toată emisiunea!

Așadar, ce a răspuns numitul Funeriu când i s-a reproșat că dacă minoritarii vor avea parte de un învățămînt total în limba lor maternă, cum preconizează noua lege, acei copii riscă să termine liceul și facultatea fără să cunoască limba oficială a Țării?

Răspunsul împricinatulul a sunat cam așa: Dimpotrivă, am stat de vorbă cu reprezentanți ai acestor minorități, de pildă cu croații… sunt toți mulțumiți…

Poate că nu am citat întocmai, dar referirea la croații din România este sigură!… Dacă îl iei în serios pe pezevenghi, ar însemna că elevii croați din România, câteva zeci, poate nici măcar o sută de copii croați în toată țara, sunt foarte bucuroși că, conform noii legi, urmează să aibă la toate clasele și la toate materiile manuale în limba croată și profesori care să le predea în această limbă!… Sunt foarte mulțumiți și croații din România, ne asigură insul.

Păi la croații din România se referea întrebarea cea atât de inteligentă a deșteptului de Radu Moraru? La italienii și grecii ori bulgarii din România apare pericolul să nu învețe românește?!… Ei sunt problema noastră?… Măi, ministrule! De unde atâta nerușinare să te prefaci că nu știi despre ce maghiari este vorba?!

ION  COJA

Post scriptum. La aceeași emisiune, ministrul pezevenghi s-a lăudat că mai multe universități s-au oferit să-l facă profesor. Întrebarea pe care Radu Moraru nu a pus-o: care sunt acele universități și la ce catedră, pe ce specialitate ar fi devenit profesor universitar acest personaj despre care îmi vine să cred că nu a ținut în mâna sa vreodată un catalog… Mă înșel?