 CD1.094 aprobate denitsoc@gmail.com 75.57.36.95
CAPCANA SCHIMBARII REGIMULUI RUS Schimbarea de regim în Rusia face furori acum. Este un alt episod din cel mai lung show al MI-6[Serviciul Secret Britanic], „Rusia – Locul de joacă fragil al lui Putin”, difuzat zilnic în mass-media controlata si cooptată la informații false. Imaginea actuală este una punctată cu povești obișnuite despre atacuri cu drone ucrainene asupra unei baze aeriene sau centrale rusești. Există chiar și acum un articol important despre cum se confruntă Rusia cu celule dormante organizate de sabotori care operează fără reținere pentru a elimina infrastructura critică. Acest lucru implică faptul că, dintr-o dată, acum există o respingere semnificativă la amploarea acelui angajament în cadrul UE. Am îndoieli serioase în legătură cu asta. Întotdeauna i-am văzut pe neoconiști ca pe idioții utili ai celor mai leninişti davosieni. Merkel este un locotenentul angajat cel mai davosian, care a existat vreodată. Merkel adaugă la această narațiune super-agresivă a SUA încercând să-și încadreze rolul din Minsk ca pe ceva cerut de SUA cu care a fost de acord. Da bine, este mult mai logic dacă devenim toți revizioniști sceptici în ceea ce privește lucrurile, să argumentăm că Merkel și-a folosit relațiile bune cu Putin și punctul lui slab pentru Germania pentru a negocia Nordstream 2, știind foarte bine că va fi un câmp minat geopolitic. Din această perspectivă, banii cheltuiți pe NS2 au fost una dintre primele victime ale acestui război care se desfășoară de la răsturnarea președintelui ucrainean Viktor Ianukovici în 2014. Aceasta înseamnă că cel mai bun joc strategic al lor este să prindă Occidentul într-o mașină de tocat carne ucraineană din punct de vedere economic, politic și militar, creată de el. Dacă sunteți confuzionat cu privire la ceea ce cred acești oameni cu adevărat despre direcția în care se îndreaptă viitorul Rusiei, acest articol recent de la Institutul Hudson – despre cât de neoconică este o instituție normală si cât poate deveni – ar trebui să clarifice lucrurile. Aceasta este o luptă ideologică pentru neoconi: “Încheierea Rusiei este religia lor”. Una dintre cele mai frecvente plângeri ale mele cu „frații mei libertarieni” este că ei trec mereu la „finalul jocului”, fără să se gândească la mișcările care ne duc acolo. Și când se întâmplă asta, oamenii se stabilesc cu aroganță la concluziile lor și apoi părtinirea lor de confirmare preia controlul. Fiecare punct de date confirmă apoi ceea ce doresc ei să vadă și ignoră lebedele negre de la orizont. Și trebuie să îi mulțumesc lui Martin Armstrong pentru că m-a ajutat să trec personal de acea aroganță. Atenția sa neobosită pentru „ordinea operațiunilor” este cea mai mare contribuție a lui la comentariu. Cred că interpretează greșit situația din Rusia când vine vorba de Putin. A funcționat acest lucru oare în 2015, când Putin dispăruse din sfera publică timp de două săptămâni în februarie și Armstrong însuși ne-a spus că are de-a face cu o tentativă de lovitură internă în cadrul Kremlinului, la care Putin a renunțat cu eufemismul caracteristic? Ei s-au confruntat cu sancțiuni mai mici atunci, dar au avut o problemă monetară mai mare decât au avut-o în 2022, deoarece în 2014 Rusia nu era pregătită pentru un război economic total. Putin și-a avertizat giganții săi SEO precum Gazprom și Rosneft să-și plătească datoria în dolari și să-și diversifice structura de plăți. Putin, cu ajutorul lui Xi, i-a salvat. Dar, ca întotdeauna, este destul de evident că a primit ceva în schimb, mai multă loialitate de la ei. În timp ce Minsk i-a oferit Ucrainei timp pentru a se înarma, ia oferit si lui Putin timp pentru a construi armele și sistemele necesare pentru a o opri, dovedind în același timp lumii că Occidentul se pregătește de război împotriva lor, precum și a Rusiei. Strategia lui Putin a fost întotdeauna să permită strategiei lor de strangulare militară și economică agresivă să se dezvolte și să folosească diplomația și brokerajul onest pentru a acumula aliați în întreaga lume pentru acel moment în care Occidentul a decis să lovească în Ucraina. În opinia mea, Martin își proiectează temerile asupra lui Putin cu această analiză. Din acest ciclu al sau profetic i-au lipsit fazele cu Putin acceptand Crimeea în Rusia (martie 2014), discursul său ONU din 2015 și mutarea în Siria, pe care marele său model de încredere