Călin Kasper

 

Funia si monarhia

Pentru restaurarea monarhiei nu ma mai dau in vant, de cand m-am convins ca aproape toti monarhistii sustin revenirea pe tron a familiei regale de Romania. Eu nu sunt contra monarhiei, cum nu sunt nici contra republicii, fiindca nu sunt de parere ca forma de guvernamant este cauza raului. O sa vedeti ca toti politicienii nostri, cand vor simti ca vantul bate inspre monarhie, or sa devina cu totii monarhisti.Chiar primii dintre monarhisti! Asta pentru ca ei stiu, mai bine ca toti monarhistii obisnuiti, ca in vremurile pe cand regele tarii era Carol al II-lea, pungasii si excrocii au dus-o mai bine ca-n sanul lui Avraam. Eu sunt insa de parere ca casa monarhica romaneasca si-a mancat malaiul.
Asa ca, socotindu-i pe sustinatorii casei regale niste rataciti, m-am multumit sa le „stric“ articolele monarhice, aducand argumente istorice prin comentariile mele, dar la care n-au catadixit sa dea niciodata un raspuns. Semne ca la monarhisti nu poti ajunge cu argumente istorice, ei lucrand pe plan sentimental!
Dar daca pana acum monarhistii in tot ceea ce publicau se jenau sa scrie despre cei 10 ani de domnie ai regelui Carol al II-lea, ca si cum aceasta n-ar fi existat, sau n-ar fi fost si el un Hohenzollern, strategia monarhistilor a inceput sa se schimbe. Schimbarea s-a manifestat prin curajul de a apuca taurul de …coada! Am intalnit un astfel de articol pe pagina de web: http://www.clujtoday.ro/index….
de unde am aflat urmatoarele:
„Doi membri ai Familiei Regale a României vor deveni cetățeni de onoare ai județului Cluj. În mod simbolic, primul proiect de hotărâre care va fi adoptat de către Consiliul Județean în anul în care Clujul este Capitală Europeană a Tineretului este dedicat Casei Regale a României. Deja, cei mai mulți dintre consilierii județeni și-au declarat sprijinul față de acest proiect, iar o parte însemnată a acestora și-au asumat deschis apartenența la curentul de opinie favorabil restaurării monarhiei în România. Ședința solemnă a Consiliului Județean Cluj în care va fi votată acordarea acestui titlu va avea loc în data de 28 ianuarie, ora 13.00. Ideea omagierii Familiei Regale în acest mod a venit din rândul membrilor Asociației Cluj Today, reprezentată de Bianca Pădurean, președinte, Claudiu Pădurean, director executiv, și Radu Morar, vicepreședinte.”
„Consider că prin acest gest îndeplinim o datorie de onoare a autorităţilor clujene, aceea de a recunoaşte şi aprecia, la adevărata valoare, implicarea şi sprijinul deosebit pe care Alteţele Lor Regale le-au manifestat în numeroase domenii, în beneficiul direct al clujenilor, în continuarea unei nobile misiuni asumate încă de la început de Casa Regală a României. Convins fiind de faptul că prin această iniţiativă sunt în asentimentul colegilor mei, le voi propune consilierilor judeţeni să se alăture acestui demers şi să devină co-iniţiatori ai proiectului de hotărâre”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj cu atribuţii delegate de preşedinte, Istvan Vakar.
”Acordarea acestui titlu de cetățean de onoare este o mare bucurie pentru întreaga comunitate clujeană. Autoritățile clujene au demonstrat că știu să aprecieze munca depusă de Familia Regală în folosul românilor, de la 1866 încoace, cu un accent special pe ultimii 25 de ani, de când Alteța Sa Regală, Principesa Moștenitoare Margareta a României, a călcat pe pământul Țării. În prezent, Casa Regală a României îndeplinește pentru România același rol pe care îl îndeplinește Casa Regală a Marii Britanii pentru Regatul Unit. Să sperăm că această realitate socială va fi în curând consacrată și constituțional, prin restaurarea monarhiei”, a declarat Valentin Lungu, vicepreședinte al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei.

Iata ca nici n-a fost instaurata monarhia, si deja fericirea inunda Romania: Clujenii, adica nu numai clujenii, ci tot judetul Cluj, in frunte cu consiliul judetean, sunt cuprinsi deja de o mare si sfanta bucurie. Ar trebui sa ne cuprinda si pe noi, neclujenii, cand aflam ca casa regala a Romaniei se afla pe picior de egalitate cu cea a Marii Britanii. N-am inteles prea bine de ce, muncind inca de la 1866 incoace in folosul romanilor, accentul trebuia

