CAFEAUA AMARĂ ÎŢI FACE VIAŢA DULCE

Cunoşti vreun leac care poate reduce riscul îmbolnăvirii de diabet, Parkinson sau cancer de colon?
Care îţi poate îmbunătăţi starea de spirit şi, în acelaşi timp îţi poate trata durerile de cap? Care să-ţi
protejeze dinţii şi să te ajute să slăbeşti? Ce-ai zice de o cană de cafea?
Pun pariu că nu te-ai gândit niciodată la cafea ca la un elixir de
sănătate. Ba, mai mult, pariez că de nenumărate ori ţi-a trecut
prin minte să te laşi de acest „viciu” care îţi creşte tensiunea
arterială şi, pe deasupra, îţi îngălbeneşte şi dinţii. Ei bine, draga
mea, nimic din toate aceste poveşti scornite cu ani în urma nu
sunt adevărate. Ultimele cercetări arată că băutura noastră
favorită ne protejează de o mulţime de boli (dintre care vreo 10
letale).

Iată o veste ce merită sărbătorită cu o cană de cafea. Aşadar, propun trei minute de pauză,
cât să dăm fuga la cafetieră, pentru a bea împreună cea mai gustoasă ceaşcă de cafea.
Nu-mi pot imagina dimineţile fără porţia mea de cafea neagră, aromată şi aburindă şi recunosc că,
în ciuda insistenţelor soţului meu şi ale colegilor de redacţie (dragii de ei), nu am renunţat la acest
obicei nici acum, în luna a şasea de sarcină. Şi bine am făcut. Un studiu realizat de către un grup
de cercetători din Canada arată că un consum moderat de cafea (adică o cană, maximum două pe
zi) este absolut inofensiv în orice etapă a ciclului reproductiv, inclusiv sarcină sau alăptare.

Dar,evident, nu aceasta este cea mai teribilă descoperire dintre toate. În ultimele luni, prima pagină a
ziarelor de medicină din întreaga lume a fost ţinută de o ştire senzaţională: după ce au analizat
datele a 126.000 de oameni, timp de 18 ani, cercetătorii de la Harvard au calculat că, în comparaţie
cu neprihăniţii noştri semeni care nu consumă cafea, noi, păcătoşii, suntem mult mai puţin expuşi
riscului de a ne îmbolnăvi de diabet de tipul 2. Un raport statistic, care combină datele a mai multe
studii pe aceasta temă, arată că oamenii care beau între patru şi şase căni pe zi au un risc cu 28 %
mai scăzut de a se îmbolnăvi de diabet decât cei care consumă doar două căni de cafea sau mai
puţin. Ca să nu mai vorbim despre cei a căror porţie zilnică depăşeşte şase căni. Riscul lor de
îmbolnăvire este mult sub 35 %.

Alte studii (unul făcut la Iowa Women’s Health, pe un eşantion de 27.000 de femei, pe o perioadă
de 15 ani, altul făcut de Nestlé Research Center şi al treilea publicat recent în Norvegia) arată că,
datorită consumului de cafea (decafeinizată sau nu) scade şi riscul afecţiunilor cardiovasculare, în
special la femei. Mai exact, dacă bem 3 căni pe zi, şansele de a ne îmbolnăvi de inimă scad cu
24%. Nu e rău deloc!

Ce alte veşti bune mai avem? Se pare că, graţie pasiunii noastre pentru cafea, noi, băutorii
înveteraţi, suntem protejaţi de Parkinson în proporţie de 80%, de cancerul de colon (25%), de
ciroză hepatică (80%) şi de pietre la rinichi (50%). De asemenea, există dovezi că o doză moderată
de cafea poate scoate un pacient dintr-o criză acută de astmă, atunci când nu are medicaţia la
îndemână, calmează durerile de cap mai eficient decât pilulele, îmbunătăţeşte performanţele
atletice (stimulând musculatura să producă contracţii mai puternice), ajută la menţinerea greutăţii
şi previne apariţia cariilor dentare.

Să fie cofeina secretul din spatele tuturor acestor minuni? Da şi nu. Există studii care leagă
anumite beneficii (protecţie antiparkinson, performanţe sportive, creşterea capacităţii intelectuale)
de conţinutul în cofeină, în timp ce altele spun că se datorează antioxidanţilor din compoziţie, care
protejează celulele şi au un efect antiinflamator puternic. De asemenea, cafeaua conţine acid
clorogenic (reduce concentraţia de glucoză din sânge), polifenoli (cu rol în protecţia celulelor) şi
oxazol (cu efect antiinflamator şi antireumatic). Evident, în coada fiecăruia dintre aceste rapoarte
şi descoperiri, oamenii de ştiinţă s-au simţit obligaţi să adauge: „E nevoie de mai multe date pentru
a ajunge la o concluzie fermă şi pentru a face recomandări medicale”. Cu alte cuvinte, nu e cazul
(încă) să dăm buzna la cafenea, dar putem încerca o rezervare. „Consumatorii de cafea nu au
niciun motiv să se simtă vinovaţi pentru mica lor plăcere, atâta timp cât nu exagerează”, spune dr.
Tomas de Paulis, cercetător la Vanderbilt University’s Institute for Cofee Studies.

10 lucruri mai puţin cunoscute despre cafea
Licoarea neagră care ne face atâta plăcere ascunde o mulţime de surprize. Iată numai câteva dintre
cele mai recente descoperiri, susţinute cu date ştiinţifice solide (şi contestate vehement de altele):

1. Cafeaua are mai multe fibre şi mai mulţi antioxidanţi
decât sucul de portocale.
Nutriţioniştii ne spun că fibrele sunt absolut necesare sănătăţii şi
că antioxidanţii ne ajută să ne menţinem mereu tineri şi ne feresc
de boli. Un studiu făcut de un grup de savanţi din Spania a
dovedit că „o cană de cafea neagră are un conţinut de fibre şi
polifenoli mai ridicat decât orice altă băutură de pe planetă.”