economică a preluat (28-30 septembrie 2015). A ratat discursul său în care și-a conturat strategia de a învinge Occidentul la Conferința de securitate de la München din 2007. Nu vreau să fiu prea dur aici pentru că este evident că Martin este în același timp sincer, bine informat și pe drept îngrijorat de situația dificilă a lui Putin. Este evident că Putin este vizat pentru terminare. Dar vă reamintesc că Rusia, ca Iranul și mai mult decât China, este o civilizație în primul rând și un sistem în al doilea rând. Din această cauză, presiunea externă și infiltrarea internă nu vor avea același efect ca aici, în Occident. Și asta cred că este diferența aici. Este posibil ca Putin să fie nevoit să învingă o nouă rundă de activități trădătoare la Kremlin în 2023, dar nu cred pentru o clipă că nu este conștient de asta. De fapt, ceea ce aș spune este că strategia lui cu trădătorii domestici nu este diferită de felul în care se comportă cu adversarii săi occidentali; permițându-le să creadă că îl au pe frânghii și apoi să-i zdrobească după ce s-au expus. Aceasta este evaluarea colonelului Doug MacGregor asupra strategiei lui Putin pe teren în Ucraina. Este greu de argumentat că el nu ar urma aceeași strategie în interiorul Rusiei, dacă MacGregor are dreptate. Nimic din toate acestea nu înseamnă că nu va fi o cale perfidă pentru Putin în 2023. Va fi. Acesta este motivul pentru care Martin este îngrijorat, că jena atacurilor cu drone și lipsa succesului militar vor crea neliniște pentru Putin acasă. Noi suntem cei cu acest aer de invincibilitate. Rușii, datorită încadrării cu succes a conflictului de către Putin, propagandă dacă doriți, nu isi fac iluzii cu privire la situație. Un atac aerian aici sau o ofensivă eșuată acolo nu dovedesc nimic mai mult decât ceea ce au știut întotdeauna. Ei nu pornesc de la poziția de aroganță imperială. Acum să revenim la argumentele mele despre Merkel, Minsk și NordStream 2 și spuneți-mi că nu puteți vedea capcana pe care Davos a întins-o pentru neoconii și instituția politică din SUA care trăiesc în bula concluziilor lor anticipate. Rusia este o țară care încearcă să se ridice, sau cel puțin să nu fie înghițită de uzură. NU ESTE O PUTERE COLONIALĂ CARE ÎNCEARCĂ SĂ EVITE DIZOLVAREA INEVITABILĂ. Timpul este aliatul său aici. Putin va trebui să răspundă acestor atacuri. Va avea nevoie de un mare câștig politic în următoarele câteva luni. Avantajul lui politic este Simpozionul Valdai, maratonul anual de întrebări și răspunsuri, dar asta poate fi citit în două moduri. Occidentul vrea să crezi că nu vrea să se confrunte cu o populație furioasă pentru războiul său nepopular. Acum, întrebați-vă cine alocă 4 milioane de dolari per membru al Congresului SUA pentru „securitate personală” într-un proiect de lege pe care l-a împins după alegeri? Știi, acum că mă gândesc la acest citat, nu sunt atât de sigur că Putin doar se descriea pe sine. Sursa: https://tomluongo.me/2022/12/30/the-russian-regime-change-trap Traducerea: CD |
2 Comments
Comenteaza
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
Promit sa nu mai comentez articole traduse sau ideile dv! Am fost somat si….mi-e frica de stiletul damei! :))
DUȘMANI POPORULUI DICTEAZA VIITORUL
de Paul Cudenec
Ultimii trei ani istovitori i-au forțat pe mulți dintre noi să ne uităm mult mai mult la cine anume trage sforile în această lume din ce în ce mai neplăcută.
Un nume care a apărut de nenumărate ori în propriile mele este cel al familiei Rothschild.
Privind mai atent istoria și activitățile lor, mi-am dat seama că trebuie să împărtășesc descoperirile mele cu alții și așa am scris un articol aprofundat care este o broșură pdf de 100 de pagini.
chromeextension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://winteroakpress.files.wordpress.com/2022/12/enemiesofthepeople.pdf
Există ceva tabu în privința criticării acestei puternice familii ultra-bogate, iar cei care fac acest lucru tind să fie etichetați „antisemiți”.
Cu toate acestea, așa cum explic în broșură, nu îi evidențiez pe Rothschild pentru că sunt evrei, ci mai degrabă în ciuda acestui fapt.
Ar fi fost de o mie de ori mai ușor să fi scris despre ei dacă ar fi fost una dintre numeroasele familii istorice de bănci romano-catolice sau protestante din Europa: nimeni nu și-ar fi imaginat pentru o clipă că criticile mele se aplică tuturor sau chiar majorității catolicilor sau protestanților.