sa cada pe ultimii 25 de ani, adica de cand Margareta a calcat pe pamantul
tarii. Dar, citind mai departe, am priceput de ce acest accent trebuia sa cada neaparat, ca un fulger, pe acei 25 de ani respectivi:
„Este remarcabil Înaltul Patronaj Regal acordat de Altețele Lor Regale, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu, celui mai frumos festival agrar din România, Transilvania Fest, inițiat de către Indrei și Pamela Rațiu la Turda, sub numele de Turda Fest. Acest festival a dus județul nostru în Cartea Recordurilor, prin cea mai lungă funie împletită din ceapă, la Turda, și prin cel mai mare coș de nuiele din lume, împletit în Cluj-Napoca.“
Iata cum, daca acest Turda Fest n-ar fi intrat sub inaltul patronaj, n-ar fi fost nici cel mai frumos festival agrar din Romania, iar judetul Cluj n-ar fi intrat in cartea recordurilor, cu extraordinarele realizari, cea mai lunga funie de ceapa si cel mai mare cos de nuiele din lume. Iata cat de benefic se reflecta pasul pus pe pamantul tarii, acum 25 de ani de alteta sa. Ma si cutremur la gandul ce ne-am fi facut noi, daca acest pas n-ar fi fost facut! Ar fi facut altii funia si cosul! Iata cum casa regala romaneasca, prin efort princiar, nu numai ca e pe picior de egalitate cu cea britanica, dar la funii si la cosuri o chiar si intrece!
Ar fi ramas totul de domeniul bufoneriei si al umorului involuntar, daca portretul lui Carol al II-lea, prezentat de monarhistii paginii respective, n-ar fi fost privit printr-o oglinda atat de deformanta, incat n-am mai putut recunoaste „ creanga putreda a familiei“ regale:
„Majestatea Sa, Regele Carol al II-lea, a sprijinit cultura românească într-o manieră care nu a putut fi egalată până acum. Generoasele subvenții ale Fundațiilor Regale au contribuit la susținerea unor mari intelectuali ai României. Filosoful clujean Lucian Blaga s-a numărat printre beneficiarii sprijinului regal. Fără sprijinul Majestății Sale, probabil că nu ar fi fost posibilă strălucitoarea efervescență culturală din perioada
interbelică.“
Am mai citit asemenea bazaconii, prin care laudatorii lui Carol, pupincuristii,
pretind ca sub domnia regelui Carol al II-lea, atat industria cat si cultura au
inflorit in cei 10 ani de domnie, ca o iasomie. Despre cum a sustinut Carol
industria romaneasca, ne lamuresc cel mai bine cateva extrase din jurnalul lui:
18 martie 1937: „partidă de pocher cu Urdăreanu, cu Max/Auschnitt/şi Malaxa”.
21 martie 1937: „la joc/de pocher/Gavrilă/Marinescu,/Max Auschnitt şi Urdăreanu”.
29 martie 1837: „joc de pocher cu Max, Ghandi şi Urdăreanu”.
29 aprilie 1937: „După masă la Duduia/pocher cu Urdăreanu, Max şi Nicu Condeescu”.
8 iunie 1938: „Pocher cu D, Malaxa, Max şi Urdăreanu”.
19 martie 1939: „pocher cu Nicu Condeescu, Ernest/Urdăreanu/şi Max. Malaxa s-a scuzat, trebuind să aibă o întrevedere cu Wolthat”.
2 aprilie 1939: „Pocheraşul obişnuit cu D, Malaxa, Auschnitt, Urdăreanu şi, mai târziu, Condeescu”.
23 aprilie 1939: „Obişnuitul pocher cu D, Urdăreanu, Nicu Condeescu şi Max Auschnitt”.
7 mai 1939: „După masă, pocher cu Malaxa, Max, D şi Ernest”.
11 mai 1939: „pocher cu D, Malaxa, Max şi Nicu Condeescu”.
18 mai 1939: „pocher cu D, Malaxa, Max şi Rusescu”.
Asa sprijinea Carol industria romaneasca: jucand pocker cu doi excroci, deveniti mari industriasi, Malaxa si Auschnitt, si care-i carau cu servieta doldora, mita sub forma sutelor de milioane.
Adevarul este ca in perioada domniei lui Carol s-a petrecut un miracol economic. Dar camarila lui Carol, condusă de duduie, a frânat economia mai mult decât a susţinut-o, împiedicând libera concurenţă, dând contracte pe ochi frumoşi unui Malaxa sau unui Auschnitt, patronând afaceri precum Afacerea Skoda, sau dirijând din umbră falimentul băncii Marmorosch-Blank. Pentru evoluţia pozitivă a României, Carol are doar o contribuţie neglijabilă.
Atunci, ce factori au putut duce la această dezvoltare economică şi culturală de excepţie? Ea se datorează mai ales, spiritului de disciplină şi sacrificiu al celor un milion de legionari, care prin cinste, muncă corectă, abnegaţie şi voluntariat, au contribuit esenţial la creşterea şi dezvoltarea economiei româneşti.
Nu este deloc întâmplătoare coincidenţa dintre curba de dezvoltare a mişcării legionare, care a atins apogeul în anul 1938 şi dezvoltarea economică a României, care şi-a ajuns tot în acel an maximul istoric. După 1938, anul morţii Căpitanului, Legiunea, cu cei mai buni oameni ai ei arestaţi mai întâi în închisori şi lagăre şi apoi asasinaţi, a pornit pe o pantă descendentă, ca şi economia României. Aceasta dovedeşte că n-a fost contributia lui Carol, care a domnit pana in toamna anului 1940, ci omul nou şi conştiinţa legionară au fost cauza acestui miracol.
Iar cultura română a anilor dinaintea celui de-al doilea război mondial e atât de plină de legionari, că dacă te lipseşti de ei, rămâi fără cultură! (Mircea
Eliade, Nae Ionescu, Petre Ţuţea, Mircea Vulcănescu, Ion Barbu, Lucian Blaga, Aron Cotruş, Nichifor Crainic, Emil Cioran, Constantin Noica, Radu Gyr şi foarte mulţi alţii, au fost legionari sau au simpatizat cu Legiunea).