2. Cafeaua îţi păstrează buzele umede. Simţi că uneori ţi se
usucă gura (termenul medical pentru acest sindrom este xerostomie), ca şi când ai fi vorbit prea
mult sau ai fi luat un antibiotic amar? Ei bine, ca să scapi de acest necaz, cercetătorii polonezi te
sfătuiesc să bei un cappuccino! „După cinci minute de la ingerarea a 150 de grame de cappuccino,
este stimulată secreţia salivară şi sunt îmbunătăţite dicţia şi funcţiile vorbirii. Acest efect benefic
se menţine între 30 de minute şi 4 ore”, spun cercetătorii.

3. Cafeaua îmbunătăţeşte scrisul de mână. Un studiu independent, făcut de un grup de medici
din Germania, a demonstrat că abilităţile de a scrie de mână pot fi mult îmbunătăţite consumând
cofeină. După ce au băut două căni de cafea, voluntarii participanţi la studiu au scris mai repede,
mai fluent şi mai frumos decât înainte.

4. Dacă bei cafeaua în doze mici pe tot parcursul zilei, vei fi mai atent, mai activ şi mai
energic, au descoperit medicii de la Harvard Medical School. Deci, ori de câte ori trebuie să faci
faţă unei zile încărcate după o noapte de nesomn sau trebuie să conduci pe distanţe foarte lungi, te
sfătuiesc să bei din două în două ore câte o cană mică de cafea.

5. Dacă bei cafea, nu tremuri. Doctorii din Singapore au studiat vreme de câţiva ani legătura
dintre consumul de cafea şi tremurul esenţial (o afecţiune neurologică a cărei cauză exactă nu a
fost încă identificată). Rezultatele cercetărilor au infirmat mitul conform căruia cafeaua ar avea
acest efect neplăcut asupra organismului şi nervilor noştri.

6. Cafeaua îţi îmbunătăţeşte starea de spirit. O cană de cafea băută la micul dejun îţi poate face
ziua mai bună, spun cercetătorii de la University of Wales, College of Cardiff, din Marea Britanie.
„Cafeaua completează beneficiile evidente asupra funcţionării creierului (îmbunătăţirea capacităţii
de concentrare, a memoriei şi a gândirii logice) cu o stare de împlinire şi satisfacţie”, explică
cercetătorii britanici.

7. Cafeaua nu ne împiedică să visăm. Mulţi oameni spun că dacă beau cafea seara nu reuşesc să
doarmă. Mi se pare firesc, de vreme ce faptul că ne ţine alerţi şi cu atenţia încordată reprezintă
principalul motiv pentru care bem această licoare. Totuşi, potrivit ultimelor studii, se pare că, în
ciuda faptului că o cană de cafea băută seara, înainte de culcare ne face să adormim mai greu,
acest obicei nu afectează cu nimic faza de visare şi nici cea de somn profund. Nici măcar un
consum ridicat de 7 căni pe zi nu afectează calitatea somnului.

8. Cafeaua nu provoacă aciditate. Aciditatea gastrică este una dintre cele mai neplăcute afecţiuni
şi are o mulţime de cauze, de la consumul de alimente picante la stres. Din fericire, contrar
credinţei populare, nu există nicio legătură între consumul de cafea şi aceasta enervantă problemă,
oricât de tare şi de amară ar fi cafeaua consumată, arată un studiu din Marea Britanie, la care au
participat 394 de pacienţi cu stomacul sensibil. De asemenea, nu s-a putut stabili nicio legătură
între consumul de cafea şi ulcerul gastric sau duodenal.

9. Cafeaua vindecă herpesul. Da, cafeaua are proprietăţi antivirale, spun cercetătorii japonezi,
care au testat (in vitro) 15 tipuri de cafea (8 obişnuite şi 7 instant), adăugând o soluţie slabă de
cafea peste anumite culturi de celule infectate cu virusul herpetic. Au descoperit astfel că în
extractul de cafea (indiferent de tipul folosit – măcinată, instant sau decafeinizată – sau de locul în
care a fost cultivată) există un ingredient care distruge virusul prin contact direct şi împiedică
răspândirea lui la celulele învecinate. Mai rămâne să se descopere care este cantitatea ideală în
care trebuie consumată băutura noastră favorită pentru a împiedica infecţiile virale: 1, 3, 5 sau 7
căni? Eu una aştept cu sufletul la gură momentul fericit în care voi înlocui vaccinul din fiecare
toamnă cu o doză bună de Nescafé.

10. Cafeaua nu creează dependenţă. Cu mulţi ani în urmă,
World Health Organization a declarat că „nu există dovezi
conform cărora consumul de cofeină ar putea fi comparat cu
abuzul de droguri; este o mare diferenţă între obiceiul de a bea în
fiecare zi o anumită cantitate de cafea şi dependenţa”. Ei bine, un
studiu recent aduce şi suportul ştiinţific pentru această afirmaţie.
Astfel, s-a descoperit că, indiferent de cantitatea consumată,
cofeina nu activează circuitul de recompensă al creierului, aşa
cum fac amfetaminele sau cocaina. Simptomele trăite de
consumatorii de cafea în absenţa băuturii lor favorite (dureri de
cap, letargie, somnolenţă) nu au nicio legătură cu cele ale
consumatorilor de droguri aflaţi în sevraj.