Dar aceste alte dinastii nu au jucat același rol central în crearea a tot ceea ce este mai rău în lumea noastră contemporană și așadar am fost totuși obligat să mă concentrez asupra numeroaselor păcate ale lui Rothschild.
Fără a merge atât de departe încât să aruncăm vina pentru actuala agendă tehno-autoritară a așa-numitei Mare Resetare în întregime asupra Rothschild-ilor, este posibil să afirmăm destul de categoric că aceștia sunt pe deplin aliniați cu aceasta.
Soții Rothschild sunt, de exemplu, implicați în investiții de impact, mijloacele insidioase prin care speculatorii își propun să transforme viețile umane în mărfuri digitale, atât prin divizia “Asset Management a Rothschild & Co”, cu „fondul său de investiții cu impact social”, cât și prin intermediul “Fundației caritabile St James’s Place”.
Iar legăturile istorice bazate pe împrumuturi între Rothschild și papalitate (Enciclopedia evreiască din 1906 i-a descris pe Rothschild drept „gardienii comorii papale”) au fost consolidate în 2020 odată cu parteneriatul dintre Vatican și Coaliția pentru capitalism inclusiv a lui Lynn Forester de Rothschild, care împărtășește foarte mult viziunea asupra lumii a Davos-ului.
Aurul și diamantele din sudul Africii au oferit un impuls important bogăției Rothschild în urmă cu mai bine de 100 de ani și, din anii 1950, aceștia s-au concentrat din nou pe potențialele profituri care ar fi extrase de pe acel continent.
În 1957, Guy de Rothschild a ținut un discurs în care a anunțat că familia Rothschild joacă un rol activ în proiectul COFIMER care implică interese miniere și energetice din Africa.
El a adăugat: „Veți ști că resursele naturale imense din Africa de Vest și Ecuatorială, din Madagascar și din Sahara vor fi în curând supuse exploatării, datorită unor creații financiare foarte semnificative la care vor participa partenerii noștri, atât europeni, cât și americani. ”. [1]
Acest interes l-a făcut pe Edmond de Rothschild să devină jucătorul cheie din spatele Băncii Mondiale pentru Conservare, redenumită mai târziu Global Environment Facility (GEF), forța care se mișcă din spatele actualei mișcări de conservare fals-verde care încearcă să-i arunce pe păstorii africani de pe pământul lor în numele „ protejarea faunei sălbatice”.
Raportul Corbett explică că ideea unei bănci internaționale de „conservare” exista de ceva timp înainte ca Franța să prezinte o propunere oficială la o reuniune ministerială comună a FMI în 1989.
„Proiectul a fost pus sub umbrela Băncii Mondiale și până în 1991 a fost înființată în mod oficial Banca Mondială pentru Conservare”.
Acesta adaugă că GEF a acordat și cofinanțat granturi în valoare de zeci de miliarde de dolari și „este mecanismul de finanțare pentru cinci convenții diferite ale ONU, inclusiv Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice”.
Pe lângă stabilirea așa-numitelor „zone protejate”, a finanțat companii chineze care produc celule solare și tehnologie eoliană.
Biotehnologia și mișcarea transumanistă asociată sunt o parte centrală a agendei globale construite în jurul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU, a investițiilor de impact și a lagărelor de concentrare digitale cunoscute sub numele de orașe inteligente.
Un pionier foarte important în acest domeniu a fost Victor Rothschild, care a lucrat pentru MI5 și pentru Royal Dutch Shell, precum și pentru “N. M. Rothschild & Sons”.
Potrivit arhivelor Rothschild, el a fost „un consilier apreciat în domeniul informațiilor și științei atât pentru guvernele conservatoare, cât și pentru cele laburiste” și chiar și în anii de vârstă a lucrat ca consilier de securitate pentru prietena lui Rothschild, Margaret Thatcher.
Ei adaugă: „În 1981, Victor a înființat Biotechnology Investments Limited, care a devenit una dintre cele mai importante companii de investiții specializate în biotehnologie din Europa”.
Un raport de știri din 1999 afirmă: „Două dintre cele mai mari grupuri de investiții în biotehnologie din Marea Britanie negociază o fuziune. Biotechnology Investments Limited (“BIL”; Londra) și International Biotechnology Trust (“IBT”; Londra) – ambele divizii ale Rothschilds (Londra) – caută să-și extindă portofoliile de investiții prin fuziune”.
“IBT” al Rothschildzilor spune pe site-ul său că „oferă investitorilor acces la sectorul biotehnologiei în creștere rapidă” și că este administrat de o entitate asociată numită “SV Health Managers LLP” – „Căutăm descoperiri care au puterea de a schimba viața milioane”.
Era de previzibil, având în vedere intimitatea familiei Rothschild cu guvernele Marii Britanii, firmele lor de biotehnologie au fost implicate în „răspunsul” țării la Covid.
“IBT” relatează cu mândrie că managerul său de investiții Kate Bingham, care este, de asemenea, partener de conducere al “SV Health Managers”, a fost numit în mai 2020 „președinte al Grupului operativ pentru vaccinuri din Regatul Unit, raportând primului ministru pentru a conduce eforturile Marii Britanii de a găsi și produce un vaccine pentru COVID-19 la un angajament de șase luni renunțând din funcția de președinte în decembrie 2020.
„Pe 8 decembrie 2020, Regatul Unit a început vaccinările împotriva COVID-19 – prima țară occidentală care a făcut acest lucru. Ea a primit un DBE la onorurile de la ziua de naștere a Reginei în iunie 2021, pentru serviciile de achiziție, fabricare și distribuție de vaccinuri COVID-19”.
A existat o oarecare controversă în jurul lui Bingham, nu în ultimul rând procesul de recrutare mai puțin transparent care i-a adus acest rol crucial.
“The Observer” a raportat la acea vreme: „Deoarece Kate Bingham, președintele grupului de lucru pentru vaccinuri, a fost supusă unei examinări susținute asupra bugetului de 670.000 de lire sterline pe care l-a alocat consultanților în relații publice, atenția s-a mutat de la adecvarea ei pentru acest rol la legăturile sale cu guvernul conservator.
„Partener director al unei firme de private equity, “SV Health Investors”, implicată timp de 30 de ani în investiții farmaceutice, este și căsătorită cu un parlamentar conservator, Jesse Norman, care a fost la Eton în același timp cu Johnson și a urmat o școală privată cu Rachel Johnson, sora premierului”.
Angajatul Rothschild Bingham, un autodeclarat „capital de risc”, a revenit în știri mai recent.
Ea a fost citată de “The Guardian” pe 30 noiembrie 2022 ca avertizând că Marea Britanie „nu se află într-un loc semnificativ mai bun pentru a face față unei noi pandemii”.
Raportul o lauda pe Bingham pentru că „a pus Regatul Unit pe primul loc pentru implementarea timpurie a vaccinurilor în timpul pandemiei” și spune că face apel la un „lider expert” care să coordoneze viitoarele politici de vaccinare ale țării.
Nu precizează dacă se gândește la ea însăși!
Cea mai flagrantă îmbrățișare a Marii Resetari de către o companie Rothschild vine probabil de la entitatea “Edmond de Rothschild” care are sediul la Geneva, Elveția, dar se mândrește cu o „prezență globală”, cu birouri în Belgia, Franța, Germania, Marea Britanie, Israel, Italia, Luxemburg, Monaco, Portugalia, Spania, Țările de Jos și Emiratele Arabe Unite.
Folosește același ton pompos desfășurat de Klaus Schwab de la WEF, de asemenea, cu sediul întâmplător în Elveția cu prezență globală, când declară: „Suntem îndrăzneți constructori ai viitorului”.
Se adaugă, grăitor: „La Edmond de Rothschild, credem că bogăția este ceea ce poate fi făcut mâine”.
Compania “Rothschild” din Elveția susține cu bucurie întregul circ din a patra revoluție industrială sub forma „Farming 4.0”, „Digital Lifestyle”, „Cybersecurity” și „Sustainable Governance”. [2]
De asemenea, ei sunt foarte interesați, după cum sa menționat deja, de „capitalul uman” și când Ariane Rothschild a preluat grupul în 2015 și-a consolidat strategia de investiții de impact.
În mesajul ei către Raportul anual 2021 al grupului, aflăm că acesta a stabilit un parteneriat strategic în domeniul „alimentului inovator”, tehnologie legată de „proteine alternative”, noi sisteme agricole și crearea de „soluții digitale” pentru nutriție.
Referindu-se, în bun stil schwabian, la „impactul profund și ireversibil pe care l-a avut pandemia asupra modului nostru de viață”, compania “Rothschild” asigură clienților de investiții că ea și echipa ei vor rămâne cu un pas înaintea „tendințelor majore de creștere de mâine”.
Oare vom permite cu adevărat acestui grup mic de sociopați ultra-bogați să dicteze viitorul a miliarde de bărbați, femei și copii din întreaga lume, limitându-ne într-o stare mizerabilă și denaturată de sclavie tehno-totalitară?
Notă:
[1] Jean-Jacques Laurendon, Jean Bouvier, Les Rothschild (Bruxelles: Editions Complexe, 1983), p. 321.
[2] Ibidem, p. 352.
Sursa: https://www.anarchistfederation.net/enemies-of-the-people-dictating-the-future
Traducerea: CD